Avocatul Nadiei Savcenko, femeia-pilot ucraineană capturată de separatiștii pro-ruși, a spus că ea rămâne „pe poziții”, după 50 de zile de grevă a foamei într-o închisoare din Rusia. Mark Feigin a declarat luni 2 februarie că Savcenko a pierdut mult în greutate, dar că e decisă să-și apere nevinovăția și să ia parte la procesul care i s-a intentat. Feigin a vizitat-o pe Savcenko la spitalul centrului de detenție Matroskaia Tișina în 30 ianuarie. Ea fost transferată în spital în 29 ianuarie după ce personalul medical a spus că a suferit o scădere bruscă în greutate. Nadia Savcenko a fost capturată de separatiștii pro-ruși în estul Ucrainei în iunie 2014, și transferată în custodia autorităților rusești în iulie. Procurorii ruși au pus-o sub acuzare pentru trecerea ilegală graniței și complicitate la uciderea a doi jurnaliști ruși care relatau despre luptele din estul Ucrainei. Ea susține că procesul împotriva ei este unul fabricat, că transferarea ei în Rusia este ilegală și că Rusia nu are dreptul să o judece.

Trei foste oficialități de rang înalt din poliția criminalistă a Georgiei au fost arestate în legătură cu uciderea de către poliție a unui bărbat în 2006. Fostul șef al poliției criminaliste Irakli Pirtshalva și doi subordonați ai săi au fost reținuți și interogați de procuratura de la Tbilisi, care a anunțat că cei trei au fost arestați în legătură cu moartea lui Zurab Vazagașvili în timpul unei operațiuni a poliției la Tbilisi în 2006. Tatăl lui Vazagașvili, Iuri Vazagașvili, care a făcut campanie pentru pedepsirea polițiștilor implicați în operțaiune, a fost ucis în 20 ianuarie de explozia unei bombe ascunsă într-o vază de flori de pe mormîntul fiului său. Unul din avocații suspecților a făcut cunoscut că 11 persoane au fost arestate în total în legătură cu acest caz. Ministrul georgian de interne Aleksandr Cikaidze a demisonat în 23 ianuarie spunînd că se simte vinovat moral de moartea lui Zurab Vazagașvili. Georgia a fost marcată ani de zile de acuzații privind ilegalități și abuzuri ale poliției.

Pakistanul a anunțat că a testat o rachetă cu rază scurtă de acțiune capabilă să poarte focoase nucleare. Armata pakistaneză a afirmat luni 2 ianuarie că racheta de producție autohtonă Ra’ad are o rază de acțiune de 350 de km și e manevrabilă în timpul zborului. Testul pakistanez are loc la două zile după ce India, rivala Pakistanului, a anunțat testarea cu succes a unei rachete balistice cu rază lungă de acțiune cu ajutorul unui lansator mobil. În 1998, cele două țări au făcut teste nucleate la cîteva zile distanță, după ce timp de deceni au dezvoltat în secret arma atomică. India și Pakistanul au purtat două războaie pentru provincia Kașmir, pe care o revendică amîndouă.

Premierul în exerciţiu al R.Moldova Iurie Leancă a avut consultări luni cu reprezentanţi ai Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor (CNSM) şi cu cei ai Confederaţiei Naţionale a Patronatelor (CNPM), care au venit cu propuneri pentru programul de guvernare, se spune într-un comunicat de presă al guvernului de la Chișinău. Potrivit sursei citate, propunerile CNSM s-au referit între altele la parteneriatul social, asigurarea protecţiei sociale, creşterea nivelului de trai şi protecjarea producătorilor autohtoni. Tot luni, Iurie Leancă a avut consultări și cu reprezentanți ai mai multor organizații neguvernamentale, care doresc ca noul program de guvernare să prevadă între altele, reorganizarea sistemului de pensii, modificarea Codului Muncii, reforma justiție și reorganizarea ministerului de interne.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov susține că recentele remarci ale președintelui american Barak Obama legate de un acord sub mediere internațională de rezolvare a crizei politice de anul trecut din Ucraina ar dovedi că Washingtonul ar fi fost implicat într-o lovitură de stat împotriva fostului președinte ucrainean Ianukovici, care era sprijinit de Moscova. Într-un interviu pentru CNN, Obama a spus în 1 februarie că intervenția Rusiei în Ucraina s-a întîmplat în parte din cauză că președintele rus Vladimir Putin a fost „prins pe picior greșit” de plecarea fostului președinte Viktor Ianukovici, după ce, citez: „am avut un acord privind tranziția puterii în Ucraina”. Obama s-a referit clar la un acord semnat de Ianukovici și liderii opoziției de atunci în 21 februarie 2014, care prevedea crearea unui guvern de unitate națională, și organizarea de alegeri prezidențiale în decembrie. Ianukovici, care a generat proteste în masă la Kiev prin refuzul de a semna Acordul de Sociere cu Uniunea Europeană în noiembrie 2013, a plecat în Rusia la puțin timp după semnarea acordului cu opoziția.

