Presa moldoveană o citează pe purtătoarea de cuvânt a Centrului Național Anticorupție Angela Starinschi confirmând că ofițerii CNA au descins joi seară la sediul PLDM și acasă la fostul premierliberal democrat Vlad Filat pentru a face percheziții. Mai devreme, CNA a anunțat reținerea lui Filat pentru 72 de ore după ce Parlamentul și-a dat încuviințarea ca liderul liberal-democrat să fie cercetat penal și trimis în judecată, fiind bănuit de implicare în fraudele financiar-bancare. Vlad Filat a negat vinovăția a spus că este „o jertfă adusă pe altar” de politicianul democrat și omului de afaceri Vlad Plahotniuc, care ar controla întregul „sistem” al puterii. Acesta a dezmințit la rândul său orice implicare, dar a anunțat că-și autosuspendă calitate de membru și prim-vicepreședinte al Partidului Democrat până la încheierea anchetei.

Centrul Național Anticorupție a anunțat că liderul PLDM Vlad Filat a fost reținut pentru 72 de ore după ce Parlamentul și-a dat încuviințarea ca liderul liberal-democrat să fie cercetat penal și trimis în judecată, fiind bănuit de implicare în fraudele financiar-bancare. Filat a fost escortat la CNA imediat după votul din parlament, unde 79 de deputați cu excepția celor din PLDM au sprijinit ridicarea imunității, solicitată de procurorul general Corneliu Gurin. Acesta a spus că cererea se bazează pe depoziții ale omului de afaceri Ilan Shor, care ar fi spus că Filat l-a estorcat de 250 de milioane de dolari. Vlad Filat a dezmințit și a spus că este „o jertfă adusă pe altar” de politicianul democrat și omului de afaceri Vlad Plahotniuc, care ar controla întregul „sistem” al puterii. Acesta a dezmințit la rândul său orice implicare, dar a anunțat că-și autosuspendă calitate de membru și prim-vicepreședinte al Partidului Democrat până la încheierea anchetei.

Președintele Barack Obama a anunțat încetinirea ritmului de retragere a forțelor americane din Afganistan, unde va rămâne un contingent de 9800 de militari după anul 2016 și un contingent mai mic în 2017. Vorbind la Casa Albă, Obama a spus că misiunea militarilor „nu se va schimba” - ei vor continua să instruiască forțele afgane și să le acorde sprijin în operațiunile antiteroriste. Anunțul a fost făcut în urma dificultăților întâmpinate recent de forțele afgane să țină piept unor atacuri ale talibanilor.

Premierul liberal-democrat Valeriu Streleț a spus că vrea ca guvernul să-și continue activitatea în ciuda votului comun al partenerilor de guvernare, PD și PL, pentru a-i ridica imunitatea liderului PLDM, Vlad Filat. Vorbindu-le jurnaliștilor la scurt timp după ducerea sub escortă a lui Filat la Centrul Național Anticorupție, Streleț a spus că votul Parlamentului a fost „un spectacol cusut cu ață albă” și și-a exprimat speranța că Filat va reuși să-și probeze nevinovăția. Primul ministru și-a mai exprimat speranța că va fi sprijinit de ceilalți membri ai Guvernului pentru a-și continua mandatul în vederea rezolvării problemelor curente în ajunul iernii și continuării integrării europene. Streleț a spus că se simte acum mai liber să promoveze programul de guvernare fără „elementul de șantaj” pe care l-ar fi simțit anterior din partea unui „centru de putere” de pe „bulevardului Cantemir”, aluzie la sediul firmelor omului de afaceri Vlad Plahotniuc.

