Președintele ucrainean Petro Poroșenko spune că separatiștii pro-ruși au plătit un „preț costisitor” pentru escaladarea atacurilor împotriva trupelor guvernamentale din estul Ucrainei. Poroșenko a vorbit la o ședință de securitate, în urma deciziei armatei de noaptea trecută de a retrage ultimii militari care apărau de luni de zile un terminal al aeroportului de la Donețk. Armata a spus că terminalul era atât de distrus încât nu mai putea adăposti militarii expuși focului inamic direct și nici nu mai putea fi apărat, dar că nu a abandonat aeroportul de tot. Tot astăzi, separatiștii pro-ruși au adus mai mulți prizonieri ucraineni să le arate o stație de troleibuz dintr-o suburbie a Donețkului, unde cel puțin 7 oameni au fost uciși mai devreme de o explozie, potrivit OSCE. Autoritățile separatiste au spus că victime sunt mai multe, au dat vina pe artileria ucraineană, dar au fost acuzate la rândul lor de tragerea focurilor de mortiere în regiune.

Parlamentul a luat o pauză până vineri, după ce a eșuat o a doua tentativă în tot atâtea zile de a-și alege conducerea, din cauza neînțelegerilor între PLDM, PDM și PL. Așa numitele partide pro-europene negociază de peste 50 de zile crearea unei coaliții majoritare și partajarea funcțiilor. Astăzi, liderul democraților Marian Lupu a cerut PLDM să creeze o coaliție minoritară cu PDM, dar fără PL-ul lui Mihai Ghimpu, acuzat de blocarea negocierilor. Ghimpu a acuzat la rândul său democrații că ar dori să se coalizeze cu comuniștii și a spus că decisivă va fi poziția PLDM-ului condus de Vlad Filat. Presa relatează că în dispută s-ar afla acum funcția de ministru al Transporturilor la care pretind și democrații, și liberalii. Mihai Ghimpu spune că adevărata problemă ar fi șefia Procuraturii Generale, care aparține astăzi democraților.

NATO spune că separatiștii pro-ruși își extind teritoriul sub control în estul Ucrainei, alungând trupele ucrainene spre vest. Vorbind joi la Bruxelles, generalul american Philip Breedlove, care este comandantul militar al NATO, a spus că situația „nu este bună” la „linia de contact”. După spusele sale, NATO „începe să vadă” urme ale sistemelor antiaeriene rusești și ale sistemelor electronice care „au însoțit în trecut mișcările de trupe ruse în Ucraina”. Puțin mai devreme, armata ucraineană a anunțat că s-a retras din terminalul aeroportului de la Donețk, pe care l-a apărat cu înverșunare timp de luni de zile, dar care este atât de distrus încât militarii sunt expuși focului inamic direct. Kievul a spus dimineață că a pierdut șase militari la aeroport în ultimele 24 de ore, iar alți 16 au fost răniți și capturați de rebeli.

Un judecător al Curții Constituționale din România, Toni Greblă, a fost adus și interogat la Direcția Națională Anticorupție (DNA) sub bănuiala de a fi înființat un grup infracțional, organizat pentru ocolirea embargourilor impuse Uniunii Europene de Rusia. Procurorii anticorupție, care au dispus începerea urmăririi penale, îl mai bănuiesc pe Greblă de abuz de putere, de primirea unui BMW de zeci de miii de euro și a două rochii pentru soție drept mită, de deținerea unei ferme de struți, în ciuda interdicției legale de a avea afaceri. Probele din dosarul penal citate de Agerpres sugerează că din grupul infracțional creat, se spune, de Greblă pentru exporturi alimentare în Rusia, ar mai face parte un cetățean moldovean Victor Dolghi și unul turc Corekci Sevket. În vârstă de 61 de ani și judecător la Curtea Constituțională din 2008, Toni Greblă neagă că ar fi încălcat legea. El este numai unul din cel puțin șase înalți foști sau actuali demnitari români interogați, trimiși în judecată sau arestați în dosare de mare corupție numai săptămâna aceasta.

