Statele Unite și-au exprimat „sprijinul puternic” pentru eforturile Uniuni Europene la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga de a strânge legăturile de cooperare și parteneriat cu Armenia, Azerbaidjanul, Republica Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Într-un comunicat difuzat de Departamentul de Stat după summit-ul încheiat vineri se mai spune că Statele Unite sunt hotărâte să sprijine mai departe inițiativele care promovează democrația și buna guvernare, să întărească securitatea energetică, lupta împotriva corupției, să sprijine dezvoltarea socială și economică în țările Parteneriatului Estic. „Acest lucru este cu atât mai important în vremuri de presiuni rusești și dezinformare sporite în regiune”, se mai spune în comunicat. Într-o reacție a Ministerului rus de Externe, după summit-ul de la Riga, se spune că s-ar fi ratat „încă o șansă să se facă un pas către depășirea diviziunii tot mai adânci de pe continent”. Moscova s-a arătat deranjată, între altele, de faptul că Uniunea Europeană și-a reafirmat poziția „împotriva anexării ilegale” a Crimeii de către Rusia, în martie 2014.

Premierul Chiril Gaburici este citat spunând că a cerut Ministerului de Interne să „să aibă grijă” ca omul de afaceri Ilan Shor, învinuit în dosarul băncilor devalizate, să nu părăsească Republica Moldova după eliberarea din arest la domiciliu. Potrivit portalului Inprofunzime.md, premierul le-a mai spus jurnaliștilor că „regretă” decizia de vineri a Judecătoriei Buiucani din Chișinău, care l-a eliberat pe Shor, sub mandat judiciar, ca acesta să-și poată face campanie pentru funcția de primar al Orheiului, înainte de alegerile de la 14 iunie. Omul de afaceri a decis să candideze după ce a fost plasat în arest la domiciliu pe 30 de zile, la începutul lunii mai. El este cercetat împreună cu alți bănuiți în legătură cu dispariția a miliarde de lei echivalând cu 450 de milioane de euro din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Mitropolitul Moldovei Vladimir i-a îndemnat pe activiștii ortodocși și membri ai clerului adunați astăzi la un „marș pentru familie” la Chișinău să apere valorile tradiționale și le-a adresat un reproș celor care nu le susțin. „Vrem să credem că marșul va avea un impact foarte clar, foarte proeminent în sprijinul familiei tradiționale”, se spune într-un comunicat de presă al Mitropoliei. Manifestația de astăzi a avut loc la o săptămână de la marșul comunității LGBT pentru drepturile minorităților sexuale, pe care activiștii ortodocși au încercat să-l zădărnicească, dar au fost împiedicați de poliție.

De la Dublin, se relatează că alegătorii din Irlanda au sprijinit la referendum căsătoriile între persoane de același sex, într-o schimbare socială dramatică în țara pe vremuri profund catolică. Rezultatele finale sunt așteptate mai târziu, dar atât miniștri din guvernul irlandez care a sprijinit schimbarea, cât și membri proeminenți ai taberei care a pledat împotrivă au spus că modificarea a fost acceptată de irlandezi cu un scor de aproximativ de 2 la 1. „Este un mesaj foarte puternic pentru orice persoană tânără din comunitatea LGBT din Irlanda și din lumea întreagă”, a declarat ministrul Egalității, Aodhan O'Riordain. Schimbarea a fost sprijinită de toate partidele și numeroase celebrități. Dacă rezultatul pozitiv se confirmă, Irlanda devine prima țară din lume care adoptă o asemenea schimbare prin vot popular, la numai două decenii după ce a eliminat homosexualitatea din Codul Penal.

Un parlamentar rus spune că țara sa va căuta căi alternative pentru aprovizionarea și rotația militarilor ruși din regiunea transnistreană a Republici Moldova, dacă tranzitul prin Ucraina este închis. „Trebuie să căutăm alternative, nu putem abandona Transnistria și Moldova”, este citat de agenția Interfax, Vladimir Komoedov, președintele Comitetului de apărare din Duma de Stat de la Moscova. El a vorbit după un vot în Parlamentul de la Kiev pentru denunțarea mai multor acorduri de cooperare militară și tehnologică între Ucraina și Rusia. Potrivit Interfax, printre ele se numără un acord strategic care permitea Moscovei să trimită prin Ucraina trupe de menținere a păcii în regiunea transnistreană. Acordurile fuseseră suspendate când Kievul a acuzat Moscova de sprijinirea separatiștilor în estul Ucrainei, în conflictul care durează de 13 luni și în care și-au pierdut viața 6250 de oameni. Dar joi, Rada Supremă de la Kiev a votat pentru anularea acordurilor cu totul.

