Câștigătorul alegerilor de la 30 noiembrie, Partidul Socialiștilor, și-a chemat suporterii să demonstreze luni la Chișinău pentru demiterea guvernatorului Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, din cauza deprecierii leului moldovenesc, pe care PRSM o pune pe seama politicilor BNM. Potrivit unui comunicat de presă protestul convocat în fața sediului BNM va mai avea ca ținte „acţiunile BNM în domeniul bancar, inclusiv situaţia de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank”. Banca Națională a afișat pentru luni, 19 ianuarie, cursul de 16,86 lei pentru dolarul american și 19,51 lei pentru euro, ambele niveluri-record de scăzute pentru leu. Săptămâna aceasta BNM a spus că monitorizează evoluțiile de pe piețele valutare și are mijloace să intervină, dar nu consideră că în acest moment ar fi oportun să intervină.

Marea Britanie trebuie să ia măsuri împotriva recrudescenței „uluitoare” a anti-semitismului, a spus ministrul britanic de interne Theresa May duminică într-un discurs la o conferință organizată de comunitățile evreiești. Potrivit relatării Reuter May a mai spus că a fost „profund tulburată” de rezultatele unui sondaj de opinie care sugera săptămâna trecută că părerile anti-semite sunt larg răspândite și că 45% din britanici sunt de acord cu cel puțin o prejudecată anti-evreiască. May a spus că anti-semitismul a fost în creștere după conflictul de anul trecut dintre forțele israeliene și militanții din Fâșia Gaza, în care au fost uciși 2100 de palestinieni și 72 de israelieni. „Asemenea atitudini nu-și au locul în Marea Britanie și trebuie să facem totul ca să le eradicăm”, a spus oficialul britanic.

Președintele Urainei Petro Poroșenko a promis că Kievul va redobândi controlul asupra regiunilor din estul țării, unde s-au intensificat luptele dintre forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși. Adresându-se unui așa-numit „marș al păcii” în centrul Kievului, Poroșenko a spus că forțele guvernamentale vor învinge pentru că „adevărul” și „Dumnezeu” sunt de partea lor. Ceva mai devreme purtătorul de cuvânt guvernamental militar Andri Lisenko spusese că trupele ucrainene au lansat o operațiune masivă în cursul nopții de sâmbătă spre duminică și au recucerit aproape tot terenul cedat separatiștilor la aeroportul din Donețk în ultimele săptămâni. Rebelii au dezmințit informația, care nu poate fi verificată din surse independente.

Mișcarea anti-islamică din Germania spune că își anulează marșul programat pentru luni, 19 ianuarie, la Dresda din cauza unor presupuse amenințări cu moartea la adresa unui organizator. Într-o postare pe Facebook PEGIDA a cerut simpatizanților ei să arboreze în schimb steaguri și să aprindă lumânări în ferestre luni seară. Așa-numiții ”Patrioți Europeni împotriva Islamizării Europei” au organizat începând din preajma Crăciunului marșuri la Dresda în fiecare zi de luni. Ultima adunare, din 12 ianuarie, a atras cifra record de participanți de 25.000. Mitingurile PEGIDA au fost criticate ca rasiste și xenofobe de principalii politicieni germani, în frunte cu cancelarul conservator Angela Merkel. Mișcarea nu are succes în alte orașe germane, iar împotriva ei s-au organizat demonstrații pentru toleranță și dialog cu participarea a sute de mii de oameni.

Trupele ucrainene au lansat o operațiune masivă în cursul nopții de sâmbătă spre duminică și au recucerit aproape tot terenul cedat separatiștilor la aeroportul din Donețk în ultimele săptămâni, a spus duminică purtătorul de cuvânt guvernamental Andri Lisenko, citat de Reuter. Lisenko a mai spus că operațiunea ar fi readus linia frontului la starea dinainte și că în acest fel armata ucraineană nu ar fi violat acordul de armistițiu semnat la Minsk la 5 septembrie. Interfax citează marele stat major ucrainean cu declarația că în ultimele lupte de la aeroportul din Donețk au murit trei soldați din trupele guvernamentale, iar 31 au fost răniți. Separatiștii pro-ruși citați de Interfax au spus că în luptele de la aeroport ar fi fost „răniți sau uciși” 100 de soldați ucraineni și că atacurile forțelor guvernamentale ar fi fost respinse. Informațiile nu pot fi confirmate din surse independente.

