Conducerea PLDM a spus că va iniția discuții pentru formarea unui nou guvern cu partidele pro-europene, dar și-a reafirmat reproșurile față de unii parteneri din fosta Alianță, mai ales față de PD. Vorbind luni seară după o ședință de partid, liderul interimar PLDM Valeriu Streleț a spus că partidul său vrea un premier „neafiliat politic” și un guvern „în care toate părțile să fie în condiții egale”. Streleț a reiterat și ideea că instituțiile statului trebuie să iasă de sub control politic, într-o aluzie transparentă la democrații care ar controla justiția. Streleț a mai spus că invitațiile la discuții vor fi lansate marți. Liberal-democrații au refuzat până acum să participe la discuțiile conduse de PD, invocând rolul jucat de partidul lui Marian Lupu în debarcarea guvernului Streleț la sfârșitul lunii octombrie.

Sprijinitorii holdingului Sheriff și reprezentanții partidului Obnovlenie au luat majoritatea de 29 de mandate în Sovietul suprem de la Tiraspol, ceea ce constituie două treimi din numărul total de mandate. Suporterii liderului transnistrean Evgheni Șevciuk au acumulat doar 14 mandate din cele 43, transmit corespondenții noștri în regiunea separatistă. Partidul Obnovlenie reprezintă în regiunea transnistreană interesele comunității de afaceri, în particular ale holdingului Sheriff, și este în opoziție dură față de actualul lider al regiunii Evgheni Șevciuk. Anul viitor în regiune ar urma să aibă așa-numite alegeri prezidențiale și se așteptă ca Partidul Obnovlenie să vină cu un contracandidat pentru Evgheni Șevciuk. Rezultatele alegerilor în consiliile locale și a șefilor administrațiilor orășenești și sătești vor fi anunțate zilele următoare. Printre persoanele cunoscute în legislativul regiunii separatiste au ajuns fostul premier Tatiana Turanskaia, președintele componenței anterioare a Sovietului suprem, Mihail Burla, Andrei Safonov, care a candidat pentru funcția de lider al regiunii în 2011, și fiul directorului de la Sheriff, Evgheni Gușan.

Fondul Monetar Internațional a inclus moneda Chinei în coșul valutelor de referință, într-o victorie pentru campania Beijingului de a obține recunoașterea țării asiatice ca mare putere economică globală. Consiliul executiv FMI a acceptat ca yuanul, cunoscut și sub denumirea renminbi, să fie parte din coșul Drepturilor Speciale de Tragere (DST) alături de dolarul american, euro, lira sterlină și yenul japonez. Pentru a îndeplini criteriile, Beijingul a făcut mai multe reforme în ultimele luni. Yuanul chinez va fi reprezentat în coșul internațional într-o proporție de aproape 11%, conform așteptărilor. Reuters notează că decizia are valoare mai mult simbolică, dar este prima dată când s-a adăugat o valută în DST.

Eldar Riazanov, regizorul mai multor comedii cu mare succes la publicul sovietic și rus, a murit luni într-un spital din Moscova, la vârsta de 88 de ani. Moartea lui a fost deplânsă de președintele rus Vladimir Putin, care a spus într-o postare pe net că a fost „un adevărat maestru și creator”, ale cărui filme sunt „parte a istoriei” Rusiei. Filmele lui Riazanov au ridiculizat birocrația și stilul de viață sovietic, dar într-un stil suficient de umoristic ca să scape cenzurii. Numai una din peliculele sale a fost interzisă, anume comedia din 1961 „Omul de nicăieri”, despre un sălbatic nobil dintr-un trib imaginar care vizita Uniunea Sovietică și se minuna de oamenii și obiceiurile ei. Filmul său cel mai cunoscut este „Ironia sorții” din 1975.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, l-a îndemnat pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, să reducă tensiunile cu aliata Washingtonului, Turcia. La o întâlnire de o jumătate de oră pe marginea Conferinței Schimbărilor Climatice de la Paris, Obama și-a exprimat regretul pentru doborârea unui avion de vânătoare rusesc săptămâna trecută de către aviația turcă. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cei doi lideri au discutat situația din Siria în detaliu, pronunțându-se pentru soluționarea ei politică. Dar potrivit Casei Albe, Obama i-a spus din nou lui Putin că președintele sirian Bashar al-Assad, sprijinit de Rusia, trebuie să plece de la putere. Obama și Putin s-au întâlnit ultima oară în urmă cu o săptămână la summit-ul G20 din Turcia. La întâlnirea de astăzi de la Paris ei au discutat și despre aplicarea acordului de armistițiu din estul Ucrainei.

