Rusia a propus Ucrainei reluarea legăturilor aeriene directe suspendate pe 25 octombrie și a căror suspendare afectează acum zeci de mii de pasageri. Kievul a anunțat luna trecută că interzice tuturor liniilor aeriene rusești să intre în spațiul aerian al Ucrainei, ca reacție la anexarea abuzivă a peninsulei Crieea. Rusia a răspuns cu o măsură similară.

La Viena încep negocierile internaționale privind criza din Siria, la care vor participa și principalii susținători ai regimului Assas, Iranul și Rusia, pe lîngă Statele Unite și aliații acestora. John Kerry va testa în ce măsură Iranul și Rusia sunt dispuse la negocieri serioase cu toate părțile implicate în conflictul din Siria, a precizat Departamentul de Stat. Și dacă vor accepta ideea că președintele sirian Bashar al-Assad va trebui să plece de la putere „după o perioadă de tranziție”. Un alt punct de discuție va fi măsura în care cele două țări chiar vor să lupte împotriva milițiilor Statului Islamic și nu sunt interesate numai în menținerea la putere a președintelui sirian. În cursul serii, secretarul de stat american John Kerry se va întâlni cu ministrul de externe iraniana Javad Zarif. Și tot astăzi, Kerry va discuta cu miniștrii de externe din Rusia, Turcia și Arabia Saudită. La rândul său, ministrul de externe rus Sergei Lavrov are programată o întrevedere separată cu omologul său iranian.

Uniunea Europeană a decis să ridice timp de patru luni aproape toate sancțiunile impuse Republicii Belarus, invocând „eliberarea deținuților politici în august” și îmbnătățirea relațiior dintre Minsk și Bruxelles. Belarus a fost anul trecut și în februarie anul acesta gazda negocierilor internaționale privind soluționarea crizei din estul Ucrainei. Rămân în vigoare sancțiunile impuse unor persoane și embargoul pe arme.

Imigranții din Balcani dar și din Afganistan vor avea în viitor șanse minime de a rămâne în Germania, a avertizat ministrul de interne german Thomas de Maizière. de Maizière se așteaptă ca umărul celor respinși și ulterior expulzați din Germania să fie de zeci de mii. Toate țările din Balcani sunt cosiderate țări sigure iar în ce pivește Afganistanul, guvernul german este de părere că afganii, mai ales cei bine educați ar trebui să rămână acasă pentru a ajuta la reconstrucția țării. Poziție sprijinită de guvernul de la Kabul. Cu toate acestea, în Germania, fiecare cerere de azil va fi în continuare analizată individual și nici una nu va fi respinsă a priori.

După votul de neîncredere în guvernul Streleț, Partidul Liberal a dat de înțeles că e dispus să participe la negocieri privind crearea unei noi majorități parlamentare și a unui nou guvern, așa cum propusese în Parlament, liderul Partidului Democrat Marian Lupu. „Trebuie să trecem peste supărări. În ultima perioadă colegii din PLDM au avut un vocabular care nu a fost deloc politic. Acum toţi trebuie să se liniştească", a spus Mihai Ghimpu citat de Realitatea.md. Propunerea democraților a fost acceptată și de liderul Partidului Popular European, Iurie Leancă. Sunt de acord că trebuie demarate discuţii. O săptămână este suficient pentru a clădi suficient, detaliat” a mai declarat Leancă după adoptarea moțiunii de cenzură în Parlament.

Bloggerul saudit Raif Barawi a primit premiul Saharov pentru libertatea de gândire acordat de Parlamentul European. Ceremonia de acordare a premiului va avea loc la Strasbourg pe 16 decembrie. Raif Barawi este închis și condamnat la biciuire în țara sa pentru „insultă" la adresa islamului. Președintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a adresat joi un apel regelui Arabiei Saudite, cerând eliberarea imediată a bloggerului pentru ca Raif Badawi să poată participa la ceremonia decernării, din decembrie , relatează AFP.

Ungaria va contesta la Curtea Europeană de Justiție (CEJ) planul Uniunii Europene de instituire a unor cote obligatorii de redistribuire a refugiaților dacă Parlamentul European va aproba această propunere în luna decembrie, a declarat purtătorul de cuvânt al premierului Victor Orban. Totodată, Janos Lazar a declarat că Ungaria nu va accepta nici un migrant, al cărui cerere de azil a fost respinsă în altă țară.

