Asasinarea lui Boris Nemțov a determinat astăzi grupările de opoziție ruse să ia decizia anulării protestului antiguvernamental programat să aibă loc într-o suburbie a Moscovei. Demonstrația de protest a fost înlocuită cu un marș în memoria lui Nemțov, ce urmează să se desfășoare pe un parcurs de doi kilometri.

Biroul Primăriei capitalei ruse a acordat permisiunea ca marșul să urmeze un traseu în centrul Moscovei, ce pleacă din cartierul Kitai Gorod pînă la podul din apropierea Zidului Kremlinului unde a fost ucis Nemțov. Potrivit lui Alexei Maiorov, șeful Departamentului de securitate regională al Primăriei Moscovei, marșul va începe la orele 14:00, iar autoritățile au acordat permisiune ca la eveniment să participe pînă la 50 de mii de persoane.

Președintele rus Vladimir Putin a promis că „se va face totul ca organizatorii și realizatorii omorului josnic și cinic” a criticului său Boris Nemțov „să-și primească pedeapsa meritată”. Putin a făcut afirmația într-o telegramă trimisă mamei lui Nemțov și publicată astăzi pe site-ul Kremlinului. Opozantul de 55 de ani, a fost împușcat mortal noaptea trecută în apropiere de zidurile Kremlinului. A fost un critic vehement al politicilor lui Putin pe care l-a acuzat de declanșarea războiului din Ucraina și a spus că nu-l poate suporta pentru aceasta. În telegrama trimisă mamei victimei, Putin aduce condoleanțe și îl laudă pe Nemțov că își „declara întotdeauna deschis și cinstit poziția, își apăra punctul de vedere”. Într-un interviu pentru portalul de știri Sobesednik, Nemțov a spus luna aceasta că lui și mamei sale le este teamă că va fi ucis. „Mă tem că Putin o să mă ucidă”, spunea Nemțov pe 10 februarie. Avocatul lui Nemțov, Vadim Prohorov, a declarat Serviciului rus al Radio Europa Liberă/Libertatea că opozantul a fost victima regimului politic din Rusia, indiferent de cine a apăsat pe trăgaci.

Șeful clubului de fotbal Werder Bremen a spus că un meci plănuit pe 1 martie va avea loc în ciuda avertismentului despre un atac iminent al extremiștilor islamici în orașul din nordul Germaniei. Poliția de la Bremen a emis astăzi avertismentul, spunând că a primit de la autoritățile federale în seara precedentă informații despre amenințări potențial periculoase din partea unor extremiști islamici. Nu au fost date detalii despre natura amenințării. La meciul plănuit să înceapă la ora 17:30, ora locală, sunt așteptați peste 40 de mii de spectatori. Poliția a spus că întărește securitatea în oraș și la aeroport. Luna aceasta, poliția a anulat o petrecere stradală în orașul Braunschweig din cauza îngrijorărilor cauzate de o amenințare teroristă.

Comitetul de Investigații din Rusia spune că anchetatorii interoghează mai mulți martori inclusiv femeia din Ucraina care-l însoțea noaptea trecută pe Boris Nemțov în momentul în care liderul de opoziție rus a fost asasinat, în apropierea Kremlinului, fiind împușcat de patru ori în spate. Purtătorul de cuvânt, Vladimir Markin a spus că anchetatorii caută motivația asasinatului, numind pe primul loc versiunea că Nemțov ar fi fost „un miel sacrificiu” pentru cineva care ar dori să destabilizeze politic Rusia. Avocatul lui Nemțov, Vadim Prohorov, a declarat Serviciului rus al Radio Europa Liberă/Libertatea că opozantul a fost victima regimului politic din Rusia, indiferent de cine a apăsat pe trăgaci.