Vlad Plahotniuc a anunțat că se autosuspendă din funcție de prim- vicepreședinte al Partidului Democrat și de membru de partid pentru a nu afecta imaginea formațiunii sale, după ce a fost acuzat de Vlad Filat că ar controla structurile de anchetă și i-ar fi orchestrat ridicarea imunității. Într-un anunț difuzat pe Fasebook, Plahotniuc a dezmințit orice implicare. „Dar consider că e important ca în acest moment să fac acest demers, pentru a nu lăsa campaniile de manipulare să afecteze activitatea instituțiilor de drept”, se mai spune în anunțul lui Plahotniuc. El a fost difuzat la câteva ore după ce Parlamentul și-a dat încuviințarea ca liderul liberal-democrat Vlad Filat să fie cercetat penal și trimis eventual în judecată „pentru implicarea directă in fraudele financiar-bancare”. Filat a fost escortat ulterior la sediul CNA. În apărarea sa, Filat a spus că este „o jertfă adusă pe altar” de Plahotniuc, care ar controla întregul „sistem” al puterii.

Vlad Filat a fost dus sub escortă la Centrul Național Anticorupție după ce Parlamentul și-a dat încuviințarea ca liderul liberal-democrat Vlad Filat să fie cercetat penal și eventual trimis în judecată „pentru implicarea directă in fraudele financiar-bancare”. Potrivit relatărilor presei, Filat a fost escortat de la Parlament de ofițeri mascați ai CNA după votul de ridicare a imunității. Procurorul general Corneliu Gurin a spus că cererea de ridicare a imunității lui Filat se bazează pe depoziții ale omului de afaceri Ilan Shor, care ar fi spus că politicianul l-a estorcat de 250 de milioane de dolari. Vlad Filat a dezmințit și a spus că este „o jertfă adusă pe altar” de politicianul democrat și omului de afaceri Vlad Plahotniuc, care ar controla întregul „sistem” al puterii.

Un deputat al opoziției din Kosovo a detonat gaze lacrimogene în Parlamentul de la Priștina, în semn de protest față de un acord cu Serbia mediat de Uniunea Europeană. Este pentru a doua oară în dîuă săptămâni când opoziția kosovară aduce gaze lacrimogene în Parlament și îi întrerupe ședința, în timp ce suporterii săi manifestează în stradă. Opoziția spune că acordul care oferă etnicilor sârbi din Kosovo puteri sporite la nivel local va spori influența Serbiei și va adânci diviziunile interetnice.

Armata guvernamentală siriană a lansat o ofensivă planificată mai demult în provincia nordică Homs. Se relatează că în asaltul asupra localităților controlate de rebeli la nord de orașul Homs ia parte și aviația rusă, care a început o campanie aeriană în Siria în 30 septembrie. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului care monitorizează războiul civil spune că avioanele rusești au lovit ținte în regiunea localităților Talbiseh și Teir Malla, la aproape cinci kilometri de Homs, oraș controlat preponderent de forțele guvernamentale. Organizația cu sediul la Londra mai spune că la ofensivă participă atât militari sirieni, cât și combatanți ai grupării libaneze Hizballah. Rusia și-a intensificat loviturile aeriene în ultimele zile. În timp ce Moscova spune că bombardează gruparea Statul Islamic, Washingtonul și aliații săi spun că sunt atacați mai ales rebelii moderați sprijiniți de Occident care luptă contra președintelui sirian Bashar al-Assad, un vechi aliat al Rusiei.

Guvernul a aprobat o reducere a veniturilor și cheltuielilor bugetare de anul acesta, spunând că revizuirea este cauzată de „înghețarea temporară” a donațiilor externe și reducerea încasărilor de TVA din cauza diminuării valorice a comerțului exterior. Guvernul propune ca veniturile să fie reduse cu aproape 1,2 miliarde de lei sau 3,9%, cheltuielile cu aproape 1,6 miliarde de lei, sau cu 4,6%, iar deficitul cu 4,4 milioane de lei sau cu 10%. Propunerile mai trebuie adoptate de Parlament. Un comunicat guvernamental spune că rectificările se vor face așa încât să fie asigurată funcționarea instituțiilor statului, într-o perioadă financiară dificilă. Guvernul mai spune că „modificările urmăresc identificarea resurselor financiare în scopul suplimentării ajutorului social și ajutorului pentru perioada rece a anului, în legătură cu majorarea tarifelor la energia electrică și gaze naturale”. Majorarea tarifelor la gaze și electricitate intrată în vigoare în luna august a fost ulterior suspendată pentru verificări suplimentare, dar nu a fost anulată de tot. Rezultatul verificărilor este așteptat luna viitoare.