Compania aeriană Air Moldova va renunța la cursele spre Bucureşti din cauza numărului mic de pasageri, a anunțat Natalia Rogovschi, manager marketing Air Moldova, citată de IPN. Cursele vor continua însă cel puţin în februarie în conformitate cu orarul stabilit, a mai spus reprezentanta Air Moldova. În acest moment, Air Moldova operează zilnic câte o cursă Chişinău-Bucureşti dus-întors.

Mai multe ONG-uri din R.Moldova cer Consiliului Superior al Magistraturii să ancheteze cum se distribuie dosarele în sistemul judecătoresc. Într-un mesaj semnat între altele de Amnesty International Moldova, Promo-LEX și Asociaţia pentru Democraţie Participativă este exprimată îngrijorarea cu privire la posibilele fraude în distribuirea aleatorie a dosarelor, și se spune că nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a dosarelor constituie o abatere disciplinară.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel a anunțat că Berlinul nu va trimite arme Ucrainei și a cerut reinstaurarea urgentă a armistițiului din estul acestei țări. Vorbind la Budapesta luni 2 februarie, Merkel și-a declarat sprijinul pentru soluționarea pe cale diplomatică a conflictului ucrainean, despre care a spus că nu poate fi rezolvat pe cale militară. Șefa guvernului german a spus că Germania nu va sprijini forțele armate ucrainene prin trimiterea de armament. Luptele dintre forțele guvernului de la Kiev și separatiștii pro-ruși au făcut mai mult de 5.100 de oameni din aprilie 2014. Speranțele de a pune capăt confruntărilor armate au pălit după ce o nouă rundă de negocieri de pace s-au încheiat fără nici un rezultat în 31 ianuarie la Minsk. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care se află la Beijing, China, a dat de înțeles că poziția Moscovei e neschimbată, și a repetat apelul pentru discuții față în față înytre guvernul de la Kiev și liderii separatiști. Lavrov a criticat ceea ce el a numit sprijinul „fără rezerve” al Statelor Unite pentru guvernul ucrainean, despre care șeful diplomației ruse susține că încearcă să rezolve conflictul prin forță

Reporterul australian de la Al-Jazeera Peter Greste, eliberat în Egipt după o detenție de 400 de zile, a promis să facă tot ce poate pentru eliberarea a doi colegi de-ai săi. Greste a sosit în Cipru luni 2 februarie, și se speră că un coleg de-al său, Muhamad Fahmy, care are cetățenie dublă, egipteană și canadiană, va fi și el eliberat de același decret care l-a eliberat pe Greste în 1 februarie. Rețeaua Al-Jazeera a anunțat că nu-l va lăsa în închisoare nici pe producătorul egiptean Baher Mohamed. Cei trei au fost arestați la 1 ianuarie 2014 sub acuzația că ar fi făcut relatări false și că ar fi ajutat organizația Frăția Musulmană, care a fost scoasă în afara legii în Egipt. Din cauza presiunii internaționale, președintele egiptean Abdel Fattaj al-Sisi asemnat un decret care permite judecarea celor doi jurnaliști străini în țările lor. Nu de clar deocamdată dacă Greste va fi judecat în Australia, pentru că experți judiciari au spus că el nu a încălcat nici o lege australiană. Jurnalistul australian susține că acuzațiile împotriva celor trei sînt o rușine.

În Franța a început procesul de proxenetism intentat fostului director al Fondului Monetar Internațional Dominique Strauss-Kahn. Economistul francez, acum în vîrstă de 68 de ani, a apărut în fața unui tribunal din orașul Lille alături de alți 13 acuzați. El e acuzat de proxenetism agravat și că s-a folosit de contactele sale de afaceri pentru a angaja femei pentru orgii la Paris, Lille și Washington. Fost candidat la alegerile prezidențiale din Franța, Strauss-Kahn a recunoscut că a luat parte la orgii, dar suține că nu a știut că unele din femeile de acolo erau prostituate. El a demisionat din funcția de director al FMI după ce a fost acuzat de tentativă de viol împotriva unei cameriste din New York în 2011. Procurorii americani au renunțat în cele din urmă la această acuzație, iar Straus-Kahn a ajuns la o înțelegere amiabilă cu camerista. Două alte cazuri împotriva sa pentru asalt sexual și viol în grup au fost clasate.