Parlamentul moldovean a eșuat pentru a doua zi să-și aleagă conducerea din cauza neînțelegerilor între așa numitele partide pro-europene, luându-și o nouă pauză până vineri la ora 15. Față de prima tentativă eșuată miercuri, deputații au progresat joi, înființând o comisie pentru alegerea președintelui Parlamentului, iar fracțiunile parlamentare s-au înțeles să înainteze până vineri candidații. Alegerea conducerii Parlamentului depinde de rezultatul negocierilor între PLDM, PDM și PL despre înființarea unei coaliții majoritare și partajarea funcțiilor. Astăzi, liderul democraților Marian Lupu a făcuta apel la crearea unei coaliții minoritare între PD și PLDM, fără PL-ul lui Mihai Ghimpu. Presa relatează că în dispută s-ar afla acum funcția de ministru al Transporturilor la care pretind și democrații, și liberalii. Marți, Marian Lupu, Mihai Ghimpu și liderul PLDM, Vlad Filat s-au întâlnit cu o delegație de politicieni europeni sosiți în vizită la Chișinău pentru a-i îndemna pe cei trei să-și depășească divergențele la peste 50 de zile de la alegeri și să formeze o guvernare pro-europeană.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat că intenționează să cumpere obligații guvernamentale în valoare de 60 de miliarde de euro, un plan de cotitură care poate duce la tipărirea unui miliard de euro. Șeful BCE, Mario Draghi a spus că achiziția de bonduri prin aplicarea așa numitei măsuri de relaxare cantitativă urmează să înceapă în luna martie anul acesta și să dureze până la sfârșitul lunii septembrie anul viitor. Aceste măsuri urmăresc ieftinirea împrumuturilor și stimularea creșterii economice în zona euro. Dar banca centrală germană Bundesbank și-a exprimat opoziția, pe motiv că măsura poate determina unele țări să încetinească reformele. Temerea a fost exprimată și de cancelarul german Angela Merkel. Vorbind la Forumul Economic Mondial, la Davos, ea a spus că BCE nu trebuie să relaxeze prin măsurile sale presiunea asupra politicienilor menită să producă reforme și să revigoreze economia.

Toni Greblă, judecător al Curții Constituționale din România, a fost adus pentru interogatoriu la Direcția Națională Anticorupție (DNA) sub bănuiala de înființare a unui grup infracțional organizat pentru ocolirea embargourilor impuse Uniunii Europene de Rusia. Procurorii anticorupție au dispus începerea urmăririi penale. Potrivit Agerpres, probele din dosarul penal sugerează că din grupul în frunte cu Greblă ar mai face parte un cetățean moldovean, Victor Dolghi și unul turc, Corekci Sevket. Un comunicat al DNA spune că exporturile alimentare din România în Rusia urmau să se facă prin Turcia. Moscova a desemnat Turcia drept partener privilegiat în privința importurilor de alimente după declanșarea crizei ucrainene și disputelor cu Occidentul. Judecătorul Toni Greblă este numai unul din cel puțin șase înalți foști sau actuali demnitari români interogați, trimiși în judecată sau arestați în dosare de mare corupție numai săptămâna aceasta.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, a cerut deputaților ruși să introducă restracții la avorturi și s-a pronunțat pentru îmbrățișarea valorilor conservatoare în Rusia. Vorbind în premieră în Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, Kiril a spus că rata „îngrozitor de ridicată” a avorturilor este „una din principalele nenorociri ale Rusiei”. El a cerut deputaților să interzică avorturile libere pe banii statului, spunând că reducerea avorturilor în jumătate va avea ca rezultat o „creștere demografică puternică și sustenabilă”. Patriarhul a mai spus că Rusia trebuie să adere la valorile religioase tradiționale în fața unui curent „post-creștin” și „post-religios” care ar eroda bazele morale. Clericul a pledat de asemenea pentru predarea religiei în școli și pentru resurecția cazacilor.

