Comisarul Uniunii Europene pentru politica vecinătăţii, Johannes Hahn a declarat astăzi la Bruxelles, unde a avut întrevederi cu preşedintele Parlamentului de la Chişinău Andrian Candu că este absolut important ca noul Guvern de la Chișinău să-și asume accelerarea reformelor și să „facă curățenie, fără limitări sau preferințe”. Totodată, Johannes Hahn a declarat că noul Guvern trebuie să fie parte a procesului de resetare, astfel încât să contribuie și la viitoarele alegeri ale președintelui țării, care vor avea loc în martie anul viitor, informează agenţia Moldpres, citind un comunicat al Parlamentului de la Chişinău.

Autorităţile din Bosnia-Herţegovina au arestat trei musulmani suspectați că ar fi comis atrocități împotriva sârbilor bosniaci în timpul războiului din 1992-1995. Cei trei sunt suspectați că ar fi fost implicaţi în detenţia a 100 de civili sârbi în localitatea Gorajde. Civilii, printre care femei și copii, ar fi fost ţinuţi în condiţii inumane. Cei trei au fost în forţele de miliție și comandanți ai armatei în perioada 1992 -1993.

Preşedintele Franţei Francois Hollande a avut o convorbire telefonică astăzi cu omologul său rus Vladimir Putin şi amândoi politicienii au căzut de acord să îşi coordoneze acţiunile militare din Siria împotriva terorismului, a anunţat Kremlinul. Potrivit agenţiei Reuters, cei doi lideri ar fi căzut la înţelegere să se întâlnească la Moscova pe 26 noiembrie, pentru a continua convorbirile pe această temă.

Poliţia germana din oraşul Aachen a arestat 5 persoane la graniţa cu Belgia suspectate că ar fi avut legături cu atacurile de la Paris de vinerea trecută. Este vorba de un bărbat si două femei, dar politia germană spune că investighează abia posibilele legături cu teroriștii, informează agenţia France Presse.

Ministrul croat de interne Radko Ostojic a declarat că până acum Germania a acceptat 6500 de refugiaţi pe zi, ceea ce nu a creat probleme pentru ţara sa. Dar dacă Germania îşi va închide graniţele pentru refugiaţi, Croaţia va adopta aceiaşi politică. Există temeri că Slovenia și Austria ar putea urma calea Ungariei si ar putea să își închidă graniţele in fața valului de refugiaţi din Africa si Orientul Mijlociu care tranzitează Balcanii, ca urmare a atacurilor teroriste din Paris de vinerea trecută, informează agenţia Reuters.

Alegerile anticipate, formarea unui guvern de centru-stânga şi denunţarea Acordului de asociere cu UE sunt priorităţile asupra cărora insistă preşedintele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Igor Dodon. Declaraţiile au fost făcute în cadrul emisiunii „În PROfunzime” de la postul de televiziune „PRO TV Chişinău. „Noi nu vom face coaliţie cu nimeni, nu vom participa la formarea guvernului, a spus Dodon.

In opinia sa, soluţia pentru rezolvarea crizei politice din țară sunt alegerile anticipate, iar ele vor fi câştigate de partidele de stânga.
Referindu-se la Acordul de Asociere cu UE, Dodon s-a pronunţat pentru denunţarea documentului, însă a spus că optează pentru menţinerea regimului liberalizat de vize.

Ministrul francez de interne Bernard Cazeneuve a anunţat că au fost mobilizați 115 000 de oameni din sistemul de securitate din întreaga Franţă, după atacurile de vineri de la Paris. Noaptea trecuta au fost întreprinse 128 de raiduri in locații ale militanţilor suspectați. In Siria, Franţa şi-a înteţit atacurile de aviație împotriva grupării Statul Islamic, care şi-a asumat responsabilitatea pentru atacurile de la Paris soldate cu 129 de morţi si peste 300 de răniţi. Procurorii francezi au anunţat ca au identificat 5 din cei 7 atacatori şi 4 dintre ei erau cetăţeni francezi. Al 5-lea s-ar putea să fi fost refugiat sirian care a fost luat sub observație în Grecia in luna octombrie. In continuare este dat in căutare generală un alt suspect Salah Abdeslam, despre care se crede că ar fi trecut graniţa in Belgia natală. Secretarul de stat american John Kerry a fost astăzi la Paris şi a avut o întrevedere cu preşedintele Francois Hollande. La Bruxelles miniştrii apărării din tarile comunitare au susţinut cererea Franţei de a acorda asistenţă reciprocă în baza tratatului de la Lisabona.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a oferit Ucrainei posibilitatea de a-și reeşalona datoriile fata de Moscova. Într-o intervenţie ieri la summitul G20 din Turcia, Putin a spus că ar fi de acord ca Ucraina sa îi plătească datoriile in rate de câte un miliard de dolari in următorii 3 ani, şi că va cere garanţii din partea Statelor Unite si Uniunii Europene că aceşti bani îi vor fi plătiţi de Kiev. Anterior, oficialităţi ruse ceruseră ca datoria de 3 miliarde de dolari să fie plătită integral până la 20 decembrie, în caz contrar Moscova intenţiona aducerea cazului in fata instanţelor de judecată.

