Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat la finalul summitului Parteneriatului Estic de la Riga ca este mulţumit de dezbaterile care au avut loc cu acest prilej şi ca in textul final al declarației exista menţionată anexarea ilegala a Crimeei de către Rusia: „Crimeea este in declaraţia summitului şi aceasta reprezintă poziţia clara a Uniunii Europene. Punct. Indiferent ce discuţii au avut loc la summit, va-ti putut da seama că toţi vorbitorii sprijină cu fermitate Ucraina si îşi arată solidaritatea cu Ucraina”. Poroşenko a spus că pentru a se respecta înţelegerile de la Minsk, trebuie închisă graniţa cu Rusia si trebuie provocată retragerea trupelor ruseşti din Ucraina „a căror prezenţă a fost dovedită in aceasta săptămână”.

Un tribunal din Kiev a decis ca cei doi ruşi despre care se crede ca sunt ofiţeri ai armatei ruse si care au fost capturati in estul Ucrainei să fie pusi in arest preventiv pina la data de 19 iulie. Cei doi, Evgheni Erofeev si Alkesandr Aleksandrov, au fost pusi sub acuzare pentru implicare in „activităţi teroriste”. Purtatorul de cuvint al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ca Moscova ia „masurile necesare” pentru eliberarea celor doi rusi si ca incercarile Moscovei de a-i contacta pe cei doi prin canale diplomatice au eşuat pâna acum. Intr-o inregistrare video postata pe internet de ziarul rusesc Novaya Gazeta, cei doi sustin că erau in misiune militara in estul Ucrainei când au fost capturati pe 16 mai. Moscova spune ca cei doi se aflau in Ucraina in scopuri particulare si că nu mai activau in armata.

Alianţa Nord-Atlantica a anunţat ca următorul său summit, de anul viitor, va avea loc la Varşovia, intre 8 si 9 iulie. In declaraţia Alianţei se scrie ca acest summit are loc „intr-o perioada cruciala pentru alianta, cind placile tectonice ale securitatii euro-atlantice s-au deplasat si in Est, si in Sud”. Polonia si tarile baltice au declarat in aceasta luna ca doresc baze permanente NATO pe teritoriile lor pentru a contrabalansa actiunile militare ale Rusiei din ce in ce mai mari.

La Moscova, generalul de armată Iuri Iakubov, coordonatorul Direcţiei inspectorilor generali din cadrul Ministerului rus al apărării, a declarat pentru Interfax că „aprovizionarea contingentului rus de pacificare din Transnistria se va face în orice condiţii”.

„Acum, când Ucraina a întrerupt toate acordurile cu Rusia în domeniul cooperării tehnice şi militare, inclusiv tranzitarea transporturilor prin teritoriul ucrainean, ministerului apărării nu-i rămâne decât să-şi aprovizioneze formaţiunile cu toate cele necesare, apelând la aviaţia militară de transport. Noi nu vom permite ca pacificatorii ruşi să îndure foame”, a declarat Iuri Iakubov.

Generalul rus a mai spus că interdicţia de tranzitare prin Ucraina a transporturilor destinate Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria ar putea duce la tensionarea situaţiei în regiune.

Rada ucraineană a aprobat, joi, anularea a cinci acorduri de securitate cruciale cu Moscova, inclusiv unul care permitea rușilor să transporte personal militar spre regiunea transnistreană, în sprijinul GOTR şi a operațiunii de menținere a păcii, care numără cca 1500 de militari. Legile adoptat de Radă urmează deocamdată să fie promulgate de preşedintele Petro Poroşenko.

Întors la Bucureşti de la summitul Parteneriatului Estic de la Riga, preşedintele României, Klaus Johannis, a declarat ca a susţinut „consolidarea rolului Parteneriatului Estic, ca instrument strategic pentru dezvoltarea relaţiilor UE cu vecinătatea estică, pentru promovarea stabilităţii, dezvoltării democratice şi prosperității în întreaga regiune”. Johannis a spus şi că trebuie accelerate procesele de votare de către ţările Uniunii Europene a acordurilor de asociere si liber schimb cu Moldova, Ucraina si Georgia si ca România susţine liberalizarea vizelor pentru Ucraina si Georgia, având „exemplul pozitiv al Republicii Moldova, pentru care regimul de vize a fost liberalizat în 2014”.

Autoritățile Republicii Moldova au declarat indezirabil pe teritoriul țării pe politologul rus Serghei Mokșanțev, informează un site din regiunea transnistreană, citat de Unimedia. Potrivit sursei, acesta se îndrepta în regiunea transnistreană unde urma să înmâneze premii și diplome mai multor copii care au participat la un concurs organizat de așa-numitul minister al educației de la Tiraspol. Politologul consideră că acest incident va duce la escaladarea relațiilor dintre Federația Rusă și Republica Moldova.