La Geneva au loc negocieri între Iran și puterile globale pe tema programului nuclear iranian. Reprezentanții Iranului și așa-numitului grup P5+1 (China, Franța, Marea Britanie, Rusia și Statele Unite, plus Germania) s-au adunat în orașul elvețian pentru o rundă de discuții programată să dureze numai o zi. Delegații din Iran și Statele Unite au avut convorbiri la Geneva la 17 ianuarie în prezența reprezentanților UE. Legislatorii americani au propus impunerea de noi sancțiuni împotriva Iranului dacă nu se ajunge la un acord până la 30 iunie. Dar președintele Barack Obama a cerut Congresului la 16 ianuarie să se abțină de la impunerea de noi sancțiuni, spunând că se va opune prin veto dacă o asemenea lege va fi aprobată în vreme ce negocierile continuă. Discuțiile își propun să limiteze programul nuclear iranian în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Poliția franceză a pus în libertate trei dintre cei 12 suspecți arestați vineri într-un raid anti-terorist în urma atacurilor soldate săptămâna trecută cu 17 morți, informează Associated Press. Procurorul parizian Denis Fauriat a spus că celorlalți nouă suspecți reținuți la 16 ianuarie arestul le-a fost prelungit cu 48 de ore. AFP a anunțat că al doilea „jihadist” al atacului asupra redacției revistei satirice „Charlie Hebdo”, Cherif Kouachi, a fost înmormântat sâmbătă seara într-un cimitir dintr-o suburbie a Parisului într-un mormânt anonim. Ceva mai devreme fratele lui, Said, fusese înmormântat cu discreție în orașul Reims din nord-estul Franței. Cei doi au fost uciși în confruntarea cu poliția în apropierea Parisului la două zile după atacul armat de la „Charlie Hebdo”, soldat cu 12 morți.

Primul președinte moldovean Mircea Snegur și-a exprimat speranța că partidele „pro-europene” vor reuși în următoarele zile să formeze o nouă coaliție de guvernare, dar a spus că dacă nu se ajunge la „varianta ideală” nu este de neglijat nici soluția unui guvern minoritar sprijinit de comuniști. Remarca a fost făcută într-un interviu acordat Publika TV cu prilejul zilei de naștere a lui Mircea Snegur, sărbătorită la 17 ianuarie. Sâmbătă cele trei partide „pro-europene” au avut o nouă rundă de negocieri fără progrese. Liberalii i-au acuzat pe liberal-democrați și democrați că s-ar fi hotărât deja să guverneze cu comuniștii, în vreme de democrații au spus că liberalii blochează discuțiile insistând să primească președinția țării după 2016.

Milioane de oameni au asistat la serviciul divin oficiat sâmbătă la Manila de Papa Francisc, în ciuda ploii abundente. Suveranul pontif și-a dedicat ultima predică a turneului său asiatic de șase zile mai ales victimelor taifunului care a lovit în 2013 una din cele mai sărace regiuni ale Filipinelor, dar și copiilor. „Trebuie să avem grijă de cei mai tineri, nu avem dreptul să-i privăm de speranțe”, a spus papa. Organizatorii sperau ca la adunarea de astăzi de la Manila să participe 6 milioane de oameni, dar estimările arată că au fost prezenți doar 3 milioane. În Filipine trăiesc cam 80 de milioane de catolici.

Militarii kurzi din nordul Irakului spun că cel puțin 350 de oameni din minoritatea Yazidi au fost eliberați din captivitatea grupării militante Statul Islamic. Mulți dintre cei puși în libertate sunt oameni în vârstă, cu dizabilități, sau copii suferinzi de boli grave. Militanții îi ținuseră captivi vreme de cinci luni în orașul Tal Afar, iar astăzi în zori i-au adus la Podul Khazer, un punct strategic de lângă capitala regiunii kurde din Irak, Irbil. Foștii captivi sunt acum chestionați de autoritățile kurde. Luptătorii organizației Statul Islamic au atacat minoritatea Yazidi din nord-vestul Irakului în vară, omorând și luând prizonieri mii de oameni. Drama lor a grăbit începerea loviturilor aeriene occidentale împotriva militanților islamiști.