Boris Nemțov care l-a criticat dur pe președintele rus Vladimir Putin pentru rolul jucat de Rusia în Ucraina a fost asasinat cu două zile înainte de un marș anti-Kremlin plănuit de opoziția rusă împotriva războiului din Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Comitetul de Investigații din Rusia a mai spus că este investigată și posibilitatea legăturilor între asasinat și conflictul din Ucraina unde, „de ambele părți aflate în conflict. sunt persoane radicale care nu se supun vreunor autorități”. Oficialul rus a mai spus că anchetatorii au informații că Nemțov ar fi fost amenințat după ce a exprimat sprijinul pentru revista franceză Charlie Hebdo în lumina atacurilor teroriste din ianuarie, la Paris.

Poliția germană din orașul nordic Bremen a difuzat un avertisment despre pericolul unui atac terorist din partea unor militanți islamici salafiști. Într-o declarație difuzată astăzi, se spune că poliția a primit de la autoritățile federale în seara precedentă informații despre extremiști potențial periculoși. În declarație se mai spune că poliția de la Bremen răspunde „cu măsuri de securitate coordonate și adaptate”, fără detalii despre natura acestor măsuri sau a pericolului. Luna aceasta, poliția a anulat o petrecere stradală în orașul Braunschweig din cauza îngrijorărilor cauzate de o amenințare teroristă.

Asasinarea liderului de opoziției rus Boris Nemțov, care l-a criticat vehement pe președintelui rus Vladimir Putin pentru rolul Rusiei în Ucraina, a fost condamnată de politicieni ruși, lideri internaționali și organizații pentru drepturile omului, care au cerut unanim găsirea rapidă a făptașilor și tragerea lor la răspundere. În vârstă de 55 de ani, Nemțov a fost împușcat mortal noaptea trecută, în centrul Moscovei, cu două zile înainte de un amplu marș anti-Kremlin planificat de opoziție. Poliția spune că Nemțov a fost împușcat de patru ori în spate, când traversa podul Moskvoretsky în compania unei femei ucrainene, înainte de miezul nopții. S-a tras dintr-o mașină, iar femeia nu a fost rănită.

Comitetul de Anchetă din Rusia spune că a stabilit câteva direcții ale anchetei în cazul asasinării liderului de opoziției rus Boris Nemțov. Un comunicat de presă citat de Itar-Tass pune pe primul loc versiunea „omorului cu scopul provocării destabilizării situației politice din țară”. Președintele rus Vladimir Putin a condamnat asasinatul, spunând prin purtătorul său de cuvânt că asasinarea are „toate semnalmentele unui omor la comandă” și că este o provocare, sugerând că ar urmări să întineze reputația Kremlinului. În replică, un alt lider de opoziție și critic al lui Putin, Garry Kasparov a scris pe Tweeter: „A fost împușcată Politkovskaia. MH17 a fost doborât din cer. Acum Boris este mort. Ca întotdeauna, Kremlinul va da vina pe opoziție, ori pe CIA, ori pe oricine”. Președintele american, Barack Obama a cerut o insvestigație promptă, imparțială și transparentă. După spusele liderului american, „Nemțov a fost un avocat neobosit al țării sale, căutând să obțină pentru concetățenii săi drepturile ce li se cuvin tuturor oamenilor”.

Un oficial al OSCE a avertizat că rămâne posibilă „escaladarea mai departe a conflictului” din estul Ucrainei, chiar dacă încetarea focului între separatiștii pro-ruși și forțele guvernamentale se menține. Reprezentanta specială Heidi Tagliavini a spus vineri la Consiliul de Securitate ONU că situația din Ucraina pare să se afle „la răscrucea” dintre război și pace. Oficiala OSCE a spus că luptele se diminuează, prizonierii sunt eliberați, iar retragerea armamentului greu a început. Dar a adăugat că situația rămâne volatilă. Ertugrul Apakan, șeful misiunii speciale de monitorizare în Ucraina, a relatat despre unele lupte în jurul aeroportului de la Donețk și orașul sud-estic Mariupol. Consiliul de Securitate ONU i-a audiat pe cei doi la prima sa ședință pe tema Ucrainei de la acordurile de încetare a focului la care s-a ajuns la 12 februarie, la Minsk. Armata ucraineană a spus, vineri, că doi militari au fost uciși și șapte răniți, după două zile în care nu înregistrase victime.