Armata finlandeză a trimis 900 de mii de scrisori rezerviștilor pentru a intra in contact cu ei si a le aminti datoriile pe care le au „in caz de război”. Scrisorile au fost trimise de la începutul acestei luni si este pentru prima data când se întâmplă acest lucru de ani de zile. Guvernul neagă că măsura ar avea legătură cu situaţia din Ucraina si relaţia tensionată a Occidentului cu Rusia. In ultimele luni, avioane de război ruseşti au intrat fără sa anunţe in spaţiul aerian finlandez. Finlanda nu este membra a Alianţei Nord-Atlantice si are o graniţă comuna cu Rusia de 1340 de km.

Principalii factori care împiedică dezvoltarea unui sistem mass-media sănătos in tarile din cadrul Parteneriatului Estic sunt economiile slabe, pieţe publicitare constrânse, sisteme politice nedemocratice din numeroase puncte de vedere si structuri de proprietate oligarhice, relevă un studiu asupra „Inițiativelor media de limba rusă din Parteneriatul Estic si din afară”, prezentat săptămâna aceasta la Riga de Fundaţia Europeană pentru Democraţie, informează site-ul Hotnews.ro.

Dragorul Maritim SHKVAL a acostat vineri in portul militar Constanţa din România, iar duminica este aşteptat sa sosească si distrugătorul american USS ROSS pentru a participa la Exerciţiul multinațional „Trident Poseidon 2015”, organizat de Forţele Navale Române, in perioada 22-28 mai, informează Forţele Navale Române. Cele doua nave americane vor ieşi in larg luni împreună cu navele militare româneşti, pentru exerciţii comune si trageri de lupta, fiind exersate proceduri specifice de răspuns in situaţii de criză, informează site-ul hotnews.ro.

Guvernul olandez încearcă să introducă o măsură care ar interzice parţial „acoperirea totală a feței” in transportul in comun, scoli, clădiri guvernamentale si instituţii medicale. Premierul olandez Mark Rutte a spus ca propunerea guvernamentală nu are in vedere anumite grupuri religioase, dar măsura este văzută ca o tentativa de a scoate in ilegalitate purtarea vălului islamic total, burka sau nikabul, care acoperă in totalitatea faţa, lăsând sa se vadă numai ochii. Franţa a fost prima tara europeana care in 2011 a interzis purtarea valului islamic total in locuri publice.

Cel puţin 10 oameni au fost omorâți si alţi câteva zeci răniţi intr-un atac sinucigaş petrecut la o moschee şiită din provincia estica a Arabiei Saudite Quatif, o zona populat masiv de minoritatea șiită. Atacul nu a fost revendicat încă, dar el a avut loc într-un moment în care saudiții conduc o campanie de aviaţie împotriva rebelilor șiiți huti din Yemen.

Delegaţia Moldovei la summitul Parteneriatului Estic de la Riga a propus ca Chişinăul să fie gazda viitorului summit al grupului, in 2017. Până acum, summiturile acestui proiect european au avut loc în capitalele ţărilor care dețineau preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, ceea ce ar putea însemna că ar fi rândul Maltei sau Marii Britanii, care îşi vor împărţi preşedinţia în 2017. Bruxellesul ar putea fi o alta posibilitate. Moldova, Georgia si Ucraina sunt considerate cele mai avansate ţări pe calea reformelor din cele şase incluse în acest parteneriat.

Militanţii grupării Statul Islamic au capturat un alt oraş din provincia irakiană Anbar, la numai o săptămână după ce au preluat controlul asupra localităţii Ramadi. Potrivit unui lider tribal, politia irakiana si luptătorii tribului au rămas fără muniţii si au fost nevoiţi sa abandoneze lupta. Câștigurile teritoriale din ultimele zile fac posibila aprovizionarea cu arme a militanţilor extremişti peste graniţa irako-siriana. Guvernul irakian a anunţat ca plănuiește o contraofensiva.

Un muncitor a fost ucis in estul Ucrainei si alti doi raniti în urma unui bombardament de ieri. Intr-o declaratie a companiei Metinvest, proprietara fabricii se arata ca a fost distrusa si infrastructura de transport a întreprinderii. „A fost cel mai mare bombardament de la semnarea acordului de incetare a focului”, se scrie in declaraţia companiei. Ieri, OSCE, care monitorizează respectarea acordului de încetare a focului a avertizat in legatura cu „îngrijorătoarea” creştere a violenţelor in estul Ucrainei.