Președintele rus Vladimir Putin i-a acordat o distincție de stat pentru serviciu „îndelungat” lui Ivan Secin, fiul de 25 de ani al șefului companiei petroliere Rosneft, Igor Secin. Ordinul de Merit pentru Patrie, clasa a doua, se acordă civililor pentru muncă asiduă în diferite domenii. Ivan Secin este director adjunct de departament la gigantul petrolier de stat condusă de tatăl său. Secin Jr. a lucrat la Rosneft mai puțin de un an. Igor Secin este unul din apropiații președintelui Putin aflați pe lista celor sancționați de Statele Unite și Uniunea Europeană din cauza rolului jucat de Kremlin în criza ucraineană.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko spune că Ucraina va rămâne stat unitar cu o putere centrală puternică la Kiev și cu o orientare externă pro-europeană care nu trebuie pusă la îndoială. Vorbind la televizor de Ziua Unității, Poroșenko a spus că Ucraina va fi mereu „o singură națiune politică alcătuită din multe grupuri etnice”. De Ziua Unității, în cinstea unui acord de uniune politică din 1919, sunt comemorați anul acesta și cei uciși de forțele guvernamentale în timpul Euromaidanului de la Kiev de anul trecut, care a dus la răsturnarea fostului președinte pro-rus la Ucrainei. Rusia a cerut Kievului să federalizeze Ucraina și să acorde împuterniciri sporite regiunilor estice, inclusiv regiunilor Luhansk și Donețk controlate astăzi de separatiștii pro-ruși. Președintele Poroșenko a spus că Ucraina nu va fi federală niciodată. El a mai spus că autoritățile nu vor împiedica niciodată pe nimeni să vorbească rusa sau altă limbă acasă, la locul de muncă sau în public.

Negocierile între cele trei partide „pro-europene” PLDM, PD și PL privind formarea unei coaliții de guvernământ rămân pentru moment în impas, susține liderul democrat Marian Lupu, citat de Unimedia. Marian Lupu l-a contrazis pe liderul liberal Mihai Ghimpu, care afirmase că reprezentanții partidelor europene, care s-au aflat marți la Chișinău pentru consultări, ar fi venit cu sugestii concrete pentru scoaterea din impas a actualelor negocieri politice. Totodată, liderul democrat le-a cerut din nou liberal democraților să participe, alături de PD, într-un guvern minoritar, ținând cont de problemele care persistă în negocierile cu Partidul Liberal. În cursul după-amiezii, Parlamentul își reia ședința extraordinară la care ar urma să fie aleasă conducerea forului legislativ.

Forțele ucrainene s-au retras din clădirea aeroportului de la Donețk, pentru care au luptat luni de zile – a anunțat un purtător de cuvânt al armatei. Totodată, o explozie într-o statie de transport în comun din Donețk s-a soldat în zorii zilei cu cel puțin 6 morți. Unele surse vorbesc chiar de 13 victime. Cauzele explozie nu sunt clarificate dar se vorbește de o rachetă sau obuz care ar fi lovit un troleibuz. Explozia a avut loc într-un cartier controlat de separatiștii proruși. Cât privește situația de la aeroport, ministerul apărării de la Kiev susține că luptele continuă și că militarii ucraineni ar mai controla partea de sud a aeroportului. Aproape 5.000 de oameni au fots uciși de la începerea luptelor dintre separatiștii pro-ruși și forțele ucrainene în aprilie 2014.

Reprezentații a peste 20 de țări din coaliția internațională împotriva grupării Statul Islamic discută la Londra strategia împotriva acesteia. Reuniunea e găzduită de ministrul de externe britanic Philip Hammond și de secretarul de stat american John Kerry. Vor fi examinate stategii pentru a opri finanțarea grupării dar și fluxul de luptători străini pe care se ea. Se va discuta și despre mărirea sprijinului pentru forțele care luptă pe teren împotriva grupării Statului Islamic precum și despre ajutorul umanitar necesar în zonă.

În Armenia a început interogatoriul militarului rus bănuit de a fi masacrat la Gyumri 6 membri ai unei familii armene care locuia în apropiere de baza rusă unde era staționat. A rănit grav și un bebeluș de șase luni care a decedat ulterior și care a fost înmormântat miercuri. Interogatoriul anchetatorilor armeni are loc în incinta bazei militare ruse, a informat purtătorul de cuvând la Comisiei de Investigație. Crima a fost comisă pe 12 ianuarie și de atunci mii de armeni au protestat la Erevan și Gyumri, cerând ca militarul rus bănuit de a fi comis crima să fie judecat în Armenia și de un tribunal armean. Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a confirmat că militarul va fi judecat în Armenia, dar de către un tribunal militar rus.