Redacția jurnalistului agresat la mitingul de duminică al Plaformei DA a cerut ambasadelor, instituțiilor media și organelor de drept să condamne incidentul petrecut în fața sediului Ministerului de interne, unde cameramanul de la Today.md, Nichita Perestoronin, a fost lovit de mai multe persoane din mulțime. Redacția spune că jurnalistul a suferit o comoție cerebrală și că autorii agresiunii sunt protestatarii Platformei DA. Unul din membrii fondatori ai Platformei, Vasile Năstase, a declarat însă Europei libere că liderii mișcării anti-corupție nu au putut controla ce face fiecare membru al mulțimii: „Chiar nu am observat acea situație. Există niște organe de anchetă care trebuie să facă lumină”. Năstase a mai sugerat că jurnalismul practicat de redacția unde lucrează tânărul agresat ar fi părtinitor.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, l-a îndemnat pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, să reducă tensiunile cu aliata Washingtonului, Turcia. La o întâlnire de o jumătate de oră pe marginea Conferinței Schimbărilor Climatice de la Paris, Obama și-a exprimat regretul pentru doborârea unui avion de vânătoare rusesc săptămâna trecută de către aviația turcă. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cei doi lideri au discutat situația din Siria în detaliu, pronunțându-se pentru soluționarea ei politică. Dar, potrivit Casei Albe, Obama i-a spus din nou lui Putin că președintele sirian Bashar al-Assad, sprijinit de Rusia, trebuie să plece de la putere. Obama și Putin s-au întâlnit ultima oară în urmă cu o săptămână la summit-ul G20 din Turcia. La întâlnirea de astăzi de la Paris ei au discutat și despre aplicarea acordului de armistițiu din estul Ucrainei.

Vlad Filat spune că a intrat în greva foamei în semn de protest față de condițiile de detenție, au informat avocații fostului premier, reținut din 15 octombrie sub acuzații de corupție. Biroul Asociat de Avocați "Popa și Asociații" mai spune că la Penitenciarul 13 Filat ar fi supus unor încercări de „intimidare”, inclusiv prin intermediul altor deținuți. Anunțul cu greva foamei vine după ce săptămâna trecută soția lui Filat publicase pe Facebook o scrisoare în care fostul premier spunea că ar fi victima unor încercări de demoralizare și anunță că-și va face în câteva zile testamentul, pentru că nu știe ce i se poate întâmpla. Departamentul Instituțiilor Penitenciare citat de Deschide.md a spus că a luat act de anunțul lui Filat cu greva foamei și îi va asigura asistența medicală obișnuită în asemenea situații. Aceeași sursă spune că DIP l-a mutat astăzi pe Filat dintr-o celulă de care se plânsese în mod deosebit în cea în care a stat înainte, care a fost renovată.