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a declarat ca trebuie sa se exercite presiuni asupra Rusiei si asupra separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei pentru a respecta înţelegerea de la Minsk din luna februarie. Declaraţia a fost făcută de preşedintele francez jurnaliştilor la summitul de la Riga. El a precizat si ca in unele oraşe ucrainene situaţia este foarte critica. Rusia neaga orice implicare in războiul din Ucraina. Numărul victimelor de până acum este de peste 6 100, după cifrele Naţiunilor Unite.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat azi ca Rusia „ia toate măsurile necesare” pentru a ii elibera pe cei doi cetăţeni ruşi reţinuţi de armata ucraineana in estul ţării. Cei doi bărbaţi au fost interogați miercuri de OSCE, organizaţia care monitorizează aplicarea acordului de încetare a focului. OSCE a spus ca cei doi au afirmat ca erau „in misiune” in Ucraina si ca au fost trimişi de Rusia. „Amândoi au spus ca sunt membri ai unei unităţi a armatei ruse si ca erau in misiune de recunoaştere in Ucraina. Erau înarmaţi si nu aveau ordin de atac”, se spune in declaraţia OSCE. „Amândoi au spus si ca au mai fost in misiuni in Ucraina si ca vin intr-un sistem de rotaţie din 3 in trei luni”, se mai arata in declaraţia OSCE. Moscova neaga ca cei doi ar fi membri ai serviciilor de informaţii si susţine ca se aflau in Ucraina in scopuri particulare. Kievul a anunţat ca cei doi vor fi judecați pentru presupuse activităţi „teroriste”.

Organizaţia Amnesty International sustine ca ambele părţi implicate in razboiul din estul Ucrainei comit „crime de razboi”, inclusiv torturind prizonierii si efectuind executii sumare. Raportul organizaţiei, dat publicităţii astazi, arata ca au fost audiate 17 persoane captive la forţele separatiste si 16 reţinute de armata ucraineana. Ambele grupuri spun că bătăile, aplicarea de şocuri electrice si injunghierile sunt curente. Amnesty International cere Natiunilor Unite sa trimită echipe de experti care sa viziteze locurile de detentie pentru prizonierii din ambele părţi implicate in conflict.

O serie de dispute între participanţii la summtul Parteneriatului Estic de la Riga au pus în umbra evenimentul care se desfăşoară odată la doi ani. Chestiunile de dezacord au fost legate de exprimarea unei opoziții ferme fata de anexarea Crimeei la Rusia si de statutul enclavei Nagorno-Karabah. Declaraţia finala scrie la punctul 4: „UE îşi reafirma poziţia adoptata la summitul Uniunea Europeană – Ucraina, din 27 aprilie, inclusiv referitoare la anexarea ilegala Crimeei si Sevastopolului. Participanţii la summit îşi reafirma poziţia in legătură cu rezoluţia Naţiunilor Unite 68/262 asupra integrităţii teritoriale a Ucrainei”.
Cele trei ţări considerate a fi cele mai avansate pe planul reformelor din cele şase cuprinse in acest program – Moldova, Georgia si Ucraina – par sa fi obţinut „o victorie de parcurs”, prin faptul ca in declaraţie – la punctul 7, se spune ca participanţii la summit „au luat cunoştinţă de aspiraţiile europene si de alegerea europeană pe care au făcut-o aceşti parteneri. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European a declarat despre acest aspect:
„A fost o discuţie foarte dura despre cuvintele folosite si ştiu ca limbajul folosit este foarte important in politica, dar cred ca faptele sunt mult mai importante decât cuvintele din declaraţia noastră. Si ele spun ca nimic nu s-a schimbat in intenţiile noastre in acest context. Pot numai să repet că vom continua procesul, dar nimeni nu poate promite că Parteneriatul Estic va duce automat la calitatea de membru al Uniunii Europene. Este un proces îndelungat”.

Uniunea Europeană și Ucraina au semnat pe marginea summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga un acord de credit de 2 miliarde de dolari. AP spune că acordul presupune din partea Ucrainei o serie de reforme, inclusiv măsuri anti-corupție pentru remedierea problemelor structurale ale economiei sale. Economia Ucrainei s-a contractat cu aproape 18 procente în primul trimestru al anului curent față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul conflictului din estul țării. La summit-ul de la Riga UE a promis și granturi de 223 de milioane de dolari pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii din Ucraina, Georgia și Moldova.

