Liberalul Mihai Ghimpu declară că poziţia PL nu s-a schimbat, şi că partidul său va sprijini cabinetul premierului desemnat Chiril Gaburici doar în cadrul unei alianțe PLDM-PDM-PL, relatează presa din R.Moldova. Vorbind după discuțiile de luni cu Gaburici, la care a fost prezent și liderul PLDM Vlad Filat, Mihai Ghimpu a anunțat că Biroul Politic al PL urmează să ia o decizie finală. Potrivit Publika.Md, Gaburici a calificat drept pozitivă întrevederea cu liderul liberarilor. Tot luni, premierul desemnat a avut discuții și cu deputații comuniști, calificate și ele drept pozitive de liderul PCRM Vladimir Voronin. Chiril Gaburici e citat de presa de la Chișinău cu declarația că a întocmit împreună cu deputații PCRM o listă de idei ce ar urma să fie analizate. IPN relatează că ședința Parlamentului la care urmează să fie învestit Guvernul ar putea avea loc joi.

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) nu susţine adoptarea unui nou Cod al muncii şi sugerează noului guvern să perfecţioneze legislaţia în vigoare pentru balansarea intereselor salariaţilor şi angajatorilor în relaţiile de muncă, relatează IPN. La o întrevedere cu candidatul la funcţia de premier Chiril Gaburici, sindicaliştii au spus că, pe durata aplicării actualului Cod nu a fost cunoscut niciun caz care să conducă la dificultăţi sau situaţii ce ar fi afectat drepturile şi interesele economice ale agenţilor economici, inclusiv ale investitorilor străini. Sindicaliştii mai pledează pentru crearea tribunalelor muncii, ca instanţă specializată în raporturile de muncă.

Rusia a depășit Coreea de Nord ca țară despre care americanii cred că e cel mai mare dușman al Statelor Unite, potrivit celui mai recent sondaj de opinie făcut de Gallup. Acum doi ani, doar 2 la sută dintre americani numeau Rusia ca cel mai mare dușman, un procent care a crescut în 2014 la 9 la sută, iar acum este de 18 la sută. Sondajului făcut de grupul Gallup între 8-11 februarie, puțin înainte de semnarea armistițiului între kiev și separatiștii ruși din estul Ucrainei. Din ce în ce mai mulți americani cred de asemenea că puterea militară a Rusiei este o amenințare critică la adresa Americii - 49 la sută dinytre ei cred asta acumm, în comparație cu 32 la sută anul trecut. În timp ce Rusia a crescut în „topul” dușmanilor, cele două țări care se clasau în fruntea listei în ultimele trei sondaje, China în 2014 și Iranul în 2011 și 2012, au coborît. Procentajul americanilor care menționează China a scăzut cu opt puncte în ultimul an, la 12 %, iar cel al americanilor care menționează Iranul a scăzut cu șapte puncte, la 9 procente.

Un tribunal orășenesc de la Moscova a decis că arestarea Svetlanei Davîdova a fost ilegală​. Ea a fost acuzată de trădare pentru că ar fi sunat la ambasada ucraineană pentru a informa asupra mișcărilor de trupe rusești. Mamă a 7 copii, Svetlanei Davîdova ​a fost inițial pusă în arest, dar eliberată condiționat apoi, după un protest în masă față de arestarea ei. Cam 40.000 de persoane au semnat o petiție online în care i s-a cerut președintelui rus Vladimir Putin eliberarea ei. S-a relatat că în luna aprilie Svetlana Davîdova ar fi telefonat la ambasada ucraineană pentru a anunța că militarii ruși de la o bază militară din apropiere de orașul ei, Vyazma, ar fi putut fi trimiși în Ucraina. Moscova neagă orice implicare în luptele din estul Ucrainei.

China a cerut Iranului să ajungă la o înțelegere internațională legată de programul său nuclear, pentru a se putea concentra pe dezvoltarea sa economică. Ministrul chinez de externe Wang Yi a spus la Teheran în 15 februarie că ajungerea la un acord pe marginea acestui subiect cu Statele Unite, China, Marea Britanie, Rusia, Franța și Germania ar permite Iranului să se bucure de „drepturile sale legale” de a folosi energia nucleară, și ar elimina sancțiunile internaționale impuse Teheranului, ceea ce ar permite iranienilor să-și dezvolte țara din punct de vedere energetic. Iranul și cel șase state menționate trebuie să ajung la un acord-cadru pînă la sfîrșitul lui martie înaintea semnării unei înțelegeri finale la sfîrșitul lui iunie. După convorbirile de duminică cu omologul său iranian Mohammad Javad Zarif, Wang a spus că țara sa speră ca aceste termene să nu fie extinse din nou, așa cum s-a întămplat deja, de două ori. Comunitatea internațională bănuiește că porgamul nuclear iranian are o coponentă militară, în timp ce Teheranul susține că el este eminamente civil.