Un tribunal din Egipt a confirmat condamnarea la moarte a 183 de sprijinitori ai Frăției Musulmane, o organizație politică interzisă în această țară. Sentința fusese dată în decembrie 2015 împotriva a 188 de persoane acuzate de uciderea a cel puțin 11 ofițeri într-un atac împotriva unei secții de poliție în august 2013. Atacul a avut loc în timpul intervenției în forță a armatei la o demonstrație de protest împotriva înlăturării de la putere a președintelui islamist Mohammed Morsi în iulie 2013. În 2 februarie, tribunalul a comutat pedeapsa cu moartea împotriva unui minor în 10 ani de închisoare, a achitat doi acuzați și a renunțat la acuzațiile împotriva altor doi care au murit.

Un presupus membru al unei grupări criminale bănuit că e implicat în cel puțin 40 de crime în Rusia a fost reținut în Macedonia. Purtătorul de cuvînt al Comisiei de Anchete de la Moscova Vladimir Markin a anunțat că Ivan Bagaiev, cunoscut sub numele d eTolik și născut în Osetia de nord, Federația Rusă, urmează să fie extrădat curînd. Markin a spus că Bagaiev folosea un pașaport ucrainean fals când a fost arestat de poliția macedoneană. Ivan Bagaiev este de asemenea suspectat că a furnizat arme, muniție și autovehicole unei grupări criminale despre care se bănuiește că e condusă de Aslan Gagiev. El e bănuit că a fost implicat în mai multe asasinate comise în Osetia de Nord în 2008. Autoritățile spun că banda lui Gagiev a fost înființată în 2004, și din ea fac parte cam 50 de persoane. Purtătorul de cuvînt al Comisiei de Anchete de la Moscova a mai spus că rușii vor extrpdarea altor trei membri ai acestei grupări, între care și Gagiev, arestați în străinătate.

Primarul liberal al Chișinăului, Dorin Chirtoacă spune că intenționează să candideze pentru un al treilea mandat la alegerile locale din luna iunie și este sigur de victorie. „Am trecut de ‘mănușă’, de ‘soluție’, vom trece și de ‘monstruoasa coaliție’”, le-a spus Chirtoacă jurnaliștilor într-o aluzie la sloganurile contracandidaților săi din 2007, 2011 și o posibilă coaliție informală la guvernare a foștilor aliați politici PLDM și PD cu Partidul Comuniștilor. Vorbind în marginea ședinței Primăriei, Chirtoacă a comentat apariția unor sondaje de opinie online despre Renato Usatîi ca potențial candidat. „Există indivizi certați cu legea, care sunt deja promovați ca viitori primari”, a spus politicianul liberal, fără a explica cine l-ar promova pe Usatîi. Partidul acestuia, Patria, a fost exclus în ultimul moment de la alegerile parlamentare de la 30 noiembrie 2014, pe motiv că ar fi primit ilegal fonduri de campanie din Rusia. Usatîi a spus că a fost exclus la comanda guvernării.

Un lider al separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei a anunțat că plănuiește mobilizarea a 100 de mii de oameni, pe fundalul întețirii luptelor cu forțele guvernamentale. Aleksandr Zaharcenko a spus că mobilizarea generală în zonele controlate de rebeli în regiunea Donețk va începe peste zece zile. Parlamentul de la Kiev a aprobat luna trecută recrutarea în armată a 100 de mii de tineri, anul acesta. Armata ucraineană a spus luni dimineața că a pierdut cinci militari în luptele din ultimele 24 de ore cu separatiștii pro-ruși în regiunile Donețk și Luhansk. Alți 29 de militari ucraineni au fost răniți. Cele mai intense lupte se poartă în jurul orașului Debalțeve aflat sub control guvernamental. Separatiștii care controlează parțial regiunile Donețk și Luhansk spun că 11 civili au fost uciși în ultimele 24 de ore, dând vine pe forțele guvernamentale. Violențele continuă după eșecul unei tentative de negocieri, la 31 ianuarie. Peste 5100 de oameni și-au pierdut viața în conflictul din estul Ucrainei declanșat în aprilie trecut.