Democratul Igor Corman a anunțat că demisionează din funcția de președinte al comisiei parlamentare de politică externă, își depune mandatul de deputat și părăsește politica, pentru a se alătura unui proiect economic de promovare a investițiilor în Republica Moldova. Vorbind de la tribuna Parlamentului, Corman care a fost spicher în legislatura precedentă a spus că pleacă și din Partidul Democrat de care a spus că îi pare rău să se despartă. Corman a insistat că plecarea sa nu are vreo legătură cu lupta politică. Corman a evitat să dea detalii precise despre viitorul său proiect.

Parlamentul și-a dat încuviințarea ca liderul liberal-democrat Vlad Filat să fie cercetat penal și trimis în judecată „pentru implicarea directă in fraudele financiar-bancare”. Această cerere a procurorului general Corneliu Gurin, bazată pe depoziții ale omului de afaceri Ilan Shor, a fost sprijinită prin vot deschis de 79 de deputați ai PD, PL, PCRM și PSRM. Dar fracțiunea PLDM a lipsit de la ședință în momentul votului, în semn de protest. Nu este limpede ce efect va avea votul asupra coaliției de guvernare compusă din PLDM, PD și PL. Vlad Filat a spus că este „o jertfă adusă pe altar” de politicianul democrat și omului de afaceri Vlad Plahotniuc, care ar controla întregul „sistem” al puterii. Într-un discurs de la tribuna Parlamentului, Filat a respins acuzațiile și a promis că „o să vorbească” și „o să scrie” despre acest sistem așa încât să „sară naibii o dată în aer”. Devenit premier în 2009, Filat a fost demis în 2013, în urma unui conflict cu Plahotniuc. Dar a format ulterior cu acesta alte trei coaliții guvernamentale. Astăzi a anunțat că părăsește șefie PLDM, care va fi preluată de premierul Valeriu Streleț.

Oficiali americani de rang înalt spun că președintele Barack Obama va anunța încetinirea planurilor de retragere a forțelor americane din Afganistan, unde vor rămâne 5500 de militari și după anul 2016. Obama urmează să facă anunțul în cursul zilei, la Casa Albă. Va prezenta un plan de menținere a contingentului actual de 9800 de militari în Afganistan pe parcursul aproape întregului an viitor și reducerea lui la 5500 de militari în 2017 cu un ritm care mai urmează a fi stabilit de comandanții militari. Barack Obama intenționa să retragă aproape toate forțele americane din Afganistan cu excepția unui număr mic la ambasada de la Kabul, până își încheia mandatul în 2017. Coaliția condusă de Statele Unite în Afganistan și-a încheiat operațiunile combatante de 13 ani la sfârșitul lui 2014, iar trupele afgane au preluat de atunci asigurarea securității naționale, fiind ajutate de militarii americani și ai NATO. Dar recent, forțele afgane au avut dificultăți în a combate atacurile militanților talibani, care au cucerit pentru scurtă vreme controlul asupra orașului nordic Kunduz.

Parlamentul examinează ridicarea imunității liderului liberal-democrat Vlad Filat pentru a fi cercetat penal și trimis în judecată „pentru implicarea directă in fraudele financiar-bancare”, în urma unor depoziții ale omului de afaceri Ilan Shor. Fracțiunile PD, PL, PCRM și PSRM au anunțat că deputații lor vor sprijini prin vot această cerere a procurorului general Corneliu Gurin, dar fracțiunea PLDM a spus că părăsește ședința.