Separatişti pro-ruşi din estul Ucrainei şi media din Rusia relatează că cel puţin cinci persoane au fost ucise de o explozie într-o staţie de autobuz din Doneţk. Interfax citează un lider al separatiştilor locali, care vorbeşte de 9 victime. Alte surse vorbesc despre 8 sau chiar 13 morţi. Cauzele exploziei nu sunt stabilite, dar potrivit unor surse ar fi vorba de o rachetă care ar fi lovit un autobuz sau troleibuz. De la izbucnirea conflictului din estul Ucrainei, în aprilie anul trecut, peste 4.800 de persoane au fost ucise.

La Havana a avut loc o primă rundă de negocieri la nivel înalt americano-cubaneze pentru restabilirea relaţiilor diplomatice, rupte în 1961. Primul subiect discutat a fost imigraţia care a provocat şi primele divergenţe: Statele Unite au respins cererea Havanei de a modifica legea prin care automat, orice cubanez care ajunge în SUA primeşte cetăţenia americană. Negocierile continuă joi. Ele au fost anunțate în 17 decembrie de preşedinţii celor două ţări, Barack Obama şi Raul Castro. Negocierile ar putea duce şi la ridicartea embrgoului impus de Statele Unite împoriva Cubei cu 53 de ani în urmă. La Moscova, ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat că spercă ca ofensiva diplomatică americană să fie „dictată de interesul naţional, nu de dorinţa de a irita Rusia”.

Parlamentul Moldovei se reunşte din nou astăzi, după ce miercuri nu a reuşit să-și aleagă conducerea. Negocierile pentru formarea noii guvernări rămân şi ele blocate la aproape două luni de la alegerile generale din 30 noiembrie.

Sesiunea extraordinară a Parlamentului se va încheia pe 30 ianuarie, precizează Moldpres.

Înaintea ședinței de miercuri a Parlamentului, liderul PCRM Vladimir Voronin asigurat că partidul său va ajuta la alegerea conducerii legislativului dar a negat din nou că Partidul Comuniştilor ar vrea să participe la vreo alianță de guvernare.

Ceva mai devreme, liderii PLDM și PD declarau că negocierile cu al treilea partid „pro-european” PL sunt în impas iar liderul democraților, Marian Lupu, afirma că nu exclude o guvernare minoritară cu liberal-democrații, dacă nu se ajunge la un acord cu liberalii.

În deschiderea ședinței parlamentare de miercuri, Partidul Socialiștilor, cel mai mare partid parlamentar, a propus discutarea denunțării Acordului de Asociere la UE, dar inițiativa a fost respinsă.

Ucraina și Rusia au negociat un plan pentru retragerea armamentului greu din estul Ucraina, a anunțat la Berlin ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier. Armamentul greu va fi retras la 15 kilometri în spatele unei linii de demarcație care fusese negociată deja în septembrie, anul trecut la Minsk.

Acordul, a precizat Streinmeier, este un progres important dar nu ”un moment de cotitură” în eforturile de a impune încetarea luptelor în estul Ucrainei, unde armata națională se confruntă cu unitățile separatiștilor proruși.

Miercuri, la Berlin, a avut loc o întâlnire a miniștrilor de externe din Franța, Ucraina , Rusia și Germania.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a acuzat Rusia că ar fi trmis mii de trupe noi în estul Ucrainei, unde ar avea deja ”500 de tancuri, piese de artilerie grea și blindate”,

Vorbind la Forumul Economic Mondial de la Davos, Poroșenko s-a întrebat retoric ” dacă asta nu este o agresiune, atunci ce este o agresiune?”

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a declarat tot miercuri , la Bruxelles, că s-a înregistrat o creștere a numărului de arme grele și tancuri folosite de trupele ruse în estul Ucraina dar nu a vrut să precizeze despre ce număr de militari ar fi vorba.

În Germania, liderul mișcării anti-islamiste PEGIDA (Patrioții Europeni Împotriva Islamizării Occidentului) a demisionat miercuri după ce în presă apăruseră poze în care era văzut ”deghizat” ca Hitler. Cofondatoarea mișcării a asigurat însă că PEGIDA va continua.