O oficialitate a Serviciului Federal Rus pentru Migrații (FMS) a afirmat că aproape 300.000 de cetățeni ucraineni au cerut azil și statut de refugiat în Rusia. Șefa Departamentului naturalizări de la FMS Valentina Kazakova a spus că mai mult de 260.000 de cetățeni ucraineni au prmit deja azil sau statut de refugiat în Federația Rusă. Cifrele guvernului rus nu pot fi verificate, iar guvernul ucrainean nu a comentat. Kazakova a adăugat că mai mult de 900.000 de refugiați din Ucraina care și-au părăsit locuințele din cauza războiului dintre armata ucraineană și separatiști pro-ruși se află pe teritoriu rusesc. Potrivit aceleiași surse, cam 70.000 de ucraineni au cerut cetățenie rusă. Valentina Kazakova a refuzat să spună dacă printre ei se află și fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, spunînd că legea nu permite discutarea informațiilor de ordin personal al oamenilor fără acordul lor. Ianukovici se află în Rusia din februarie 2014.

Premierul francez Manuel Valls a cerut evreilor francezi să rămână în Franța, după ce premierul israelian Beniamin Netaniahu a cerut evreilor din Europa să emigreze în Israel. Valls a spus luni 16 februarie că regretă acest apel al omologului său israelian, și că locul evreilor francezi este în Franța. Șefa guvernului danez Helle Thorning-Schmidt a afirmat și ea că țara evreilor danezi este Danemarca și că danezii vor face tot ce pot pentru a apăra comunitatea evreiască. Apelul făcut de Netaniahu în 15 februarie vine după o serie de atentate sângeroase ale islamiștilor radicali la un magazin evreiesc și la redacția revistei satirice „Charlie Hebdo” de la Paris luna trecută, și după două atacuri similare în zilele din urmă în Danemarca. Presa franceză relatează că sute de morminte au fost vandalizate într-un cimitir evreiesc din Alsacia la sfîrșitul săptămânii trecute.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova cere convocarea de urgenţă a Consiliului Suprem de Securitate în legătură cu situaţia din sectorul financiar-bancar şi creşterea preţurilor, relatează IPN. PSRM notează într-un comunicat de presă că deprecierea leului a căpătat caracter de dezastru. Socialiștii cer cere demisia imediată a guvernatorului Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, şi tragerea acestuia la răspundere în justiție. PSRM mai cere convocarea imediată a unei şedinţe extraordinare a legislativului de la Chișinău pentru a discuta situaţia din sectorul financiar-bancar şi creşterea preţurilor, şi cere de asemenea luarea de măsuri speciale pentru oprirea inflaţiei.

Aviația egipteană a bombardat poziții ale grupării Statului Islamic din Libia, ca ripostă la un video postat de jihadiști pe internet care arată decapitarea a 21 de creștini egipteni. Un purtător de cuvînt al comandamentului general al forțelor armate egiptene a anunțat luni 16 februarie că au fost lovite tabere de instrucție și depozite de armament ale militanților, și că bombardamentele au fost o ripostă împotriva ucigașilor creștinilor copți. Președintele egiptean Abdel Fatah el-Sisi a spus la televiziunea de stat în 15 februarie că Egiptul are dreptul de a riposta într-o manieră adecvată. Creștinii egipteni fuseseră răpiți în decembrie și ianuarie în Libia, unde se duseseră să mucnească. Reprezentanți ai Universității Al-Azhar din Cairo, care e una din principalele autorități ale Islamului sunit, au numit decapitările „barbare” și au spus că ele „nu au nimic de a face cu nici o religie sau cu valorile umane”. Purtătorul de cuvînt al Casei Albe Josh Earnest a spus că acest asasinat în masă este „josnic” și „mișelesc”.