Comisia juridică pentru numiri și imunități a Parlamentului a aprobat cu opt voturi pentru și trei împotrivă cererea procurorului general de a-i fi ridicată imunitatea parlamentară liderului liberal democrat Vlad Filat bănuit în dosarele devalizării băncilor. Biroul permanent al Parlamentului urmează să decidă dacă propune ca votul în plen să aibă loc tot astăzi. Presa relatează despre desfășurarea a mii de polițiști în apropierea Parlamentului, reședinței șefului statului, și altor instituții din zonă. Procurorul General Corneliu Gurin a cerut încuviințarea Parlamentului ca Filat să fie cercetat penal și trimis în judecată „pentru implicarea directă in fraudele financiar-bancare”. Liderul liberal democrat a spus ulterior că în spatele cererii s-ar afla politicianul democrat și omului de afaceri Vlad Plahotniuc, care ar controla întregul „sistem” al puterii. Fost premier demis tot din cauza unor confruntări cu Plahotniuc în 2013, Filat s-a aflat alături de acesta în patru coaliții guvernamentale în ultimii șase ani. El a declarat astăzi că este o „jertfă adusă pe altar”, că nu are nevoie de imunitate și că va încerca să-și demonstreze nevinovăția în justiție.

Liderul PLDM, Vlad Filat, a declarat că la originea cererii procurorului general de a-i fi ridicată imunitatea parlamentară s-ar afla politicianul democrat și omul de afaceri Vlad Plahotniuc care ar controla întregul „sistem” al puterii. „Sistemul în Republica Moldova este unul putred din simplu motiv că este controlat de o singură persoană și această persoană este nu altcineva decât Plahotniuc”, le-a spus Vlad Filat jurnaliștilor. El s-a descris drept „o jertfă adusă pe altar”, dar a amenințat jertfirea sa „va duce clar la destrămarea acestui sistem odios”. Filat a vorbit la scurt timp după ce procurorul general, Corneliu Gurin, a cerut în prima ședință plenară a Parlamentului din noua sesiune ca lui Filat să-i fie ridicată imunitate pentru a fi cercetat penal și trimis în judecată „pentru implicarea directă in fraudele financiar-bancare”. Filat a spus că cererea procurorului s-ar baza pe un „fals”. El l-a acuzat pe Plahotnnic alături de care s-a aflat în patru coaliții de guvernare în ultimii șase ani că l-ar fi forțat pe omul de afaceri Ilan Shor „să semneze o depoziție” împotriva sa ca „să se eschiveze de la responsabilitate”. Filat a mai spus că nu are nevoie de imunitate parlamentară și că va încerca să-și demonstreze nevinovăția în justiție.

Procurorul General, Corneliu Gurin, a cerut în prima sedinta plenară a Parlamentului, ridicarea imunității parlamentare a liderului PLDM, Vlad Filat. Gurin a precizat că fostul premier PLDM ar urma să fie anchetat și ulterior trimis în judecată „ pentru implicarea directă in fraudele financiar-bancare care au afectat puternic situatiia economica, sociala si politica a R Moldova”.

Procurorul Genral a mai declarat că există „dovezi concludente în implicarea lui Vlad Filat in fraudele de la Banca de Economii” și a avertizat că un vot negativ din partea Parlamentului va duce la „suspendarea anchetei pe o perioada incerta”. Procuratura Generală a distribuit parlamentarilor un dosar cu dovezile în sprijinul cererii de ridicarea a imunității lui Vlad Filat, dar Corneliu Gurin a atras atenția că aceastea trebuie să rămână confidențiale. Cererea Procuraturii va fi analizata în Comisia juridică de numiri si imunitati.