Miercuri seară, în estul Germaniei, la Leipzig, zeci de mii de persoane au luat parte la demonstrații pro si anti PEGIDA, respectiv împotriva Islamului sau pentru mai multă toleranță. Se poate ca numărul manifestanților să fi atins 100 de mii , de ambele părți.

În nordul Irakului, forțele kurde au lansat o ofensivă masivă împotriva milițiilor organizației extremiste a Statului Islamic (IS). Astfel au fost blocate importante căi de alimentare a milițiilor IS.

Ofensiva forțelor Peșmerga a avut loc la 40 de kilometri vest de Mosul, al doilea oraș ca mărime din Irak și a fost sprijinită de aviația alianței anti IS, condusă de Statele Unite.

Milițiile Statului Islamic controlează și o parte importantă din estul Siriei.

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a făcut dezvăluiri despre discuțiile purtate marți la aeroportul din Chișinău între liderii partidelor „pro-europene” și șefii unor fracțiuni din Parlamentul European. Potrivit lui Ghimpu, oficialii legislativului UE ar fi propus ca liberal-democrații să înainteze premierul, democrații – spicherul parlamentului, iar liberalii să capete îndărăt ministerele pe care le-au pierdut după ce au fost scoși de la guvernare în 2013. Alte propuneri ar fi fost crearea unei comisii care să rezolve în câteva luni problema felului cum se alege șeful statului și numirea ca procuror-general a unei persoane apolitice. Ghimpu a mai spus că Partidul Democrat este cel care nu ar fi de acord cu aceste propuneri. Tot astăzi liderul democraților, Marian Lupu, a spus că de vină pentru blocarea negocierilor sunt tocmai liberalii.

Liderul comuniștilor Vladimir Voronin a spus că fostul ministru de interne Gheorghe Papuc, și fostul șef al poliției capitalei Vladimir Botnari ar fi trebuit răsplătiți, nu condamnați pentru ce au făcut în timpul protestelor din aprilie 2009, relatează Unimedia. Papuc a fost condamnat la 19 ianuarie la patru ani de închisoare cu executare, iar Botnari la doi ani, cu suspendare. Vorbind astăzi la Chișinău, Voronin a spus că sentințele au avut caracter politic și că ambii foști oficiali ar fi trebuit decorați pentru că au prevenit un „maidan” ca la Kiev, unde protestele de stradă prelungite s-au soldat în urmă cu un an cu alungarea președintelui de atunci, Victor Ianukovici. Între timp presa a relatat că oamenii legii vor să-l aresteze pe Papuc, dar nu dau de el. Papuc a fost condamnat luni, dar abia marți Curtea de Apel a dat ordin să fie arestat.

Autoritățile sanitare spun că Republica Moldova „a intrat în sezonul gripei” odată cu apariția primelor cazuri confirmate, dar nu se confruntă cu vreo epidemie. „Nu este exclus că în următoarele zile vom avea mai multe cazuri de gripă sezonieră”, a spus Constantin Spînu, director-adjunct al Centrului Naţional de Sănătate Publică, citat de agenția MOLDPRES. Spînu a spus că două persoane din raionul Ungheni și una din Rezina au fost diagnosticate cu gripă. Doi pacienți se află în spitale din Ungheni și din capitală. Constantin Spînu a reamintit că pericolul de îmbolnăvire este mai mare pentru „copiii din focarele de tuberculoză, persoanele care trăiesc cu (virusul) HIV, femeile însărcinate, persoanele bolnave de cancer supuse radioterapiei, dar şi pacienţii cu insuficienţă cardiacă, hepatică, renală, diabet zaharat sau obezitate”.

Cea mai înaltă instanță (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) din România a respins definitiv acuzația de incompatibilitate la adresa președintelui Klaus Iohannis, punând capăt unor verificări și procese care durează de doi ani. Iohannis, care și-a inaugurat mandatul în urmă cu o lună, fusese declarat în 2013 în stare de incompatibilitate de către Agenția Națională de Integritate pentru că deținea atât funcția de primar al Sibiului, cât și de reprezentant al municipalității în Adunarea Generală a Acționarilor de la societățile Apă-Canal și Piețe. Liberalul Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie în turul al doilea la 16 noiembrie în dauna premierului social-democrat al României, Victor Ponta.