Fostul premier liberal-democrat Iurie Leancă și liderul PLDM, Vlad Filat, au făcut un nou schimb de replici prin intermediul presei în privința devalizării Băncii de Economii, de unde Centrul Național Anticorupție bănuiește că s-au delapidat 11 miliarde de lei. Leancă a declarat postului ProTV, la emisiunea „În Profunzime” de vineri seara, că „s-a întâmplat un jaf de proporții”, după ce statul a cedat un mare pachet de acțiuni ale băncii, la începutul mandatului său de premier. „Vlad Filat mi-a spus să accept ca statul să cedeze acțiunile Băncii de Economii", este citat Leancă de portalul inprofunzime.md. „Eu, venind in funcție fără cunoștințe vaste, nu m-am opus” tranzacției cu acțiunile băncii, a mai spus Leancă. Vorbind la o altă televiziune, RTR Moldova, Vlad Filat a spus că este interesat să apară cât mai repede rezultatele auditului de la Banca de Economii și alte două bănci „pentru că sunt foarte multe speculații mai ales, în ceea ce mă privește”. Filat care a fost premier înaintea lui Leancă, a mai spus că „a lăsat țara” într-o situație mai bună. „Acest lucru poate fi demonstrat prin acte, statistici". Iurie Leancă a anunțat joi că pleacă din PLDM după ce liberal democrații au participat la instalarea unui nou guvern cu ajutorul Partidului Comuniștilor.

Într-o declarație de presă, președintele american Barack Obama a condamnat uciderea lui Boris Nemțov și a cerut guvernului rus să efectueze „o anchetă urgentă, imparțială și transparentă”. După spusele liderului american, „Nemțov a fost un avocat neobosit al țării sale, căutînd să obțină pentru cetățenii săi ruși drepturile ce li se cuvin tuturor oamenilor”.

Guvernul rus anunțat că proeminentul politician de opoziție și fost vicepremier rus Boris Nemțov a fost asasinat la Moscova. Agenția Interfax a citează o declarație guvernamentală în care s espune că Nemțov a fost împușcat de patru ori noaptea tîrziu în 27 februarie în centrul Moscovei de un atacator neidentificat și a încetat din viață din cauza rănilor. Ilia Iașin, un alt critic al Kremlinulu, a postat pe Twitter un mesaj în care spune că Nemțov a fost împușcat și e „mort”. Considerat cândva un posibil succesor al primului președinte post-sovietic al Rusiei, Boris Elțîn, Nemțov a devenit în timp politician de opoziție și un critic acerb al lui Vladimir Putin.

Executivul de la Tiraspol ar putea să achite, în luna martie, doar 70 la sută din valoarea pensiilor şi a salariilor bugetarilor. Restul de 30 la sută se vor considera datorie şi vor fi plătite atunci când vor fi suficienţi bani în buget. Anunţul a fost făcut vineri de responsabila de finanţe de la Tiraspol Elena Ghirjul la şedinţa unei comisii speciale, înfiinţate în ajun, pentru distribuirea banilor de la buget conform priorităților. Potrivit agenţiei Novostipmr, Elena Ghirjul a spus că există riscul ca, în luna aprilie, bugetul regiunii să nu fie în stare să achite decât jumătate de valoarea pensiilor şi a salariilor bugetarilor. Potrivit ei, veniturile la buget sunt în continuă scădere, iar previziunile nu sunt optimiste. În luna februarie în buget s-a adunat numai jumătate din suma necesară pentru plata pensiilor şi a indemnizaţiilor sociale. În lipsa banilor pentru pensii şi salarii, de la începutul anului nu au fost finanţate decât parţial şi alte capitole importante cum ar fi procurarea de medicamente şi alimente, întreţinerea caselor de copii, procurarea de combustibil pentru ambulanţe şi maşinile poliţiei.