Trenurile dintre Marea Britanie și Franța și-au reluat circulația prin tunelul din Canalul Mânecii la o zi după ce un incendiu pe partea franceză a făcut necesară suspendarea curselor. Eurotunnel, compania care administrează tunelul, a anunțat duminică în zori că traseul a fost redeschis, iar trenurile circulă cu frecvența obișnuită, la fiecare oră. Tunelul construit sub Canalul Mânecii între Calais, în Franța și Dover, în Anglia, a fost închis sâmbătă după-amiază după ce un camion a luat foc la capătul francez, declanșând alarma de incendiu.

Autoritățile Greciei au spus că nu există dovezi privind o legătură între oameni arestați astăzi de poliția elenă și planurile de atacuri teroriste împotriva poliției belgiene. Polițiștii din Atena au reținut mai multe persoane și au trimis mostre ADN colegilor din Belgia. Potrivit televiziunii publice belgiene, autoritățile belgiene sunt în căutarea unui bărbat din Bruxelles cu rădăcini marocane care se ascunde în Grecia. „Nu am identificat nici o persoană dintre cele pe care le-am arestat care să aibă legătură cu planul belgian”, a declarat agenției Reuters un înalt oficial de poliție de la Atena. Joi, poliția belgiană a ucis doi bărbați înarmați în raiduri efectuate în orașul Verviers, din estul țării. În întreaga Belgie au fost arestați 13 oameni, iar alți doi au fost reținuți în Franța la cererea belgienilor.

Leul moldovenesc continuă să se deprecieze față de valutele internaționale. Banca Națională de la Chișinău a afișat pentru luni, 19 ianuarie, cursul de 16,86 lei pentru dolarul american și 19,51 lei pentru euro, ambele niveluri-record de scăzute pentru leu. Deprecierea leului a fost comentată cu îngrijorare de premierul Iurie Leancă. El a spus zilele trecute că va discuta problema cu guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu, dar nu se știe dacă acea discuție a avut loc. Banca Națională a spus tot săptămâna aceasta că deocamdată nu se simte datoare să intervină pentru sprijinirea leului. Tot BNM a sugerat pe de altă parte că devalorizarea monedei naționale va face necesară scumpirea tarifelor la energie și va contribui la depășirea țintei inflației pentru anul curent.

Oficiali de securitate afgani spun că au arestat cinci bărbați suspectați de implicare în masacrul din 16 decembrie de la o școală din Pakistan, în care au fost uciși peste 150 de oameni, aproape toți copii. Oficialii afgani au spus că toți cinci au fost reținuți în ultimele săptămâni lângă frontiera estică a Afganistanului cu Pakistanul pe baza unor informații primite de la Islamabad și nici unul dintre ei nu este afgan. Talibanii din Pakistan și-au revendicat atacul de luna trecută, prezentându-l ca pe o ripostă pentru ofensiva pakistaneză începută în vara lui 2014 în regiunea Waziristanul de Nord. Oficialii pakistanezi au spus că toți cei șapte autori ai masacrului, omorâți în confruntarea cu forțele de ordine, erau ne-pakistanezi: trei arabi, doi afgani și un cecen.

Deputatul din St. Petersburg Vitali Milonov, a cerut premierului Dmitri Medvedev retragerea finanțării de la buget a filmului de succes internațional „Leviatan”, care prezintă lupta unui rus de rând cu corupția. Într-un mesaj citat de Interfax Milonov, cunoscut mai ales pentru inițierea legilor anti-gay ale Rusiei, spune că filmul regizorului Andrei Zviganțev „prezintă Rusia în cele mai întunecate culori, distorsionând realitatea… pe banii contribuabililor, care așteaptă altfel de opere și filme”. Milonov îi sugerează premierului să ceară Ministerului de Finanțe recuperarea alocației de stat de la producătorii peliculei. Puternic criticat de adepții politicii naționaliste și conservatoare a administrației președintelui Vladimir Putin, filmul „Leviatan” a fost distins în Statele Unite cu Globul de Aur și este nominalizat la premiile Oscar. Filmul urmează să fie prezentat în Rusia începând din 5 februarie.