Cotele de redistribuire a refugiaților se referă la 120 de mii de persoane. Totodată, în UE există în acest moment regula că un refugiat refuzat este trimis în prima țară a Uniunii în care a intrat sau în țara de origine.

„Ungaria nu vrea să accepte niciun migrant care a fost expulzat. Poziția noastră este că ei ar trebui expulzați în Grecia”, țara prin care au intrat în Uniunea Europeană, a declarat Janos Lazar, putătorul de cuvânt al premierului într-o conferință de presă.

Numărul celor care au murit miercuri în Marea Egee, în încercarea de a trece din Turcia în Grecia, a crescut la 11, între care doi copii. Cel puțin 40 de persoane sunt date dispărute, a anunțat joi presa elenă. Alte 242 de persoane au fost salvate în cursul operațiunii desfășurate miercuri noaptea.

Președintele României, Klaus Iohannis a luat notă de demiterea Guvernului Republicii Moldova și a declarat că este necesară formarea grabnică a unui guvern stabil, deoarece parcursul european al acestei țări trebuie să continue, relatează Agrepres.

El a reafirmat cu această ocazie sprijinul României pentru Republica Moldova, care „traversează în prezent o perioadă dificilă pentru perspectiva agendei de reforme, pentru consolidarea parcursului european și, mai ales, pentru stabilitatea sa de ansamblu”.

Judecătoria Buiucani a prelungit mandatul de arest preventiv pe numele administratorului firmei „Caravita”, Ion Rusu. Potrivit IPN, instanţa a decis prelungirea mandatului după expirarea celor 20 de zile inițiale. În luna iulie, patru persoane din administraţia întreprinderii „Caravita” au fost reţinute şi ulterior arestate, fiind bănuite de spălare de bani în legătură cu devalizarea Băncii de Economii, una din cele trei bănci în lichidare.

Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Streleț a fost adoptată cu votul comuniștilor, socialiștilor, partidului democrat şi al unui deputat independent - în total 65 de voturi. Pentru adoptarea moțiunii a fi fost sficiente 51 de voturi.

Fracţiunea PLDM a votat împotrivă, iar liberalii şi cei din grupul Leancă s-au abţinut.

Premierul Vlariu Streleț , în discursul care a încheiat dezbaterea din Parlament, a susținut că întreaga campanie împotriva sa ar fi început pe 17 octombrie, când ar fi refuzat să vorbească, la telefon, cu omul de afaceri Vad Plahotniuc. În opinia lui Streleț, votul împotriva guvernului său ar fi un vot pentru „menținerea vechiului sistem” de relații oculte care s-a creat cu „migală” încă înainte de 2009.

Guvernul condus de Valeriu Streleţ fusese învestit pe 30 iulie, 2015.

Fracţiunea Partidului Liberal Democrat consideră adoptarea moțiunii de cenzură iresponsabilă şi regretabilă. Deputatul Vadim Pistrinciuc a declarat pentru presă că PLDM nu poate accepta jocuri de culise şi conservarea sistemului, aşa cum şi-o doresc unii. Acesta a mai spus că partidul va decide acum cum să reacționeze, relatează IPN.

Partidul comunist din China a anunțat abolirea politicii „un copil de familie”. În viitor, chinezii vor putea avea, oficial, și doi copii.

Este o liberalizare semnificativă a unei politicii extrem de restrictive. În 2013 fusese introdusă o primă excepție, și anume o familie putea să aibă doi copii, dacă unul din părinți este el însuși singurul copil în familie.

Politica „un copil de familie” a fost introdusă în 1973, în tentativa de a opri creșterea explozivă a populației. În acest moment, China are 1 miliard 37 de milioane de locuitori, fiind cea mai populată țară din lume.

Parlamentul a aprobat moţiunea de cenzură privind demisia guvernului cu voturile a 65 de deputaţi. Împotrivă au votat 18 parlamentari. Moţiunea de cezură a fost înaintată de fracţiunile socialiştilor şi comuniştilor, şi a fost sprijinită în plen de Partidul Democrat din alianţa de guvernare pro-europeană.

Liderul PD, Marian Lupu, a declarat la încheierea dezbaterilor că Partidul Democrat nu renunță la strategia pro-europeană și cere formarea, în cel mult o săptămână, a unei noi alianţe, majorități parlamentare și a unui nou guvern.

PD, a precizat Marian Lupu, nu va face alianţe de stânga.