Președinții Statelor Unite și Rusiei au avut o întâlnire cu ușile închise pe marginea Conferinței Schimbărilor Climatice de la Paris, discutând despre evoluțiile din Siria și Ucraina. Potrivit agențiilor de presă rusești, întrevederea dintre Barack Obama și Vladimir Putin a durat ceva mai puțin de 30 de minute. AP scrie că întâlnirea nu fusese planificată dinainte, dar Casa Albă anticipa că este posibil ca Obama și Putin să „interacționeze” la Paris. Nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au dat detalii despre conținutul discuțiilor imediat după încheierea lor. AP amintește că Washingtonul a avut „speranțe precaute” în privința unei înțelegeri cu Rusia asupra contracarării Statului Islamic, dar acestea s-au micșorat și mai mult după doborârea unui avion de vânătoare rusesc săptămâna trecută de către aviația turcă la granița turco-siriană. Obama și Putin s-au întâlnit ultima oară în urmă cu o săptămână la summit-ul G20 din Turcia.

Procurorul Chișinăului, Ion Diacov, și-a anunțat astăzi demisia în semn de protest față de a ceea ce consideră a fi lipsa de voință din partea procurorului general Corneliu Gurin de a elimina corupția din sistemul judecătoresc. Diacov susține că a adus la cunoștința lui Gurin fapte de corupție din justiție, dar în loc să dispună cercetarea lor, procurorul general l-a supus la „hărțuieli”. Vorbind la o conferință de presă la agenția IPN, în capitală, Diacov, care este fratele președintelui de onoare al Partidului Democrat, a exprimat rezerve față de felul cum este condusă cercetarea fostului premier Vlad Filat, acuzat de luare de mită și abuz de putere. Diacov a spus printre altele că se teme că societatea nu va fi informată corect despre descoperirile anchetei.

Premierul Turciei, Ahmet Davutoglu, a cerut luni Moscovei să revină asupra ideii de a impune sancțiuni economice împotriva țării sale, dar a adăugat că Ankara nu-și va cere scuze pentru doborârea unui avion de vânătoare rusesc săptămâna trecută. „Acțiunea noastră a fost defensivă. Ne-am dori să nu se fi întâmplat, dar pe de altă regulile militare sunt limpezi”, a spus premierul turc la Bruxelles, unde participa la o reuniune NATO. În replică, premierul rus Dmitri Medvedev a spus că poziția Turciei este „bizară”. Între timp Rusia a anunțat că toate zborurile turistice către Turcia au fost interzise. Vicepremierul rus Arkadi Dvorkovici a spus însă că embargoul pe fructe și legume din Turcia nu va fi aplicat de îndată, ca să se evite scumpirile bruște în magazinele rusești.

Armata Moldovei va participa miine la Bucuresti, de Ziua României la parada militara. Cei 31 de militari moldoveni vor defila cu drapelul Republicii Moldova, alături de militarii români, într-un detaşament special constituit cu prilejul Zilei Naționale a României, informeaza presa de la Bucuresti si Chisinau.

Partidul Obnovlenie pare să obțină o victorie covârșitoare în alegerile în Sovietul suprem, legislativul regiuni separatiste transnistrene, alegeri care s-au desfășurat duminică, potrivit datelor preliminare făcute publice de comisia electorală de a Tiraspol, informeaza corespondentii nostri locali. Comisia electorală din stânga Nistrului a anunțat că din cele 43 de circumscripții uninominale, 20 au reușit să proceseze deja datele și au prezentat protocoalele finale. Din lista celor 20 de câștigători, cel puțin 16 sunt membri sau simpatizanți ai partidului Obnovlenie. Datele finale vor fi prezentate până la ora 15.00. Obnovlenie reprezintă în regiunea transnistreană interesele comunității de afaceri, în particular ale holdingului Sheriff, și este în opoziție dură față de actualul lider al regiunii Evgheni Șevciuk. Anul viitor în regiune ar urma să aibă loc așa-numite alegeri prezidențiale și se așteptă ca partidul Obnovlenie să vină cu un contracandidat pentru Evgheni Șevciuk

Astăzi vor începe in Moldova primele misiuni de evaluare a instituțiilor din țară, de către Uniunea Europeană. Monitorizările sînt organizate la solicitarea Parlamentului. Potrivit unui comunicat de presă al Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, printre instituţiile de drept vizate sînt Centrul Național Anticorupție, Comisia Națională de Integritate, Curtea Constituțională, Procuratura Generală şi altele. Acestea vor fi evaluate de 15 experţi din organizaţii similare din ţările UE, printre care procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, Laura Codruța Kövesi.