Guvernul a aprobat în cadrul unei rectificări bugetare reducerea cheltuielilor publice în acest an cu peste un miliard şi jumătate de lei. Prezentand proiectul de rectificare, ministrul finantelor, Anatol Arapu, a spus ca cea mai mare tăiere va fi la Fondul Rutier, care nu va primi în jur de 500 de milioane. Vor fi suspendate investiții de 300 de milioane de lei prevăzute iniţial pentru continuarea construcţiei gazoductului Iaşi-Chişinău. Fondul de eficienţă energetică nu va primi în jur de 120 de milioane. Reformele din justiţie vor primi doar 130 milioane, în loc de 280 câte fuseseră programate şi cuprindeau şi finanţările europene. Pe fundalul acestor reduceri, guvernul vrea totuşi să majoreze cu peste 140 de milioane cheltuielile pentru ajutor social şi ajutorul de iarnă şi cu 30 de milioane - fondul de salarizare a bugetarilor.

Uniunea Europeană și Banca Mondială și-au înghețat în vară finanțările pentru Republica Moldova, iar Fondul Monetar Internațional încă nu a început negocierile privind un posibil nou acord cu Chișinăul.

Republica Moldova a primit în schimb un credit rambursabil de 150 de milioane de euro din partea României. Prima tranșă, de 60 de milioane este inclusă in bugetul rectificat, după cum preciza marți, la București, premierul Valeriu Streleț.

„Noi nu am venit pentru a dialoga, am venit pentru a prezenta revendicările populare” a declarat la Europa Liberă, Andrei Năstase, unul din inițiatorii platformei civice „Demnitate și Adevăr”. Cu acest scop au participat miercuri reprezentații Platformei „Da” la așa numitul forum popular, inițiat de președintele țării, de premier și președintele Parlamentului. Năstase a precizat că Platforma nu va mai participa la o nouă rundă de discuții și a reamintit puterii că „are două zile” pentru a începe să pună în aplicare revendicările politice și sociale ale protestatarilor din PMAN.
Vlad Țurcanu, purtătorul de cuvânt la președintelui țării, a declarat, tot la Europa Liberă, că în opinia lui Nicolae Timofti, „dialogul este singura soluției” la problemele profunde ale țării. Demisia președintelui țării este una din revendicării protestatarilor din PMAN, Timofti fiind acuzat de pasivitate în toți anii mandatului său. Țurcanu a reamintit și de avertismentul președintelui țării că forțe „neo-sovietice” ar putea profita de tensiunile sociale actuale din țară și de fragilitatea instituțiilor statului.

Parlamentul se întrunește astăzi în prima ședință plenară a sesiunii de toamnă-iarnă. Partidele care protestează în față clădirii, cerând demiterea guvernului, Partidul Socialiștilor și Partidul „Nostru” condus de Renato Usatîi, au dat asigurări că demonstrația programată cu această ocazie, va fi pașnică. Reprezentanții socialiștilor și ai Partidului Nostru s-au întâlnit miercuri la Chișinău cu ministrul de interne Oleg Balan și cu șefii serviciilor de informații și pază. Simpatizanții celor două partide vor să „blocheze ” Parlamentulca să le fie ascultate revendicările.

Miercuri, la Chișinău, a avut loc prima întâlnire a așa-numitului forum public, inițiat de președintele țării, premier și președintele Parlamentului pentru a atenua tensiunile din țară. La discuții au fost invitați reprezentanții Platformei civice „DA”, care a inițiat din septembrie protestele antiguvernamentale din PMAN, și reprezentanții altor structuri ale societății civile. Platforma „Demnitate și Adevăr” a părăsit discuțiile după ce și-a prezentat revendicările. Platforma a dat conducerii țării două zile pentru a lua în considerare revendicările înaintate, între care demiterea șefilor de la Comisia Națională Anticorupție, Comisia Națională pentru Integritate și SIS. Negocierile s-au încheiat fără nici un rezultat concret.