La Chișinău s-a încheiat fără progrese o nouă rundă de negocieri între partidele numite „pro-europene” pentru formarea unei noi coaliții de guvernare. Site-ul de știri „Unimedia” scrie că în declarațiile după discuții liderul liberal Mihai Ghimpu a acuzat PLDM și PD că vor să guverneze cu comuniștii. Iar liderul democrat Marian Lupu a spus că de vină pentru blocarea negocierilor „în ultimele săptămâni” sunt liberalii, care vor neapărat șefia statului după expirarea mandatului actualului președinte în 2016. Lupu a spus că la noua rundă de discuții s-au înregistrat „progrese zero” și a acuzat liberalii că „de mult s-au decis să nu meargă la guvernare” și acum nu fac decât să „bata apa în piuă”. Iar liderul PLDM Vlad Filat a negat că ar avea de gând să facă vreo alianță cu comuniștii, dar a admis că în absența unei înțelegeri cu liberalii s-ar putea forma un guvern minoritar care să fie sprijinit în luarea deciziilor de formațiuni neguvernamentale.

Guvernul ucrainean a negat că rebelii pro-ruși ar fi cucerit în întregime aeroportul din Donețk. Potrivit Interfax, Andrii Lisenko, purtătorul de cuvânt al armatei, a spus că forțele guvernamentale „resping cu succes” atacurile rebele la aeroport, dar a recunoscut că situația de la fața locului este „dificilă”. Mai devreme presa rusă cita declarații ale separatiștilor potrivit cărora ultimii 20 de militari ucraineni ar fi fost alungați din aeroport în luptele de astă-noapte. Aeroportul acum în ruine este scena unor lupte grele și îndelungate între forțele guvernamentale și rebeli. Consiliul de Securitate ONU a anunțat vineri, 16 ianuarie, că se va reuni săptămâna viitoare să discute criza ucraineană. Va fi cea de-a 27-a reuniune a Consiliului pe tema conflictului ucrainean, soldat până acum cu peste 4.700 de morți.

Serviciul Fiscal de Stat de la Chișinău a anunțat că până ce se va aproba legea bugetului și politica fiscală pe anul curent, scutirile de impozite pe venit se vor aplica ca anul trecut, informează IPN. În cazul în care la adoptarea politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru anul 2015 mărimea scutirilor se va modifica, modificările se vor pune în aplicare din data aprobării, neavând acţiune retroactivă, a mai spus „FISC-ul”. Moldova a intrat în 2015 fără o lege a bugetului din cauza prelungirii negocierilor pentru formarea noii majorități parlamentare, care blochează alegerea conducerii și începerea muncii legislativului rezultat din alegerile de la 30 noiembrie. Zilele trecute reprezentanții PLDM, PD și PCRM au spus că parlamentul și-ar putea alege conducerea săptămâna viitoare

Ministerul Justiției din Statele Unite a spus că administrația Obama va cere Curții Supreme să legalizeze egalitatea conjugală în întreaga țară. Anunțul a fost făcut pe Twitter de procurorul general în exercițiu Eric Holder vineri seară, după ce Curtea Supremă de Justiție a anunțat că este dispusă să decidă dacă statele pot interzice cu de la sine putere căsătoriile între persoane de același sex. Verdictul Curții, care s-a ferit în trecut să examineze această chestiune la scară națională, este așteptat pentru sfârșitul lunii iunie. Până acum președintele Barack Obama, devenit un suporter al egalității conjugale, a considerat că statele trebuie să decidă singure în această privință. În prezent numai 14 state mai interzic prin lege căsătoriile gay. În celelalte egalitatea conjugală a fost întronată fie prin referendum, fie prin hotărâri judecătorești.

Ministrul în exercițiu al agriculturii, Vasile Bumacov, a convenit cu omologul său din Rusia, Nicolai Fiodorov, să relanseze negocierile pentru înlăturarea restricțiilor comerciale impuse de Moscova Chișinăului, transmite IPN. Bumacov s-a întâlnit cu colegul său rus, dar și cu șeful Rosselhoznadzor, Serghei Dankvert, la o expoziție agricolă în Germania. Nu se spune când anume s-ar putea relua discuțiile despre feluritele embargouri și tarife vamale. Pe fondul semnării de către Moldova a Acordului de Asociere și Liber-Schimb cu UE, Rusia a introdus mai întâi restricții importurilor de fructe și legume din Moldova, iar apoi, de la 1 septembrie, a anulat regimul de liber-schimb la 19 categorii de produse, inclusiv carnea, legumele, zahărul și vinul importate din R. Moldova.