Autoritățile din Irlanda au început numărarea voturilor în urma referendumului istoric de vineri, la care irlandezii au fost întrebați dacă acceptă modificarea Constituției pentru a permite căsătoriile între persoane de același sex. Presa irlandeză citează atât surse din guvernul care a sprijinit schimbarea cât și surse din tabăra oponenților, spunând că modificarea a fost acceptată de irlandezi. Rezultatele finale sunt așteptată în cursul zilei de astăzi. Reuters îl citează pe ministrul Egalității irlandez Aodhan O'Riordain spunând: „Cred că [referendumul] este câștigat […] Sunt mândru că sunt irlandez”. Dacă se confirmă, un rezultat pozitiv ar face dintr-o țară pe vremuri profund catolică prima țară din lume ce adoptă o asemenea schimbare prin vot popular.

Din Irak se relatează că forțele irakiene ar fi recucerit teritorii aflate sub controlul militanților grupării Statul Islamic la est de orașul Ramadi. Agenția francez AFP citează comandanți nenumiți spunând că au fost obținute câștiguri în operațiunea lansată azi dimineață pentru recucerirea localității Husaybah, situată la câțiva kilometri distanță de capitala provinciei Anbar. Ar fi primul contra-atac de la căderea orașului Ramadi în mâinile islamiștilor cu o săptămână în urmă.

Jurnaliștii care au reflectat summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga relatează că președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a salutat pe premierul ungur Viktor Orban, la sosirea acestuia în capitala letonă, cu formula: „Salut, dictator!", într-o aluzie la stilul considerat autoritar al lui Orban. „Salut, Mare Duce!”, a răspuns tot cu o glumă premierul ungur, într-o referință la Marele Ducat de Luxemburg de unde este originar Junker. Oficiali și diplomați europeni l-au auzit de mai multe ori pe Junker salutându-l cu „Salut, dictator” pe Orban, dar de data aceasta a folosit-o de față cu presa. Premierul ungur îi irită de mai mulți ani pe unii omologi europeni cu reformele constituționale și instituționale din Ungaria, despre care criticii spun că au limitat libertatea presei și autoritatea sistemului judiciar.

Viceprim-ministra moldoveană Natalia Gherman spune că declarația finală a summit-ului Parteneriatului Estic încheiat vineri la Riga este un „compromis rezonabil”. Vorbind într-un interviu la Europa Liberă după summit, Gherman a spus că, pentru Republica Moldova, este un rezultat pozitiv. „Deoarece se face o referință foarte și foarte clară la aspirațiile europene și la alegerea europeană ale statelor din Parteneriatul Estic, care au încheiate Acordurile de Asociere”.
Moldova, Ucraina și Georgia au semnat asemenea acorduri. Kievul și Tbilisi nu au obținut însă, cum ar fi dorit, promisiunea că vor primi anul viitor regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, care în cazul Moldovei funcționează de peste un an.

Rusia spune că la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga s-ar fi ratat „încă o șansă să se facă un pas către depășirea diviziunii tot mai adânci de pe continent”. În reacția Ministerului rus de Externe survenită vineri, după încheierea summit-ului, se mai spune Uniunea Europeană și-ar fi „îngăimat încă o dată poziția inadecvată despre Crimeea”, peninsula ucraineană anexată de Rusia în martie 2014. În declarația finală a summit-ului de la Riga, se spune că Uniunea Europeană își „reafirmă poziția împotriva anexării ilegale” a Crimeii. Summit-ul de la Riga a fost marcat de mai multe dispute, scoțând în evidență diferențele între cele șase foste republici sovietice care fac parte din acest program al Uniunii Europene.

Doi militari ruși capturați în estul Ucrainei au spus că se aflau într-o misiune a armatei ruse, contrazicând afirmațiile Moscovei că nu s-ar fi aflat în serviciu militar activ. Într-o înregistrare video publicată la 22 mai pe portalul ziarului rus Novaia Gazeta, unul din cei doi, Aleksandr Aleksandrov, spune că luarea sa și a lui Evgeni Erofeev în prizonierat la sfârșitul săptămânii trecute arată că forțele ruse participă la operațiuni în estul Ucrainei unde separatiștii sprijiniți de Moscova luptă contra forțelor ucrainene. „Numai că [autoritățile ruse] nu au interesul să o recunoască”, a spus Aleksandrov dintr-un spital de la Kiev unde este internat. Deși dezminte că i-ar fi trimis în Ucraina, Moscova spune că ar întreprinde măsuri pentru a obține eliberarea celor doi.