Ucraina spune că cinci militari au fost uciși și 29 au fost răniți în ultimele 24 de ore de lupte cu separatiștii pro-ruși în regiunile Donețk și Luhansk. Purtătorul de cuvânt al armatei, Vladislav Selezniov, a spus că cele mai intense lupte sunt în continuare cele din jurul orașului Debalțeve aflat sub control guvernamental. Separatiștii care controlează parțial regiunile Donețk și Luhansk spun că 11 civili au fost uciși în ultimele 24 de ore, dând vine pe forțele guvernamentale. Luptele continuă după eșecul unei tentative de negocieri, la 31 ianuarie. Separatiștii acuză Kievul de sabotarea convorbirilor de la Minsk, dar Ucraina și OSCE spun că rebelii au refuzat să ia în discuție puncte cheie ale planului de pace convenit în septembrie, insistând în schimb asupra revizuirii lui pentru a obține mai mult teritoriu. În luptele declanșate în aprilie au fost uciși peste 5100 de oameni.

Cancelara germană Angela Merkel călătorește astăzi la Budapesta pentru convorbiri cu premierul ungur, Viktor Orban. Vizita are loc la o zi după o nouă demonstrație antiguvernamentală la care participanții i-au cerut lui Orban să mențină Ungaria solidară cu Uniunea Europeană și în afara orbitei Rusiei. Berlinul a spus că Merkel și Orban vor discuta despre „afacerile bilaterale și politice al Uniunii Europene, evoluțiile curente din Ungaria și situația din Ucraina”. Cancelara Merkel se află la Budapesta cu aproximativ două săptămâni înaintea unei vizite a președintelui rus, Vladimir Putin. Orban a sprijinit cu împotrivire sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei din cauza politicilor rusești în Ucraina. Dar a încheiat mai multe acorduri cu Rusia, inclusiv unul nuclear. Într-un discurs rostit în iulie trecut la o întâlnire cu comunitatea maghiarilor din România, la Băile Tușnad, Orban a spus că vrea să abandoneze democrația liberală de tip european, în favoarea modelului de „stat neliberal”, ca în Rusia și Turcia, care s-ar fi dovedit mult mai viabil.

Ambasadorul european la Chișinău, Pirkka Tapiola spune că ajutoarele europene pentru Republica Moldova vor depinde numai de acțiunile viitorului guvern, nu de culoarea politică a acestuia. Tapiola a vorbit duminică postului Pro TV Chișinău în marginea expoziției „Fabricat în Moldova”. „Nu ne interesează cine este în Guvern, ce culoare are Guvernul. Ne interesează ceea ce face Guvernul. Republica Moldova are de muncit enorm de mult”.

Premierul desemnat, Iurie Leancă a spus că va purta convorbiri cu Partidul Liberal și Partidul Comuniștilor pentru a obține voturile care îi mai lipsesc. Candidatura sa este sprijinită deocamdată de 42 de deputați liberal-democrați și democrați, cu 9 mai puțin decât minimul necesar.

Președintele francez François Hollande, cancelara germană Angela Merkel și președintele ucrainean Petro Poroșenko au făcut apel la „încetarea imediată a focului” în estul Ucrainei. Cei trei lideri au purtat o discuție telefonică duminică, la o zi de la eșuarea ultimelor negocieri de pace. Potrivit unui comunicat al președinției franceze, Hollande, Merkel și Poroșenko și-au exprimat regretul față de „eșuarea negocierilor” de la Minsk. Luptele s-au intensificat în ultimele zile mai ales în jurul localității Debalțeve aflată sub control guvernamental, unde rebelii pro-ruși încearcă să încercuiască trupele ucrainene. Duminică, armata ucraineană a spus că a pierdut 13 militari, alți 20 fiind răniți, într-o zi de lupte, în localitatea amplasată strategic între principalele bastioane ale separatiștilor, Donețk și Luhansk. Potrivit oficialilor guvernamentali și autorităților separatiste, și-au pierdut viața și 17 civili. De la izbucnirea luptelor, în aprilie trecut, în estul Ucrainei au fost uciși peste 5 100 de oameni.

Președintele american Barack Obama a declarat că Rusia are numai de pierdut din politica președintelui Vladimir Putin în estul Ucrainei. Vorbind într-un interviu cu televiziunea CNN, Obama a descris poziția Statelor Unite în acest conflict.

„Putem impune costuri din ce în ce mai mari, exact asta facem și putem spori presiunea diplomatică. Dar nu cred ca ar fi înțelept ca Statele Unite sau lumea să vadă un conflict militar propriu zis între Statele Unite si Rusia. Ceea ce facem este să întărim statele de la graniță membre ale NATO și să spunem clar că este o linie care nu poate fi trecută, pentru că în acest caz va trebuie să întreprindem acțiuni militare pentru a ne apăra aliații din NATO”, a declarat președintele Obama duminică la CNN.