Poliția daneză a arestat doi bărbați bănuiți că l-au ajutat pe atacatorul care a ucis două persoane la Copenhaga în două încidente separate în 14 și 15 februarie. Poliția a anunțat acuzațiile, dar nu i-a numit pe suspecți, spunînd doar că aceștia l-au ajutat pe răufăcător cu sfaturi. Atacatorul a fost ucis duminică într-un schimb de focuri cu poliția. Autoritățile nu au făcut publică identitatea acestuia, dar au spus că avea 22 de ani, era născut și crescut în Danemarca, și că era cunoscut poliției pentru activități violente, apartenență la grupări criminale și posesie ilegală de arme. Un cineast danez a fost ucis sîmbătă la un eveniment dedicat libertății de expresie la care a participat și Lars Vilks, caricaturistul suedez ameințat cu moartea pentru că l-a satirizat pe profetul Mahomed. 10 ore mai tîrziu, unul din membrii comunității evreiești din Danemarca a fost ucis în apropiere de principala sinagogă din Copenhaga.

Liberalul Mihai Ghimpu declară că poziţia PL nu s-a schimbat, şi că partidul său va sprijini cabinetul premierului desemnat Chiril Gaburici doar în cadrul unei alianțe PLDM-PDM-PL, relatează presa din R.Moldova. Vorbind după discuțiile de luni cu Gaburici, la care a fost prezent și liderul PLDM Vlad Filat, Mihai Ghimpu a anunțat că decizia finală va fi luată de către Biroul Politic al formaţiunii. Potrivit Publika.Md, premierul desemnat a calificat drept pozitivă întrevederea cu liderul liberarilor. Vlad Filat a a afirmat la rîndul lui că a fost o comunicare bună cu PL care trebuie continuată, și că esenţa şi obiectivele programului de activitate a guvernului rămân aceleaşi. Potrivit IPN, ședinţa Parlamentului la care urmează să fie învestit Guvernul ar putea avea loc joi. Reamintim că premierul desemnat Chiril Gaburici a început luni consultările cu partidele politice pentru obţinerea votului de încredere din partea legislativului de la Chișinău.

Autoritățile de la Kiev susțin că forțele ucrainene au fost atacate de peste 100 de ori în ultimele 24 de ore de rebelii pro-ruși, în ciuda armistițiului care a intrat în vigoare în 15 februarie. Ministrul de externe Pavlo Klimkin a spus luni 16 februarie că partea ucraineanp respectă pe deplin încetarea focului, și i-a acuzat pe „teroriștii din Donețk și Luhansk” că au lansat tiruri de artilerie, mortar și rachete Grad. Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene e citat de Reuter cu declarația că cinci militair au fost uciși, și alți 25 răniți după ce armistițiul a intrat în vigoare.

Uniunea Europeană a adăugat pe lista neagră 19 persoane fizice și 9 entități din Rusia și estul Ucrainei, „pentru subminarea și amenințarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei”. Între cele 19 persoane cărora li se interzice viuza de intrare și cărora li s-au înghețat bunurile din UE se numără doi adjuncți ai ministrului rus al apărării, un adjunct al șefului des stat major al armatei ruse, doi membri ai Dumei de stat (între care cântărețul Iosif Kobzon) și 15 separatiști din autoproclamatele republici populare Donețk și Luhansk. Între entitățile puse pe lista neagră a Uniunii Europene se află opt unități de luptă separatiste, între care Mișcarea Populară Novorossia și Garda Națională Cazacă.

Papa Francisc a condamnat decapitarea unor egipteni de religie creștină coptă, de către insurgenții islamiști din Libia, spunând că au fost asasinați „doar fiindcă erau creștini”. Papa a făcut remarca la Vatican pe marginea unei întâlniri cu o delegație ecumenică din Scoția. Ceva mai devreme aviația militară egipteană anunțase că a bombardat luni obiective ale organizației Statul Islamic în Libia, la o zi după ce islamiștii au postat pe net un video prezentând decapitarea a 21 de egipteni. Reuters scrie că a fost prima oară când Egiptul a confirmat lansarea de lovituri aeriene împotriva organizației în Libia vecină, demonstrând că președintele Abdel Fattah al-Sisi este hotărât să extindă lupta împotriva extremiștilor peste granițele țării.