Un vas iranian care transporta ajutoare în Yemenul măcinat de război a aruncat ancora în portul Djibouti pentru a evita o confruntare cu forțele Arabiei Saudite și Statelor Unite. Oficiali ai Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite spun că această agenție a acceptat să transporte la destinație încărcătura în numele Iranului. Săptămâna aceasta, Teheranul a acceptat ca nava Iran Shahed să fie inspectată de ONU, evitând contactul cu forțele conduse de saudiți, care verifică toate navele cu destinația Yemen, pentru a împiedica înarmarea rebelilor Huthi. Arabia Saudită și aliați ei sunniți efectuează de aproape două luni lovituri aeriene asupra rebelilor. Iranul recunoaște că îi sprijină pe rebelii șiiți, dar dezminte că le-ar furniza și arme.

Radio Europa Liberă/Libertatea și-a închis biroul de la Baku, care a fost sigilat de autoritățile azere în decembrie în legătură cu o campanie dusă de guvern împotriva organizațiilor străine. Redactorul șef, Nenad Pejic, a spus că autoritățile azere au acționat „ilegal și arbitrar, cauzând suferințe profunde iar în câteva cazuri o dislocare permanentă a angajaților noștri și familiilor lor”. Pejic a mai spus că Radio Europa Liberă/Libertatea este pregătită să întreprindă toți pașii pentru a-și apăra drepturile, interesele și angajații în fața acțiunilor guvernamentale. Serviciul azer, cunoscut ca Radio Azadliq își continuă funcțiile de colectare a informațiilor și relatare în Azerbaidjan, operând pe platforme digitale și satelit, în ciuda închideri biroului.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat la finalul summitului Parteneriatului Estic de la Riga ca este mulţumit de dezbaterile care au avut loc cu acest prilej şi ca in textul final al declarației exista menţionată anexarea ilegala a Crimeei de către Rusia: „Crimeea este in declaraţia summitului şi aceasta reprezintă poziţia clara a Uniunii Europene. Punct. Indiferent ce discuţii au avut loc la summit, va-ti putut da seama că toţi vorbitorii sprijină cu fermitate Ucraina si îşi arată solidaritatea cu Ucraina”. Poroşenko a spus că pentru a se respecta înţelegerile de la Minsk, trebuie închisă graniţa cu Rusia si trebuie provocată retragerea trupelor ruseşti din Ucraina „a căror prezenţă a fost dovedită in aceasta săptămână”.

Un tribunal din Kiev a decis ca cei doi ruşi despre care se crede ca sunt ofiţeri ai armatei ruse si care au fost capturati in estul Ucrainei să fie pusi in arest preventiv pina la data de 19 iulie. Cei doi, Evgheni Erofeev si Alkesandr Aleksandrov, au fost pusi sub acuzare pentru implicare in „activităţi teroriste”. Purtatorul de cuvint al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ca Moscova ia „masurile necesare” pentru eliberarea celor doi rusi si ca incercarile Moscovei de a-i contacta pe cei doi prin canale diplomatice au eşuat pâna acum. Intr-o inregistrare video postata pe internet de ziarul rusesc Novaya Gazeta, cei doi sustin că erau in misiune militara in estul Ucrainei când au fost capturati pe 16 mai. Moscova spune ca cei doi se aflau in Ucraina in scopuri particulare si că nu mai activau in armata.

Alianţa Nord-Atlantica a anunţat ca următorul său summit, de anul viitor, va avea loc la Varşovia, intre 8 si 9 iulie. In declaraţia Alianţei se scrie ca acest summit are loc „intr-o perioada cruciala pentru alianta, cind placile tectonice ale securitatii euro-atlantice s-au deplasat si in Est, si in Sud”. Polonia si tarile baltice au declarat in aceasta luna ca doresc baze permanente NATO pe teritoriile lor pentru a contrabalansa actiunile militare ale Rusiei din ce in ce mai mari.

La Moscova, generalul de armată Iuri Iakubov, coordonatorul Direcţiei inspectorilor generali din cadrul Ministerului rus al apărării, a declarat pentru Interfax că „aprovizionarea contingentului rus de pacificare din Transnistria se va face în orice condiţii”.

„Acum, când Ucraina a întrerupt toate acordurile cu Rusia în domeniul cooperării tehnice şi militare, inclusiv tranzitarea transporturilor prin teritoriul ucrainean, ministerului apărării nu-i rămâne decât să-şi aprovizioneze formaţiunile cu toate cele necesare, apelând la aviaţia militară de transport. Noi nu vom permite ca pacificatorii ruşi să îndure foame”, a declarat Iuri Iakubov.

Generalul rus a mai spus că interdicţia de tranzitare prin Ucraina a transporturilor destinate Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria ar putea duce la tensionarea situaţiei în regiune.

Rada ucraineană a aprobat, joi, anularea a cinci acorduri de securitate cruciale cu Moscova, inclusiv unul care permitea rușilor să transporte personal militar spre regiunea transnistreană, în sprijinul GOTR şi a operațiunii de menținere a păcii, care numără cca 1500 de militari. Legile adoptat de Radă urmează deocamdată să fie promulgate de preşedintele Petro Poroşenko.