Zeci de tineri aparțînînd mișcării Anti-Maidan din Rusia au protestat în fața birourilor Europei Libere/Libertatea de la Moscova. Demonstranții purtau pancarde pe care erau poze mari cu prăjituri și lozincile: „Radio Libertatea e mincinos”, „Prăjiturile Departamentului de stat pentru mincinoși”, și „Prăjituri pentru Obama”. La protestul care a durat 30 de minute au fost prezenți și corespondenți ai principalelor canale de televiziune de stat din Rusia. Anti-Maidan este o mișcare pro-Kremlin din Rusia, care și-a exprimat sprijinul pentru rebelii pro-ruși din Ucraina. În 21 februarie, mii de persoane au participat la o demonstrație organizată de Anti-Maidan la Moscova, cu ocazia primei aniversări a protestelor din 2014 de la Kiev, care au dus la alungarea de la putere a președintelui pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici, refugiat în Rusia. În martie 2014, Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, iar în aprilie același an în estul Ucrainei a izbucnit războiul dintre separatiștii pro-ruși și armata ucraineană, în care au fost uciși pînă acum mai mult de 5.600 de oameni.

Mai mulți legislatori americani au criticat situația „atroce” a drepturilor omului din Iran, cu referire între altele la numărul mare de execuții, discriminările la care sînt supuși practicanții religiei Baha’i și reprimarea libertății de expresie. Vorbind în cadrul unei audieri intitulate „Rușinea drepturilor omului din Iran”, congresmenii și-au exprimat de asemenea îngrijorare cu privire la soarta unor cetățeni americani deținuți sau dați dispăruți în Iran, între care și reporterul Jason Rezaian de la „Washington Post”.

Organizațiile care apără drepturile omului avertizează că gruparea expremistă Statul Islamic atacă minoritățile din Irak într-o „strategie permanentă de a le elimina complet” din regiuni intinse ale acestei țări. Într-un raport dat publicității vineri 27 februarie, patru ONG-uri detaliază execuțiile sumare, convertirile forțate și violurile la care sînt supuse minoritățile din Irak. Raportul afirmă că aceste abuzuri se ridică la gradul de crime de război, și în unele cazuri de genocid. Din cei mai mult de 2 milioamne de oameni dislocați cu începere din ianuarie 2014, un număr disproporționat de mare fac parte din minorități etnice și din grupuri religioase.

Ministrul adjunct de finanțe din Rusia Tatiana Nesterenko a anunțat că guvernul intenționează să ceară Dumei de stat permisiunea de a cheltui 2,7 trilioane de ruble din rezerva de stat, în plus față de cele 500 de miliarde cerute deja. Ceva mai tîrziu, minsiterul de finanțe a corectat suma menționată de Nesterenko, spunînd că e vorba de 3,1 trilioane în plus, ceea ce ar face ca totalul fondurilor cerute din rezerva de stat să fie de 3,6 trilioane de ruble. Ministrul de finanțe Anton Siluanov a confirmat aceste informații pentru postul de televiziune Rossia 24. Nesterenko a mai spus predicția minsiterului d efinanțe pentru deficitul bugetar din 2015 este de 3,7 la sută din Produsul Intern Brut, mult mai mare decît cel prognozat inițial, de 0,6 procente.

Fostul magnat rus Mihail Hodorkovski l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin un „rege gol”, a cărui economie va slăbi atît de tare încît clanurile rivale se vor război între ele pentru puterea politică. Hodorkovski, cel mai bogat om din Rusia înainte de arestarea sa în 2003, a declarat joi la Londra că economia Rusiei va continua să se deterioreze pînă în punctul în care grupurile puternice - despre care fostul magnat spune că au controlul asupra Rusiei - se vor întoarce unele împotriva altora. Hodorkovski a cerut, de asemenea, Occidentului să stabilească relații cu grupările de opoziție din Rusia pentru a fi pregătit pentru perioada când Putin nu se va mai afla la putere. În vîrstă de 51 de ani, Mihail Hodorkovski, conducea cea mai mare companie petrolieră a Rusiei, Yukos, când a fost arestat și condamnat la închisoare pentru evaziune fiscală și fraudă. El a fost eliberat din închisoare în 2013, după ce l-a amnistiat Putin, și acum trăiește în Elveția.