Aviația militară egipteană a bombardat luni obiective ale organizației Statul Islamic în Libia, la o zi după ce islamiștii au postat pe net un video prezentând decapitarea a 21 de egipteni. Reuters scrie că a fost prima oară când Egiptul a confirmat lansarea de lovituri aeriene împotriva organizației în Libia vecină, demonstrând că președintele Abdel Fattah al-Sisi este hotărât să extindă lupta împotriva extremiștilor peste granițele țării. Egiptul a spus că raidul din zori, la care a participat și aviația libiană, a lovit tabere ale Statului Islamic, centre de antrenament și depozite de armament. Un comandant al aviației libiene a spus că în atac au fost uciși între 40 și 50 de militanți și că vor fi lansate noi atacuri astăzi și mâine, în colaborare cu Egiptul.

Liderul Liberal-democraților Vlad Filat a spus că partidul său o va propune ca ministru al educației în următorul guvern tot pe Maia Sandu, înlăturând speculațiile că s-ar feri s-o nominalizeze din cauza opoziției comuniștilor. Suporterii Maiei Sandu, inclusiv premierul în exercițiu Iurie Leancă, au lansat la sfârșitul săptămânii o petiție pe internet pentru păstrarea ei în guvern. Potrivit Unimedia.md, Filat a făcut declarația în favoarea lui Sandu după ce a participat împreună cu premierul desemnat Chiril Gaburici la o întrevedere în capitală cu liderul Liberalilor, Mihai Ghimpu. Gaburici a fost propus ca premier de PLDM, este susținut și de PD și urmează să se întâlnească astăzi după-masă cu reprezentanții comuniștilor. Săptămâna trecută, când a fost propus Gaburici la postul de premier, liderul PD, Marian Lupu, a anticipat că noul guvern ar putea fi votat în prima parte a acestei săptămâni.

Procuratura Anticorupție a anunțat că i-a arestat în flagrant pentru trafic de influență pe șeful Penitenciarului nr. 6 din Soroca și pe-o rudă de-a lui, bănuită de complicitate la comiterea aceleiași infracțiuni. Potrivit practicii organelor legii din Moldova, suspecții nu sunt numiți. Pe site-ul Ministerului Justiției figurează ca șef al Penitenciarului nr. 6 din Soroca maiorul de justiție Sergiu Ceban. Procuratura spune că suspectul ar fi pretins de la soția unui deținut, condamnat la zece ani de închisoare pentru trafic de persoane, suma de 5000 de euro ca să-i faciliteze eliberarea înainte de termen. Până la urmă suma s-a negociat în jos la 2500 de euro, bani care au fost dați șefului închisorii cu intermedierea rudei acestuia. Procuratura informează că șeful Penitenciarului nr. 6 din Soroca și presupusul complice au fost arestați preventiv pe 72 de ore, dar nu spune când s-a produs arestarea.

Uniunea Europeană a publicat o nouă listă cu ucraineni și ruși sancționați pentru subminarea independenței Ucrainei. Pe listă se află și prim-vice-ministrul apărării din Rusia, Arkadi Bahin, vice-ministrul rus al apărării Anatoli Antonov, și Andrei Kartapolov, adjunctul șefului marelui stat major al forțelor armate ruse. Tot astăzi Franța a spus că nu se pune problema revizuirii deciziei de a nu trimite rușilor nave de luptă Mistral. Ministrul francez de al apărării Jean-Yves Le Drian a spus radioului francez că această chestiune „nu este pe agendă”. Un oficial rus de frunte a spus că noua listă de sancțiuni europene „este contrară rezultatelor acordului de la Minsk”. Noua listă „va complica dialogul politic”, a mai spus Alexei Pușkov, șeful Comisiei de politică externă din Duma de Stat. Surse din Ministerul rus de externe sunt citate de Interfax cu declarația că extinderea sancțiunilor europene tocmai după acordul de armistițiu de la Minsk „transmite un semnal greșit”.

Poliția daneză a informat luni că a acuzat două persoane arestate ieri că l-au ajutat pe autorul atacurilor armate de sâmbătă de la Copenhaga, soldat cu doi morți din rândul civililor și rănirea a cinci polițiști. Duminică seară poliția a spus că autorul dublului atac armat era un bărbat de 22 de ani născut și crescut în Danemarca. Numele nu i-a fost făcut public. Bărbatul a fost ucis într-un schimb de focuri cu poliția lângă o gară după ce atacase o adunare consacrată libertății cuvântului și principala sinagogă a capitalei daneze. La adunare a murit un autor de filme documentare, iar la sinagogă un evreu danez de 37 de ani care păzea intrarea la o ceremonie bar mitzvah. Un oficial de securitate danez a spus că agresorul părea să se fi inspirat din atacurile islamiste de la Paris, de la luna trecută, soldate cu 17 morți.