Fostul ministru de interne ucrainean Viktor Zaharcenko, fugit din Ucraina în urma schimbării de regim de anul trecut, a declarat că protestatarii de pe „Maidanul” de la Kiev ar fi fost aprovizionați cu arme „prin Republica Moldova și Marea Neagră”. Potrivit agenției rusești TASS, Zaharcenko a făcut declarația vineri la Sevastopol, în Crimeea anexată de ruși. În relatarea TASS nu există alte detalii privind remarcile fostului oficial de la Kiev legate de Moldova. Zaharcenko a mai spus că protestatarii din centrul capitalei ar fi fost finanțați și înarmați de occident. Zaharcenko se află pe lista foștilor oficiali ucraineni căutați de noile autorități de la Kiev, care doresc să-i judece pentru rolul jucat în reprimarea protestelor din iarna trecută,

Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Dunja Miatovic, a deplâns arestarea și întemnițarea ziaristului macedonean Tomislav Kezarovski în baza unei sentințe de doi ani de închisoare pronunțată de Curtea de Apel de la Skopje. După cinci luni de arest preventiv, Kezarovski a fost condamnat în octombrie 2013 pentru că ar fi dezvăluit într-un articol identitatea unui martor protejat prin lege într-un dosar de omor. De atunci ziaristul s-a aflat în arest la domiciliu. Avocații lui Kezarovski spun că acuzațiile sunt false și că martorul nu se bucura la acea dată de protecție. În declarația sa de presă de astăzi Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Dunja Miatovic spune că „a venit timpul ca autoritățile (Macedoniei) să înceteze presiunile asupra presei independentei” și a cerut eliberarea grabnică a lui Kezarovski. Fosta republică iugoslavă Macedonia este candidată la aderarea la UE.

Președintele Franței, Francois Hollande, a insistat că țara sa este datoare să-și apere „principiile și valorile, mai ales libertatea de expresie” în vreme ce în mai multe țări predominant musulmane au avut loc sâmbătă noi proteste de stradă și luări de poziție oficiale împotriva revistei satirice „Charlie Hebdo”. În Niger poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva demonstranților, majoritatea tineri, adunați la o moschee în capitala Niamey la o zi după ce un protest în al doilea oraș al țării, Zinder, s-a soldat cu patru morți și 45 de răniți. Președintele Afganistanului, Ashraf Ghani, a condamnat ferm astăzi publicarea noii caricaturi a profetului Mahomed în „Charlie Hebdo”, numind-o „o mare insultă la adresa Islamului și musulmanilor”. Vorbind astăzi la Tulle, în centrul Franței, președintele Hollande a spus printre altele că țara sa a ajutat multe din țările unde au loc acum proteste anti-„Charlie Hebdo” să combată terorismul.

Armata Belgiei va ajuta poliția să păstreze ordinea după atacurile teroriste dejucate prin operațiuni în care au fost uciși doi suspecți, informează DPA. Aproximativ 300 de soldați vor fi desfășurați începând de astăzi în capitala Bruxelles și în al doilea oraș ca mărime, Anvers (Antwerpen), se arată într-un comunicat de presă al premierului belgian Charles Michel. Întăriri ar putea fi trimise în orașul Verviers din estul țării, unde au fost împușcați doi suspecți în raidurile de joi, când în întreaga Belgie au fost arestate 13 persoane bănuite că puneau la cale atacuri armate mai ales împotriva polițiștilor. Cinci dintre cei arestați au compărut vineri în fața unui tribunal și au fost acuzați oficial de participare la activitățile unei organizații teroriste. Serviciile de informații belgiene spun că mulți dintre membrii grupării ar luptat în Siria și că pregătirile de atentat ar fi fost coordonate din Grecia de un fost luptător în unitățile organizației Statul Islamic.

Presa rusă citează purtători de cuvânt ai rebelilor pro-ruși din estul Ucrainei spunând că au cucerit în întregime aeroportul din Donețk. Nu există confirmări din surse independente. Agenția Interfax a citat o sursă separatistă nenumită cu informația că ultimii 20 de militari ucraineni ar fi fost alungați din aeroport în luptele de astă-noapte. O postare pe pagina de Facebook a Ministerului Apărării din Ucraina spune că trupele ucrainene de la aeroport au fost peste noapte ținta unor tiruri de artilerie. Aeroportul acum în ruine este scena unor lupte grele și îndelungate între forțele guvernamentale și rebeli. Consiliul de Securitate ONU a anunțat vineri, 16 ianuarie, că se va reuni săptămâna viitoare să discute criza ucraineană. Va fi cea de-a 27-a reuniune a Consiliului pe tema conflictului ucrainean, soldat până acum cu peste 4700 de morți.