Liderului asasinat al opoziţiei ruse Boris Nemţov i s-a acordat la Londra premiul Magniţki pentru drepturile omului. Premiul a fost acordat cu ocazia împlinirii a 6 ani de la moartea în detenţie a avocatului Serghei Magniţki, după ce a dezvăluit o larga reţea de corupţie la cel mai înalt nivel. Nemțov a fost ucis in luna februarie in apropiere de Kremlin. Investigația asupra autorilor morţii sale este în desfăşurare.

Directorul agenţiei centrale de informaţii (CIA) a Statelor Unite a avertizat că militanţii grupării Statul Islamic ar putea pune la cale alte atentate, după cel de la Paris de la sfârşitul săptămânii trecute. John Brennan a spus că va fi foarte dificil de a preveni astfel de atacuri pentru că agenţiile de informaţii vor putea foarte greu să îi monitorizeze pe sutele de luptători din Siria si Irak care au revenit in ţările lor. Deşi serviciile de informaţii internaţionale nu au confirmat că atacurile de la Paris ar fi fost înfăptuite de militanţii Statului Islamic, directorul CIA a spus ca atât aceste atacuri ca şi prăbuşirea avionului rusesc din 31 octombrie deasupra Egiptului „poartă amprenta ISIS”.

Un număr din ce in ce mai mare de guvernatori americani cer să se oprească accesul in Statele Unite al refugiaţilor sirieni, ca urmare a atacurilor de la Paris de vineri 13 noiembrie. Preşedintele Barack Obama a declarat că dimpotrivă, Statele Unite ar trebui să ii accepte pentru ca ei tocmai fug de acţiunile militanţilor islamici. Administraţia Obama spusese anterior ca ar accepta 10 mii de refugiaţi sirieni. Guvernatorii americani susţin că Statele Unite nu pot să accepte refugiaţi sirieni şi în acelaşi timp să garanteze securitatea cetăţenilor. Unii guvernatori au cerut renunţarea completa la aceasta idee, alţii au cerut suspendarea ei pe o perioada de timp şi alţii solicita mai multe informaţii înainte de a decide dacă să accepte sau nu refugiaţi sirieni.

Liderul Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leancă, îndeamnă toate partidele proeuropene să îşi unească forţele pentru a scoate ţara din criză. Fostul premier spune că atât PLDM cât şi PD trebuie să lase supărările, să treacă peste frustrări şi să se aşeze la masa de negocieri: „Trebuie să recăpătăm încrederea cetăţenilor şi a celor din afară. Apelul nostru este la rațiune, maturitate şi responsabilitate”, a spus Iurie Leancă citat de site-urile de ştiri moldoveneşti.

Un cetăţean sirian a fost reţinut pentru 72 de ore de către procurori şi ofiţeri ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, informează site-ul ziarului Timpul. El este bănuit de acţiuni de propagare a ideologiei islamiste radicale pe teritoriul Moldovei.

Reţinerea a avut loc în apartamentul bărbatului pe care îl închiria la Chişinău. Informaţia a fost confirmată de către şeful procuraturii sectorului Râşcani, Igor Popa.

Anterior, şeful SIS, Mihai Balan, a declarat într-un interviu pentru agenţia de presă Infotag că Moldova nu este privită în calitate de ţintă pentru comiterea atacurilor teroriste. El a mai spus că instituţia pe care o conduce continuă să desfăşoare măsuri de prevenire, depistare și contracarare a eventualelor manifestărilor teroriste.