Mai mulți activiști din opoziția rusă au înaintat autorităților Moscovei cerere de a ține o demonstrație de masă în capitala rusă la 1 martie. Anunțul a fost făcut luni 16 februarie de un purtător de cuvânt al mișcării de opoziție Solidaritatea, care a mai spus că autoritățile au de acum trei zile să răspundă cererii. Printre organizatorii marșului se numără figuri cunoscute din opoziție ca Alexei Navalnîi, fostul vice-premier Boris Nemțov, fostul premier Mihail Kasianov, și fostul maganat petrolier Mihail Hodorkovski. Organizatorii spun că protestul va fi împotriva războiului din Ucraina, corupției și înrăutățirii situației economiei ruse. Ieri, Alexei Navalnîi a fost arestat și dus la poliție când făcea publicitate demonstrației de la 1 martie într-o stație de metrou din Moscova. Potrivit Interfax, împreună cu Navalnîi a fost reținut și colaboratorul său Nikolai Liaskin, iar în altă stație a fost arestat Roman Rubanov, directorul Fundației pentru Lupta împotriva Corupției. Toți au fost puși în libertate după scurt timp.

Primul ministru al Franței, Manuel Valls, a condamnat cu fermitate profanarea, duminică, a aproape 300 de morminte într-un cimitir evreiesc din comuna Sarre-Union, în departamentul Bas Rhin. Într-o declarație pentru RTL, premierul francez a spus că „în acest stadiu nu există o pistă” pentru descoperirea autorilor gestului de vandalism, pe care l-a calificat drept „act antisemit”. Manuel Valls a promis ca „pedeapsa să fie cea mai severă posibil”, spunînd că „Republica trebuie să fie încă odată fără milă” la adresa vinovaților.

Candidatul la funcția de premier, Chiril Gaburici își începe consultările pentru formarea unui nou guvern. Site-ul Realitatea TV scrie că el va începe discuțiile în această dimineață în compania vicepreședinților PLDM, Liliana Palihovici și Vadim Pistrinciuc. Presa mai informa că după-amiază se va întâlni cu comuniștii. Gaburici are la dispoziție potrivit legii două săptămâni ca să alcătuiască un program de guvernare și un cabinet pentru care să ceară votul parlamentarilor. Chiril Gaburici a primit sâmbătă sarcina formării guvernului de la președintele Nicolae Timofti după ce la 12 februarie premierul în exercițiu Iurie Leancă nu a reușit să obțină o majoritate de voturi în legislativ.

La Chișinău sunt programate astăzi manifestări cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la moartea lui Nicolae Costin, coautorul Declarației de Independență a Republicii Moldova, promotor al mișcării de renaștere națională. Costin a fost deputat în primul Parlament ales democratic al Republicii Moldova și primar al Chișinăului în anii 1990-1994. La Primăria capitalei se va ține astăzi dimineață un minut de reculegere în memoria lui Costin, la începutul unei serii de manifestări care va culmina diseară cu un recital poetic și muzical la Sala cu Orgă din capitală.

În Ucraina ar trebui să înceapă astăzi retragerea armamentului greu de pe linia frontului în baza acordului de armistițiu de la Minsk. În urma retragerii ar urma să fie formată o zonă de securitate. Armistițiul intrat în vigoare la miezul nopții sâmbătă a fost respectat în linii mari, excepția majoră fiind nodul feroviar Debalțeve, unde au continuat tirurile de artilerie și s-au înregistrat mai multe victime. Liderii separatiști pro-ruși au spus că Debalțeve nu intră sub incidența armistițiului, fiind teritoriul lor, care este atacat în continuare de forțele guvernamentale. Kievul neagă vreo răspundere pentru încălcarea armistițiului.

Președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisia spus că țara sa are dreptul să răspundă „în mod adecvat” decapitării unor creștini egipteni în Libia de către militanții Statului Islamic. Sisi a făcut remarca duminică, la câteva ore după ce insurgenții au postat pe net un video care pare să arate decapitarea brutală a 21 de creștini egipteni. Muncitorii egipteni fuseseră capturați în două raiduri în decembrie și ianuarie în Libia, unde se aflau la muncă. Moscheea Al-Ahzar din Cairo, o autoritate de frunte a Islamului sunnit, a caracterizat decapitările drept „barbare” și „lașe”, spunând că „nu au nimic în comun cu religia sau valorile umane”. Decapitările au fost condamnate și de Casa Albă.