În ultima zi a vizitei sale la Bruxelles, premierul R. Moldova, Chiril Gaburici, a avut întrevederi cu coodonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, Federica Mogherini, și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič. Federica Mogherini a afirmat că la Bruxelles se așteaptă aplicarea rapidă a Acordului de Asociere cu UE, și a subliniat că Uniunea îşi reiterează sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu un stat special pentru regiunea transnistreană, şi încurajarea eforturilor de soluţionare a conflictului transnistrean. La întrevederera cu Maroš Šefčovič, premierul moldovean a spus că integrarea în piaţa energetică a UE continuă să fie unul dintre principalele obiective promovate executivul de la Chișinău. La rîndul sau, Šefčovič a anunțat că executivul european a lansat Strategia privind crearea Uniunii Energetice Europene, care nu se limitează la frontierele UE, ci prevede o colaborare mai strînsă cu țările Comunității Energetice, din care face parte și R. Moldova.

Parlamentul de la Chișinău a înființat o comisie care va verifica declaraţiile de venit ale membrilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Comisia are 5 membri, câte un reprezentat din fiecare fracţiune parlamentară. IPN relatează că din această comisie fac parte Vasile Bolea (PSRM), Anghel Agache (PLDM), Igor Vremea (PCRM), Sergiu Sârbu (PDM) şi Ion Casian (PL). Preşedintele comisiei este Sergiu Sârbu. Comisia urmează să prezinte anual Parlamentului, până la 31 mai, un raport privind controlul declaraţiilor de venit şi de interese ale membrilor şi preşedintelui CNI.

Kievul a anunțat că trei militari ucraineni au fost uciși și șapte răniți în estul Ucrainei în ultimele 24 de ore, după două zile în care nu au fost înregistrate victime. Armata ucraineană a anunțat vineri 27 februarie că luptele cu separatiștii pro-ruși au încetat pe aproape întreaga linie a frontului, și că au fost înregistrate ciocniri doar în satele din apropiere de aeroportul de la Donețk. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a afimat că se poate vorbi încă de o amenințare militară din est împotriva țării sale, în ciuda respectării încetării focului de către trupele ucrainene și rebelii pro-ruși. Avertismentul lui Poroșenko e considerat ca o referire la Rusia, acuzată de Kiev și de Occiden că furnizează armament și trupe separatiștilor - o acuzație respinsă de Moscova. Cele două părți spun că își retrag armamentul greu de pe linia frontului, conform armistițiului semnat la Minsk în 15 februarie, dar această retragere trebuie în continuare să fie confirmată de către observatorii internaționali.

Secretarul de stat american John Kerry se va întîlni cu omologii săi rus și iranian în Elveția luni 2 martie. Kerry va discuta cu șeful diplomației ruse Serghei Lavrov despre criza din Ucraina la mai puțin de o săptămână după ce oficialitatea americană i-a acuzat pe ruși că îl „mint în față” cu privire la sprijinul Moscovei pentru rebelii pro-ruși din estul Ucrainei. John Kerry va lua de asemenea cuvîntul la o reuniune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului care se desfășoară la Geneva. Kerry se va deplasa apoi la Montreux unde se va întîlni cu ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif pentru discuții despre reducerea programului nuclear iranian în schimbul relaxării sancțiunilor economice impuse Teheranului.