Tot duminică, ziarul New York Times a scris că oficiali de rang înalt din administrația de la Washington ar reexamina chestiunea livrării de arme guvernului de la Kiev, opțiune respinsă până acum de președinte.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov se află la Beijing unde poartă convorbiri cu omologii săi din China și India. Lavrov s-a întâlnit mai întâi cu ministrul de externe indian Sushma Swaraj, iar apoi au avut loc convorbiri trilaterale cu ministrul de externe chinez Wang Yi. Un comunicat al Ministerului rus de Externe a spus că printre temele aflate în discuție se numără situația din regiunea Asia-Pacific și securitatea globală, inclusiv situația din Siria, Irak și Ucraina. Cei trei miniștri mai aveau pe agendă solicitarea Indiei sprijinită de Moscova și Beijing de aderare la Organizația de Cooperare de la Șanhai.

Papa Francisc a anunțat că planifică o vizită la Sarajevo în luna iunie. Vorbind în predica de duminică la Vatican, Francisc a spus că va vizita pe 6 iunie Bosnia-Herțegovina, unde se va ruga pentru pace și dialog interconfesional. Papa a spus că dorește să contribuie la „dezvoltarea binelui și consolidarea relațiilor frățești”. Bosnia-Herțegovina este compusă din bosniaci musulmani, sârbi ortodocși și croați catolici. Țara nu și-a revenit pe deplin în urma războiului din 1992-95, în care și-au pierdut viața peste 100 de mii de oameni. Ultimul papă care a vizitat țara balcanică a fost Ioan Paul II, care a fost la Sarajevo în 1997 și la Banja Luka în 2003.

Soldaţii ucraineni din Garda Naţională vor fi implicaţi la patrularea tronsonului de frontieră cu regiunea transnistreană, a anunțat secretarul Consiliului Ucrainean al Securităţii, Andrei Lîsenko. Potrivit lui Lîsenko, aceste măsuri sunt necesare pentru prevenirea trecerii ilegale a frontierei, a ceea ce el a numit „grupuri de diversionişti sau alţi provocatori.” Anterior se anunţase că în regiunea transnistreana peste 400 de militari din grupul operativ de militari ruşi, ar fi început exerciţii militare.

Într-un interviu cu televiziunea americana CNN, presedintele Statelor Unite, Barack Obama, a vorbit despre relatia Occidentului cu Rusia şi despre sancţiunile impuse Rusiei pentru rolul jucat in Ucraina. Barack Obama a declarat ca nu exista o modalitate pentru liderul de la Kremlin de a ieşi „învingator” din aceasta situatie. „Anexarea Crimeii a adus costuri si nu beneficii Rusiei”, a spus presedintele Obama, care crede şi că liderul de la Kremlin a adoptat o viziune înapoiată, nu una contemporană, asupra evenimentelor.

„Putem sa facem Rusia sa plateasca costuri din ce in ce mai mari pentru aceste actiuni si putem sa continuam sa facem presiuni diplomatice. Dar nu cred ca ar fi intelept ca Statele Unite sau lumea sa vada un conflict militar intre Statele Unite si Rusia. Ceea ce noi facem este sa intarim statele de la granita NATO si sa spunem clar că vom folosi forta militara pentru a ne apăra aliatii din NATO, in baza articolului 5 al Alianţei…”

Barack Obama a mai spus: „Ceea ce am vazut permanent este că separatistii sunt finanţati de Rusia, sunt antrenati de Rusia, strategia lor vine de la Rusia si militari ruşi îi susţin. Nu am vazut până acum vreo dovada din partea Kremlinului ca ar fi in interesul Rusiei sa rezolve aceasta problema pe termen lung…”

Presedintele american a declarat ca nu este prea optimist in ceea ce priveste schimbarea politicii Moscovei .

Jurnalistul reţelei arabe de teleziune Al Jazeera, Peter Greste, care a fost inchis in Egipt anul trecut, fiind acuzat ca ar fi ajutat o grupare terorista, a fost eliberat din detentie si a fost deportat in Australia. Jurnalistul fusese condamnat la 7 ani inchisoare in iunie anul trecut. Decizia de a-l elibera pe jurnalist si de a-l deporta ar fi fost luata de presedintele Egiptului. Televiziunea al Jazeera a salutat eliberarea jurnalistului, dar a spus ca asteapta eliberarea si a celorlalti doi jurnalisti intemniţati in Egipt.

Papa Francisc a anunţat că plănuieste sa viziteze Sarajevo in vara aceasta, in luna iunie. Suveranul pontif a spus că se va ruga acolo pentru pace si dialog interconfesional. Papa Ioan Paul al doilea a vizitat Bosnia in 1997, la doi ani dupa razboiele din 1992-1995, şi Banija Luka in 2005.