Partidul Democrat va vota moțiunea de cenzură împotriva guvernului Valeriu Streleț, a anunțat liderul partidului Marian Lupu la încheierea dezbaterilor din Parlament. Lupu a precizat însă că Partidul Democrat nu renunța la strategia pro-europeană și cere formarea, în cel mult o săptămână, a unei noi alianţe, majorități parlamentare și a unui nou guvern. PD, a precizat Marian Lupu, nu va face alianţe de stânga.

Bloggerul saudit Raif Barawi a primit premiul Saharov pentru libertatea de gândire acordat de Parlamentul European. Printre finalişti au fost şi opozitia democratica din Venezuela, si liderul asasinat al opozitiei ruse Boris Nemtov. Ceremonia de acordare a premiului va avea loc la Strasbourg pe 16 decembrie.

Curtea de apel Chisinau a respins contestatia procuroruilor privind eliberarea din arest a liderului partidului Nostru Renato Usîtii, primarul din Bălţi. El va fi investigat in stare de libertate in cazul inregistrarilor ilegale ale convorbirilor telefonice intre fostul premier Vlad Filat si controversatul om de afaceri Ilan Shor, primarul din Orhei. El este acuzat de către procurori de violarea secretului corespondenței și riscă până la trei ani de închisoare.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, se întilneste astazi la Moscova cu premierul Serbiei Aleksandr Vucic. Premierul de la Belgrad a avut intrevederi cu premierul Dmitri Medvedev cu care a discutat probleme comerciale. Dupa intrevederea cu omologul sau rus, Vucic a declarat că prin faptul că tara sa nu a impus sancţiuni Moscovei, asa cum au facut tarile europene, pentru anexarea Crimeei si rolul jucat in razboiul din estul Ucrainei, Serbia a aratat ca este un prieten sincer al Rusiei si „Serbia va continua aceasta politică şi mai departe”. Vucuic a mai spus că Belgradul este aproape de a finaliza un acord cu Gazprom pentru extinderea spatiilor de depozitare a gazelor naturale in Serbia. Rusia a marit importurile de alimente din Serbia, iar premierul Medvedev a spus că aceasta crestere este de 40%, „Serbia ocupind acum propriul său loc pe piata produselor agricole din Rusia”.

Vice-cancelarul german Sigmar Gabriel i-a cerut presedintelui Rusiei, Vladimir Putin, sa colaboreze mai bine cu Germania in legatura cu conflictele din Ucraina si Siria si a solicitat, de asemenea, mai multe eforturi pentru a se pune capat crizei ucrainene. Vice-cancelarul german a facut, miercuri, o vizita la Moscova, unde s-a intalnit cu Vladimir Putin. Sigmar Gabriel a mai afirmat in timpul intalnirii că, în opinia sa, racirea relatiilor dintre Rusia si Occident a agravat conflictele, informeaza site-ul Hotnews.ro citând Deutsche Welle.

Potrivit agentiei Reuters, guvernele Uniunii Europene vor suspenda sancţiunile impuse unui numar de 170 de belarusi si trei entitati pentru o perioada de 4 luni. Reuters citeaza diplomati occiodentali, sub conditia anonimatului. Decizia va fi publicata miine de Jurnalul Oficial al Uniunii Europene si va intra in vigoare pe 31 octombrie. Printre cei 170 de belarusi carora li se ridica temporar sancţiunile se afla si presedintele Aleksandr Lukaşenka. Decizia urmează dupa ce presedintele de la Minsk a gratiat 6 prizonieri politici in luna august.

Premierul Valeriu Streleț şi-a exprimat speranța că moțiunea de cenzură împotriva sa nu va fi votată astăzi de parlament, iar Guvernul său își va putea continua activitatea.

„Această moțiune este total lipsită de fond. Nu are cum să fie votată, nici din punct de vedere al interesului politic, nici din punctul de vedere al rațiunii”, a spus Valeriu Streleț, într-un discurs rostit în Parlament înainte de votarea moțiunii de cenzură a socialiștilor și comuniștilor.

În moţiunea de cenzură, premierul este acuzat că s-ar preocupa excesiv de apărarea fostului lider al PLDM, Vlad Filat, în detrimentul treburilor publice, şi că ar fi implicat în scheme de corupţie prin firma sa şi cea a şefului său de partid arestat pentru luare de mită şi abuz de putere. Moţiunea a fost semnată de 42 de deputați şi are nevoie de 51 de voturi pentru a fi aprobată.

Prim-ministrul, învestit pe 31 iulie 2015, a respins toate acuzațiile și a spus că demiterea sa ar îndepărta și mai mult rezolvarea problemelor economice și financiare grave pe care le are Republica Moldova, inclusiv obținerea finanțării din partea FMI.