Liderii partidelor parlamentare din opoziţie Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor și Partidul Popular European, reprezentat de un grup de deputaţi neafiliaţi, au refuzat să participe miercuri la forumul public în vederea semnării unui pact social „Pentru Moldova”. Vladimir Voronin nu a comentat poziția partidului său în timp ce socialițtii au declarant că nu pot negocia cu „hoții de la guvernare”. Renato Usatîi, ai cărui simpatizanți protestează în față Parlamentulu alături de simpatizanții socialiștilor, fusese, de asemeni, invitat la negocieri. A refuzat și el să participe, declarând Europei Libere că invitația a venit în ultimul moment.

Forțele israeliene de securitate au ucis încă doi atacatori palestinieni, în estul Ierusalimului, în incidente separate. Victimele israeline ale atacurilor au scăpat. Mai devreme, Israelul a instituit puncte de control în cartierele palestiniene din Ierusalimul estic și a mobilizat sute de rezerviști în încercarea de a contracara valul de atacuri care au trezit temeri de o revoltă palestiniană pe scară largă. Noul val de atacuri, în care unii văd începutul unei noi „intifade” palestiniene, a făcut șapte victime israeliene și 32 din rândul palestinienilor.

Într-un nou raport anual despre libertatea religioasă în țările lumii, Statele Unite menționează poziția dominantă a Bisericii Ortodoxe din Moldova în dauna altor confesiuni, mai mici. „Grupuri religioase minoritare și-au exprimat îngrijorarea față de educația religioasă ortodoxă în școli și de discriminarea practicată de autoritățile locale în acordarea permiselor pentru lăcașuri de cult”, se spune în capitolul despre Moldova al Departamentului de Stat al Statelor Unite, lansat miercuri la Washington cu participarea secretarului de stat John Kerry. În raport se mai notează că în Moldova grupări ca Martorii lui Iehova, baptiștii sau penticostalii s-au plâns de abuzuri verbale și discriminare în presă. În anul 2014, se mai spune în raport, nu s-au înregistrat demonstrații împotriva minorităților religioase, dar membrii acestora au vorbit despre nivelul redus de acceptare a lor de către gruparea religioasă majoritară.

Rusia a făcut apel la Organizația Internațională a Aviației Civile să deschidă o nouă anchetă în cazul doborârii avionului malaiezian deasupra estului Ucrainei anul trecut. Oleg Storcevoi, șeful-adjunct al agenției Rosaviația, a mai spus că țara sa este „în dezacord total” cu concluziile anchetei olandeze, publicate ieri. Aeronava Boeing 777 s-a prăbușit la 17 iulie 2014, omorând toți cei 298 de oameni de la bord, majoritatea olandezi. Raportul olandez publicat marți a stabilit că avionul a fost distrus de o rachetă sol-aer de fabricație rusească. Ancheta olandeză nu a identificat autorii, dar a spus că racheta a fost lansată dintr-o zonă controlată la ora aceea de separatiștii pro-ruși. Storcevoi a spus miercurică Rusia crede că o parte din dovezile folosite de olandezi ar fi fost falsificate. Între timp la Donețk liderul separatist pro-rus Aleksandr Zaharcenko a negat orice implicare în catastrofă.

Casa Albă a repins oferta Moscovei ca premierul Dimitri Medvedev să meargă la Washington pentru a discuta o formă de cooperare militară în Siria. Casa Albă a calificat inițiativa rusă drept un semn de „disperare”. Vizita lui Medvedev a fost propusă de marți de președintele Vladimir Putin și respinsă o zi mai târziu de partea americană. Moscova și Washingtonul au fost mereu în contact pentru a evita incidente între avioanele militare ale celor două părți care participă în raiduri separate de bombardament în Siria. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a declarat însă că nu poate fi vorba de o coordonare atâta timp cât scopul Rusiei în Siria nu ar fi „de a contribui sincer” la ofensiva împotriva milițiilor organizației extremist a Statului Islamic.