Întors la Bucureşti de la summitul Parteneriatului Estic de la Riga, preşedintele României, Klaus Johannis, a declarat ca a susţinut „consolidarea rolului Parteneriatului Estic, ca instrument strategic pentru dezvoltarea relaţiilor UE cu vecinătatea estică, pentru promovarea stabilităţii, dezvoltării democratice şi prosperității în întreaga regiune”. Johannis a spus şi că trebuie accelerate procesele de votare de către ţările Uniunii Europene a acordurilor de asociere si liber schimb cu Moldova, Ucraina si Georgia si ca România susţine liberalizarea vizelor pentru Ucraina si Georgia, având „exemplul pozitiv al Republicii Moldova, pentru care regimul de vize a fost liberalizat în 2014”.

Autoritățile Republicii Moldova au declarat indezirabil pe teritoriul țării pe politologul rus Serghei Mokșanțev, informează un site din regiunea transnistreană, citat de Unimedia. Potrivit sursei, acesta se îndrepta în regiunea transnistreană unde urma să înmâneze premii și diplome mai multor copii care au participat la un concurs organizat de așa-numitul minister al educației de la Tiraspol. Politologul consideră că acest incident va duce la escaladarea relațiilor dintre Federația Rusă și Republica Moldova.

Armata finlandeză a trimis 900 de mii de scrisori rezerviștilor pentru a intra in contact cu ei si a le aminti datoriile pe care le au „in caz de război”. Scrisorile au fost trimise de la începutul acestei luni si este pentru prima data când se întâmplă acest lucru de ani de zile. Guvernul neagă că măsura ar avea legătură cu situaţia din Ucraina si relaţia tensionată a Occidentului cu Rusia. In ultimele luni, avioane de război ruseşti au intrat fără sa anunţe in spaţiul aerian finlandez. Finlanda nu este membra a Alianţei Nord-Atlantice si are o graniţă comuna cu Rusia de 1340 de km.

Principalii factori care împiedică dezvoltarea unui sistem mass-media sănătos in tarile din cadrul Parteneriatului Estic sunt economiile slabe, pieţe publicitare constrânse, sisteme politice nedemocratice din numeroase puncte de vedere si structuri de proprietate oligarhice, relevă un studiu asupra „Inițiativelor media de limba rusă din Parteneriatul Estic si din afară”, prezentat săptămâna aceasta la Riga de Fundaţia Europeană pentru Democraţie, informează site-ul Hotnews.ro.

Dragorul Maritim SHKVAL a acostat vineri in portul militar Constanţa din România, iar duminica este aşteptat sa sosească si distrugătorul american USS ROSS pentru a participa la Exerciţiul multinațional „Trident Poseidon 2015”, organizat de Forţele Navale Române, in perioada 22-28 mai, informează Forţele Navale Române. Cele doua nave americane vor ieşi in larg luni împreună cu navele militare româneşti, pentru exerciţii comune si trageri de lupta, fiind exersate proceduri specifice de răspuns in situaţii de criză, informează site-ul hotnews.ro.

Guvernul olandez încearcă să introducă o măsură care ar interzice parţial „acoperirea totală a feței” in transportul in comun, scoli, clădiri guvernamentale si instituţii medicale. Premierul olandez Mark Rutte a spus ca propunerea guvernamentală nu are in vedere anumite grupuri religioase, dar măsura este văzută ca o tentativa de a scoate in ilegalitate purtarea vălului islamic total, burka sau nikabul, care acoperă in totalitatea faţa, lăsând sa se vadă numai ochii. Franţa a fost prima tara europeana care in 2011 a interzis purtarea valului islamic total in locuri publice.

Cel puţin 10 oameni au fost omorâți si alţi câteva zeci răniţi intr-un atac sinucigaş petrecut la o moschee şiită din provincia estica a Arabiei Saudite Quatif, o zona populat masiv de minoritatea șiită. Atacul nu a fost revendicat încă, dar el a avut loc într-un moment în care saudiții conduc o campanie de aviaţie împotriva rebelilor șiiți huti din Yemen.

Delegaţia Moldovei la summitul Parteneriatului Estic de la Riga a propus ca Chişinăul să fie gazda viitorului summit al grupului, in 2017. Până acum, summiturile acestui proiect european au avut loc în capitalele ţărilor care dețineau preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, ceea ce ar putea însemna că ar fi rândul Maltei sau Marii Britanii, care îşi vor împărţi preşedinţia în 2017. Bruxellesul ar putea fi o alta posibilitate. Moldova, Georgia si Ucraina sunt considerate cele mai avansate ţări pe calea reformelor din cele şase incluse în acest parteneriat.