Premierul Valeriu Streleț a respins, înainte de ședința plenară de azi a parlamentului, propunerea Partidului Democrat de a-și da benevol demisia pe motiv că astfel ar fi create premise firești pentru reasamblarea coaliției de guvernare. Șeful cabinetului, care exercită și funcția de lider interimar al PLDM după arestarea lui Vlad Filat, a spus că resetarea alianței va lua mai mult timp, pe cînd urgențele impuse în special de relațiile cu FMI și Banca Mondială presupun funcționalitatea Executivului. Premierul a spus că rămîne la latitudinea democraților din parlament să voteze sau nu demiterea cabinetului de miniștri pe care tot ei l-au aprobat. Între timp, membri şi simpatizanţi ai Partidului Socialiştilor protestează în faţa Parlamentului, cerând demisia guvernului.

Democraţii i-au cerut premierului Valeriu Streleţ să-şi dea demisia de bună voie astăzi înainte de dezbaterea moţiunii de cenzură a opoziţiei socialiste şi comuniste. Anunţul a fost făcut de liderul acestei formaţiuni, Marian Lupu, după o întrunire miercuri seară a consiliului AIE3. Parlamentul de la Chișinău se reunește în ședință plenară ca să dezbată și să examineze moțiunea de cenzură inițiată de Partidul Socialiștilor și de comuniști împotriva guvernului condus de Streleț. Până acum, fracţiunea Partidului Liberal şi cei trei deputaţi neafiliaţi care reprezintă poziția Partidului Popular European condus de Iurie Leancă au declarat că nu vor susţine moţiunea. Partidul Socialiştilor a anunțat că in aceasta dimineață va organiza un marş şi o demonstrație de protest în fața Parlamentului.

În ajunul votului de azi din Parlamentul de la Chisinau împotriva guvernului Alianței pentru Integrare Europeană, președintele Partidului Popular European Joseph Daul a avertizat că este vorba de un vot-test pentru viitorul Republicii Moldova și parcursul ei european. Potrivit IPN, care citează pagina de internet al partidului, Joseph Daul mai scrie ca șansele de integrare europeană s-ar diminua odată cu căderea guvernului Streleț, care ar arunca și țara în „haos”.

Potrivit unei relatari din cotidianul american Wall Street Journal din 28 octombrie, ţările membre ale Alianţei Nord Atlantice dezbat marirea numarului de militari care sa fie stationati de-a lungul granitelor cu Rusia. Unul din planuri, despre care scrie ziarul, prevede amplasarea de batalioane la granitele cu Rusia din Polonia si cele trei ţări Baltice. Un alt plan vorbeste despre desfasurarea unui singur balation in regiune. Subiectul va fi dezbatut la o reuniune la virf regionala a NATO, la care vor participa tarile din Centrul si Estul Europei şi care se va desfasura la Bucuresti din 4 noiembrie. Oficiali germani citati de Wall Street Journal le-au transmis oficialilor aliati din NATO ca nu vor sa tensioneze relatiile cu Rusia prin amplasarea de baze permanente NATO in est, mai ales acum cind armistitiul din estul Ucrainei pare sa fie respectat. Secretarul General adjunct al NATO, Alexander Vershbow, va reprezenta Alianta la acest summit regional, prezidat de sefii statului român si polon, Klaus Iohannis si Andrzej Duda. Tarile reprezentante vor repeta hotararea lor de a-si dubla eforturile pentru consolidarea granitei de est a NATO si a Uniunii Europene.

Germania şi-a înăsprit atitudinea fata de influxul de refugiati si de imigranti din Balcani si din Afganistan care solicita azil. Ministrul german de interne, Thomas de Meziere a declarat că numarul migranţilor a crescut in ultimele zile si ca Germania intenţioneaza ca pina la Craciun să rezolve cererile de azil. Cei care nu vor fi acceptati vor fi deportati catre tarile din Balcani sau cele de origine. De Meziere a spus că numarul mare de solicitanti de azil din Afganistan este „inacceptabil” pentru Germania si că au loc convorbiri la Kabul pentru stoparea migrantilor. „Cei care vin din Afganistan nu trebuie sa se aştepte că vor putea să stea in Germania”, a declarat ministrul german de interne. Ca urmare a modului in care cabinetul cancelarei Angela Merkel a gestionat criza migranţilor, rata de popularitate a conservatorilor germani a atins cel mai scazut nivel din ultimii 3 ani.