Oficialităţi kirghize spun au anunţat ca un binecunoscut teolog a fost atacat de sprijinitori ai grupării Statul Islamic. Kadir Malikov, directorul Centrului de analiza „Religie, Lege si Politică” a supravietuit unui atac petrecut în apropierea locuintei sale in noaptea de 26 noiembrie. Potrivit purtatorului de cuvint al Ministerului de interne kirghiz, doi bărbaţi suspectati pentru atac au fost arestati in localitatea turca Gaziantep, in apropierea graniţei cu Siria. Potrivit altpr declaratii oficiale facute Serviciului kirghiz al Europei Libere, cei doi suspecţi ar fi fost retinut in Kirghistan. Autorităţile kirghize sustin ca sute de kirghizi lupta alaturi de militantii Statului Islamic si alte grupări extremiste islamice in Siria.

Câteva mii de persoane s-au adunat ieri în Piața Marii Adunări Naționale pentru a-și exprima dezacordul cu „politica falimentară a guvernului” și „corupția totală din instituțiile de stat”. Conform spuselor organizatorilor de la Platforma Civică „Demnitate și Adevăr” „a protestat toată țara”, iar mitinguri similare au avut loc în șapte centre raionale din Republica Moldova – Soroca, Bălți, Hâncești, Ungheni, Căușeni, Cahul și Orhei. Comparativ cu mitingurile din perioada călduroasă a anului, în această duminică s-au adunat mai puține persoane.

Susținătorii Partidului Nostru au protestat si ei duminică şi au mers în coloană de mașini la reședința prezidențială de la Condrița ca să discute cu șeful statului, și să-i ceară demisia. Cu protestatarii a stat de vorbă numai un membru al aparatului prezidențial, care le-a spus că Nicolae Timofti nu este acasă și a preluat o petiție. Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, n-a participat la proteste, pentru că este la Moscova.

Duminică, in regiunea transnistreana au avut loc alegeri, nerecunoscute de Moldova, dar care, potrivit legislatiei electorale locale, sunt considerate valabile. În total au fost deschise 263 de secţii de votare pentru aşa-numitul Soviet Suprem şi pentru Administraţiile Publice Locale. În cursa pentru cele 43 de locuri în Sovietul Suprem s-au aflat 138 de candidaţi. Alegerile au fost monitorizate de delegatii din Rusia, si din regiunile separatiste ale Georgiei, Abhazia si Osetia de Sud.

Liderii celor 28 de tari membre UE si premierul turc Ahmet Davutoglu au ajuns la o intelegere noaptea trecuta, dupa summitul UE-Turcia. Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a confirmat că Uniunea Europeana va oferi Ankarei trei miliarde de euro pentru refugiatii sirieni din Turcia, că va deschide capitolul 17 de aderare, si că va accelera eliminarea vizelor pentru turci , dacă se vor îndeplini conditiile necesare. Ajutorul oferit de UE este pentru ca Turcia să ajute la stăvilirea valurilor de migranti ce vin în Europa. Premierul turc Ahmet Davutoglu a salutat, înţelegerea ca pe „o zi istorica"şi „un nou inceput” în procesul de aderare al ţării sale la Uniunea Europeană. „Un singur mesaj de la Ankara, un mesaj limpede: suntem o naţiune europeana. Destinul continentului nostru ne aparţine tuturor. Pentru viitorul continentului european, Turcia este gata sa faca tot ce este posibil, nu numai ca sa raspundă crizei refugiaţilor, dar ca sa răspundă tuturor crizelor – tuturor problemelor legate de viitorul continentului nostru”, a declarat la începutul summitului premierul Turciei.