Un judecător argentinian a respins acuzațiile împotriva președintei Argentinei Cristina Fernandez și a ministrului de externe Hector Timerman legate de o presupusă mușamalizare a unui atac terorist din 1994. Cei doi fuseseră acuzați că au încercat să ascundă implicarea Iranului într-un atentat la un centru comunitar evreiesc de la Buenos Aires în care au fost uciși 85 de oameni. Judecătorul federal Daniel Rafecas a spus că acuzațiile depuse de procurorul Gerardp Pollicita în 13 februarie nu sînt fondate și le-a respins din cauza „lipsei unei crime”/ Pollicita a depus acuzația împotriva președintei argentiniene în legătură cu o plîngere înaintată de procurorul special Alberto Nisman în 14 ianuarie. Nisman, care a anchetat atacul de la centrul comunitar vreme de 11 ani, a murit în condiții neelucitate în apartamentul săula patru zile după ce a depus plîngerea. Cristina Fernandez a respins acuzațiile lui Nisman, spunînd că sînt o încercare de a destabiliza guvernarea. Nisman și Pollicita au acuzat-o pe președintă că a complotat la iertarea suspecților iranianeni din atac pentru a îmbunătăți relațiile comerciale dintre Argentina și Iran.

O membră a Consiliului pentru drepturile omului afiliat Kremlinului a declarat că pilotul ucrainean Nadia Savcenko aflată în detenție la Moscova „poate muri în câteva zile”. Elena Masiuk a făcut declarația după ce a vizitat-o pe Savcenko la penitenciar cu o zi mai devreme și a spus că starea sănătății acesteia s-a deteriorat sever. Savcenko se află în greva foamei de aproape 80 de zile, protestând față de ceea ce consideră întemnițare ilegală pe baza unor acuzații false. Ea a fost capturată de rebelii pro-ruși în estul Ucrainei în luna iunie trecut și adusă în Rusia pentru a fi judecată sub acuzația de implicare într-un atac cu obuze de mortieră în care au fost uciși, la Donețk, doi jurnaliști ruși.

Concernul rus Gazprom a anunțat că a primit de la compania ucraineană Naftogaz 15 milioane de dolari, plata în avans pentru luna martie, care poate acoperi consumul pentru aproximativ o zi.
Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al concernului rus, Serghei Kupriyanov. Acesta a mai spus că plata ar trebui să acopere consumul până la 2 martie, când negociatorii ucraineni și ruși se întâlnesc la Bruxelles pentru a încerca să rezolve o nouă dispută. Un acord mediat în octombrie de Uniunea Europeană prevede că Ucraina va continua să primească gaze rusești numai dacă plătește în avans. Compania energetică ucraineană, Nafotgaz s-a plâns săptămâna aceasta că nu a primit în februarie toate gazele pentru care a plătit. Gazpromul a răspuns că o parte din gaze a fost livrată în regiunile estice sub controlul separatiștilor pro-ruși. Suspendarea livrărilor pentru Ucraina poate afecta tranzitul către alți consumatori europeni.

Ziarul de Gardă scrie că guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu și câțiva subalterni au primit de la instituția pe care o conduce împrumuturi de sute de mii de lei cu dobândă aproape 0. Într-un articol publicat astăzi, Ziarul de Gardă scrie că Drăguțanu, numit guvernator în 2009 la propunerea Partidului Liberal, a primit un împrumut de 840 de milioane de lei de la BNM, în 2010, la o dobândă de 0,5%, față de dobânda de piață de aproximativ 15%. Creditul care trebuie rambursat până în octombrie 2016 și pentru care Drăguțanu ar fi depus în gaj vila în care locuiește cu familia la Chișinău apare în declarația de avere a demnitarului, dar fără a se preciza banca. Vice guvernatoarea BNM, Emma Tăbârţă ar fi primit tot în 2010, până în 2025, un împrumut de 2 milioane de lei, la aceeași dobândă, iar prim-viceguvernatorul Marin Moloşag – un împrumut de 1,93 milioane de lei. Oficialii BNM nu au comentat deocamdată dezvăluirile. Ziarul de Gardă mai scrie că soția guvernatorului Drăguțanu ar deține firme care a primit contracte de milioane de lei de la stat.