Amnesty International susține că ambele părți aflate în conflict în estul Ucrainei comit aproape zilnic crime de război, inclusiv tortură și execuții sumare de prizonieri, informează AP. Într-un nou raport, organizația pentru drepturile omului spune că a auzit de la oameni eliberați din captivitatea ambelor părți mărturii despre bătăi sălbatice, tortură cu șocuri electrice, loviri și înjunghieri. Amnesty spune că în vederea raportului a intervievat 17 captivi ai separatiștilor și 16 persoane deținute de forțele guvernamentale. Îngrijorările despre soarta prizonierilor sunt publicate tocmai când autoritățile ucrainene sunt criticate săptămâna aceasta pentru că i-au prezentat public pe doi bărbați despre care susțin că sunt membrii forțelor armate ale Federației Ruse. Amnesty a făcut apel la agențiile ONU și la experți să viziteze centre de detenție din Ucraina și să stea de vorbă cu cei deținuți de ambele părți.

De la Chișinău se relatează că încă un rus este întors din drum la Aeroportul Chișinău pentru că ar fi venit în misiune militară nedeclarată. Site-urile de știri de la Chișinău spun că rusul de 30 de ani reținut astăzi este ofițer în armata rusă și avea de gând să meargă în Transnistria. Un incident similar în care fuseseră implicați doi presupuși militari ruși a avut loc la aeroportul capitalei la 14 mai. Noul incident vine la o zi după ce Rada ucraineană a aprobat joi anularea a cinci acorduri de securitate cruciale cu Moscova, inclusiv unul care permitea rușilor să transporte personal militar spre regiunea transnistreană, în sprijinul operațiunii de menținere a păcii.

Cancelarul german Angela Merkel spune după convorbiri cu omologul ei grec Alexis Tsipras că „încă sunt o mulțime de lucruri de făcut” pentru a evita o catastrofă financiară la Atena. Potrivit AP, Merkel și președintele Franței, François Hollande, au discutat timp de două ore cu Tsipras la summitul Parteneriatului Estic de la Riga, iar liderul german a spus apoi că „este nevoie de muncă foarte, foarte intensă”. Cei trei s-au întâlnit ca să pregătească terenul pentru o întâlnire specială a miniștrilor de finanțe din zona euro luna aceasta sau la începutul lunii următoare. Întâlnirea a venit la o zi după ce un oficial de rang înalt din partidul lui Tsipras a spus că Grecia nu va reuși să restituie o tranșă din creditul FMI la sfârșitul lunii viitoare dacă nu se ajunge la un acord cu creditorii pentru deblocarea fondurilor de salvare de la faliment.

La Riga, în Letonia, continuă summit-ul european al „Parteneriatului estic”, un program al UE care sprijină reformele și apropierea statelor vecine de la răsărit, inclusiv a Republicii Moldova, fără să le promită aderarea. Corespondenții Europei Libere au relatat ieri că textul declarației finale a summit-ului a fost renegociat în ultimele ore dinaintea reuniunii și include o referință la „aspirațiile europene și opțiunea europeană” a unor țări ca Georgia, Moldova, Ucraina. Formula pare să fi fost acceptată și de cei care ar fi avut obiecții față depunerea unui accent prea mare pe speranțele de aderare la Uniunea Europeană nutrite de unele țări partenere. Republica Moldova este reprezentată la summit-ul de la Riga de președintele Nicolae Timofti.

Un deputat influent din Duma de Stat a Federației Ruse a spus că țara sa „nu va abandona Transnistria și Moldova” după ce Ucraina a decis să nu mai permită tranzitul trupelor rusești spre regiunea separatistă transnistreană. Vladimir Komoiedov, șeful comisiei de apărare a Dumei, a spus că speră ca guvernul rus și cel ucrainean să ajungă totuși la un compromis și a exprimat speranța că Moscova nu va fi nevoită să recurgă la represalii împotriva Ucrainei. Rada ucraineană a aprobat joi anularea a cinci acorduri de securitate cruciale cu Moscova, inclusiv unul care permitea rușilor să transporte personal militar spre regiunea transnistreană, în sprijinul operațiunii de menținere a păcii.

Într-un interviu acordat Europei Libere, ambasadorul Statelor Unite, James D. Pettit, a spus că țara sa va sprijini întotdeauna Republica Moldova pe calea reformelor și a integrării europene, dar a insistat că moldovenii înșiși trebuie să se implice mai activ în modernizarea țării. „Sunt parteneri care au ajutat până acum Republica Moldova şi o vor ajuta în continuare, însă reformele trebuie realizate în interior”, a spus ambasadorul american. Răspunzând unei întrebări privind demersul partidelor moldovene de stânga de adoptarea a unei legi de consolidare a neutralității moldovene, ambasadorul american a spus că nu îi este limpede de ce ar fi nevoie de o asemenea lege, devreme ce neutralitatea Moldovei este stipulată în Constituție, dar a adăugat că „într-un final, decizia aparţine guvernului de la Chişinău şi cetăţenilor moldoveni.”