Parlamentul de la Bucureşti i-a dat votul de investitură guvernului condus de Dacian Cioloş, fost comisar european pentru agricultură. 389 de voturi au fost pentru, 115 împotrivă si doua voturi nule, informează site-ul Hotnews.ro. Premierul desemnat şi-a prezentat guvernul şi programul de guvernare şi a declarat după vot că „prin votul de investitura se face un transfer de legitimitate democratica acum si aici”. Dacian Cioloș a retras noaptea trecuta propunerea sa iniţială pentru ministerul justiţiei, Cristina Guseth fiind înlocuită de Raluca Prună, fostă colaboratoare apropiată a europarlamentarei Monica Macovei.

Secretarul de stat american John Kerry se află la Paris, într-un gest de solidaritate cu victimele atacurilor teroriste de vineri seară. Marți dimineață Kerry a fost primit de președintele francez François Hollande care numai cu o zi în urmă apela la Statele Unite și Rusia să coopereze în lupta cu terorismul islamic.

După discuțiile cu președintele Francois Hollande, John Kerry a declarat presei că Statele Unite își „vor mari eforturile în lupta împotriva Statului Islamic” și a subliniat necesitatea unui front comun international împotriva terorismului. Kerry a anunțat că președintele Franței va fi săptămâna viitore la Washington pentru discuții cu președintele Barack Obama.

Ministrul francez al apărării, Jean-Yves Le Drian, a cerut marți țărilor din Uniunea Europeană să sprijine operațiunile militare ale Franței în străinătate și lupta cu extremiștii organizației Statului Islamic. „Franța nu poate acționa singură pe toate aceste scene” a declarat Le Drian la o întâlnire a miniștrilor apărării din UE care are loc la Bruxelles.

Potrivit agenției AFP, Le Drian a invocat și un articol din tratatele europene privind solidaritatea țărilor membre în caz de atac. Este vorba de articolul 42.7 în care se arată că țările membre sunt obligate să acorde tot sprijinul și ajutorul de care sunt capabile altui stat membru, când acesta a fost ținta unei „agresiuni armate”. Or, aceasta este interpretarea președintelui francez François Hollande care a declarat de mai multe ori că „Franța a fost atacată de o armată de teroriști”.
După atacurile teroriste de vineri de la Paris, soldate până acum cu cel puțin 129 de morți, se aștepta ca Franța să invoce articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic, prin care țările membre se angajează să sprijină un stat membru aflat sub atac. Până acum Parisul nu a apelat la acest articol așa cum au făcut Statele Unite după atacurile teroriste din septembrie 2001.

Serviciul de Securitate al Federației Ruse (FSB) a anunțat că prăbușirea avionului rusesc de pasageri cu 224 de persoane la bord, în Peninsula Sinai, a fost provocată de un atac terorist. S-au găsit urme de material explozibil printre resturile avionului.

„Putem spune fără dubii că a fost un act terorist” a declarat șeful FSB, Alexander Bortnikov la o ședință condusă de președintele Vladimir Putin. Transcrierea ședinței a fost publicată de Kremlim.

Putin a asigurat că cei vinovați de atac „vor fi descoperți” și a cerut serviciilor de informații să se concentreze pe depistarea făptașilor. Avionul s-a prăbușit pe 30 octombrie. De la bun început s-a speculat că ar fi vorba de un atac terorist, mai precis de o bombă care ar fi explodat la bordul avionului, la puțin după 20 de minute de la decolare, dar anchetatorii ruși și egipteni au refuzat până în ultimul moment orice speculație.

În România, premierul desemnat Dacian Cioloș a mai retras un candidat d de pe lista viitorului său guvern. Este vorba de Cristina Guseth, directoarea Freedom House, care fusese propusă pentru funcția de ministru de justiție. Candidatura d-nei Guseth a fost retrasă după audierile de luni din comisia parlamentară de specialitate „pentru a nu vulnerabiliza in niciun fel increderea in ministrul Justitiei din Guvern, intr-un an foarte important pentru mentinerea credibilitatii activitatii Justitiei”, a scris Cioloș pe pagina sa de Facebook, luni noapte. Primul candidat retras a fost Andrei Baciu, de 28 de ani, care era candidat la portofoliul sănătății. Toți cei 21 de candidați la o funcție de ministru, audiați luni de comisiile parlamentare, inclusiv Cristina Guseth, au fost aprobați. Marți este ultima audiere, a lui Vasile Dâncu pentru portofoliul dezvoltării regionale.