Conferinta ONU pe teme climatice (COP21) începe astazi la Paris, 150 de lideri din intreaga lume încercand sa ajunga, pana pe 11 decembrie, la un acord major în privinta stoparii încălzirii globale. Statele Unite, Franta şi alte 18 tari s-au angajat să îşi dubleze investitiile în asa-numita „energie curata”, a anuntat Casa Alba, înaintea deschiderii summit-ului de la Paris. Conferinta a fost precedata de manifestaţii în marile orase ale lumii, menite să pună presiune pe liderii mondiali să se unească în lupta împotriva încalzirii globale. La Paris au avut loc duminica ciocniri violente între activişti de mediu care nu aveau autorizaţie pentru a protesta şi fortele de ordine, în urma cărora 208 manifestanţi au fost arestati. La reuniunea de la paris participa si presedintele Statelor Unite, Barack Obama. Moldova este reprezentată de presedintele Nicolae Timofti.

Presedintele francez François Hollande si omologul său american Barack Obama s-au recules, duminica seara, la Bataclan, sala de spectacole din Paris unde 90 de oameni au fost ucisi in atentatul sinucigas din 13 noiembrie.

Ankara intenţioneaza să predea Rusiei cadavrul pilotului avionului rus care a fost doborît săptamina trecuta la granita siriano-turcă. Potrivit premierului de la Ankara, Ahmet Davutoglu, cadavrul lui Oleg Peşkov a fost adus ieri în provincia Hatay, unde ar fi avut loc o ceremonie ortodoxă. Incidentul aviatic a deteriorat grav relaţiile dintre Moscova şi Ankara, iar presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat simbata un decret prin care impune sancţiuni economice Turciei.

Papa Francisc i-a îndemnat duminică pe catolici să-şi folosească dragostea faţă de Dumnezeu împotriva urii şi persecuţiilor din Republica Centrafricană, o ţară devastată de violenţe între creştini şi musulmani. „Dragostea arătată duşmanilor ne protejează de tentaţia de a căuta răzbunarea şi de spirala nesfâşită a represaliilor", a spus Papa la o mesă la care au participat mii de persoane, la Catedrala din Bangui.

Alegătorii din stânga Nistrului participă astăzi la alegeri legislative și locale nerecunoscute în afara regiunii separatiste transnistrene. În cursul după-amiezii, Comisia Electorală Centrală de la Tiraspol a anunțat că participarea la vot era la ora 16 de peste 36%, ceea ce înseamnă că alegerile sunt valabile în toate cele 43 de circumscripții. Pragul minim de participare pentru validarea scrutinului este de 25%. La scrutinul legislativ, cele 43 de locuri din Sovietul Suprem și le dispută 138 de candidați. Printre ei se numără și trei membri ai executivului, inclusiv premierul Tatiana Turanskaia. Autoritățile de la Tiraspol au invitat la alegeri observatori din Rusia, Moldova, Ucraina și din mai multe regiuni separatiste din fostul spațiu sovietic. Înaintea scrutinului guvernul de la Chișinău a recomandat cetățenilor să nu meargă în regiunea transnistreană decât dacă este absolută nevoie, invocând pericolul unor „provocări” din partea regimului separatist.

La Paris, polițiștii au folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor în apropierea Pieței Republicii, unde activiștii pentru protecția mediului formaseră mai devreme un lanț uman. Aproximativ 200 de protestatari, unii mascați, s-au confruntat cu polițiștii pe o stradă care dă în piața devenită un loc de adunare pentru parizieni după atacurile armate de la 13 noiembrie, soldate cu 130 de morți. Demonstranții purtau pancarte cerând apărarea climei și a democrației. Un marș plănuit să aibă loc la Paris înaintea summit-ului global pe tema schimbărilor climaterice, care începe mâine, a fost anulat din cauza stării de urgență impuse după atacurile teroriste. Poliția a plasat în arest la domiciliu 24 de activiști înaintea summit-ului.