Comitetul Internațional Olimpic a ajuns la sfârșitul săptămânii trecut la o înțelegere cu Comitetul Olimpic Rus privind un program de reforme care să permită atleților ruși să participe la Jocurile Olimpice de vară de la Rio de Janeiro. Comisiile antidoping din 53 de țări au contestat însă luni aceast aranjament, susținând că nu există nici o modalitate de a verifica dacă atleții ruși într-adevăr nu se mai dopează. Cu o săptămână în urmă, Asociați Mondială Antidopig a dat publicității un raport de peste 350 de pagini în care atleții ruși sunt acuzați de doping sistematic iar funcționarii sportivi ruși de a fi pus la punct un sistem național de doping, care măsluia și rezultatele testelor.

Cinci din cei șapte teroriști, care au lansat seria de atacuri de vineri seară de la Paris, au fost identificați. Patru dintre ei sunt francezi, despre ultimul se bănuiește că ar fi venit în Europa, din Siria, ca refugiat, luând așa-numita rută balcanică, relatează BBC. Șase dintre ei s-au aruncat în aer, unul a fost ucis de polițiști. Organizația teroristă a Statului Islamic și-a asumat responsabilitatea pentru seria de atacuri iar președintele Franței, Francois Hollande a declarat că atentatele au fost puse la cale în Siria dar organizate parțial de francezi și înBelgia. Principalul suspect este acum tânărul de 27 de ani Abdelhamid Abaaoud, are trăia în cartierul Molenbeek, din Bruxelles – un ghetto musulman. Se bănuiște că Abaaoud este în Siria.

Într-un discurs în Parlament luni, președintele Franței, François Hollande, a cerut prelungirea stării de urgență pe trei luni și modificare Constituției, astfel ca persoanele care au dublă cetățenie să o piardă pe cea franceză dacă sunt acuzate de acte teroriste. Totodată, ar urma să le fie interzisă reintrarea în Franța, dacă sunt considerate un „pericol cu potențial terorist”. François Hollande a îndemnat Statele Unite și Rusia să colaboreze în lupta cu terorismul și militanții islamici, care controlează zone importate din Siria și Irak.

Franța a trimis portavionul nuclear „Charles de Gaulle” în largul coastelor siriene, ca urmare a atacurilor teroriste de vineri seară de la Paris. Portavionul, cu 26 de avioane de luptă, la bord va întări substanțial prezența militară a Franței pe frontul din Siria, unde are deja 12 avioane, staționate în Iordania și Emiratele Arabe. „Franța este în stare de război. Dar nu este un război al civilizațiilor pentru că teroriștii nu reprezintă nici o civilizație”, a mai declarat președintele francez luni. Pe 15 noiembrie, avioanele de luptă franceze au lansat cele mai intense raiduri de bombardament la Raqqa, în Siria – localitatea considerată centrul mișcării teroriste a Statului Islamic.

Liderii lumii au promis să facă schimb de informații, să oprească finanțarea teroriștilor și să sporească securitatea la granițele Uniunii Europene, după atacurile teroriste de la Paris. Anunțul a fost făcut de cancelara germanăAngela Mekel la terminarea summit-ului liderilor din Grupul celor mai industrializate 20 de țări ale lumii, care a avut loc în Turcia, la Antalya.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama a recunoscut că atacurile de la Paris sunt un „eșec” în lupta cu extremismul Islamic, care însă nu va schimba cursul luptei impotriva terorismului.

Președintele rus Vladimir Putin a subliniat că este important ca organizațiile teroriste să nu se mai poată finanța prin exportul de țiței. Iar premierul britanic David Cameron a anunțat că la începutul anului viitor vrea să organizeze o reuniune internațională a țărilor donatoare pentru a face față valului de refugiați din Siria.

În Republica Moldova, luni, drapelele au fost coborâte în bernă în semn de solidaritate cu victimele atacurilor terosite din Franța, iar președintele Nicolae Timofti a depus flori la sediul ambasadei Franței la Chișinău. În toată Europa, inclusiv în Moldova, luni la prânz s-a ținut un minut de reculegere în memoria victimelor de la Paris.

Poliția de frontieră a luat măsuri sporite de securitate la granițele de stat ale R. Moldovei, în contextul atacurilor teroriste care au avut loc în 13 noiembrie la Paris. Potrivit unui comunicat oficial, e vorba de controale mai riguroase, în special la punctele de trecere cele mai solicitate, cum ar fi aeroportul internațional de la Chișinău și unele puncte de la granițele cu România și Ucraina. S-a dispus mărirea numărului de angajațil a punctele de trecere cu un flux mai mare de călători, şi intensificarea controalelor asupra persoanelor care vin din țări unde au loc conflictele armate, şi din statele aflate în vecinătatea acestora.