Președintele american Barack Obama a criticat poziția „tot mai agresivă” a Rusiei față de Ucraina, unde luptele sporadice între forțele guvernamentale și rebelii pro-ruși continuă în ciuda armistițiului încheiat în februarie, la Minsk. „Am avut ocazia să discutăm despre situația din Ucraina și atitudinea tot mai agresivă pe care a adoptat-o Rusia”, a spus Obama după o întrevedere la Casa Albă cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Președintele american a mai cerut Rusiei să „înceteze sprijinirea separatiștilor și să-și retragă toate forțele din estul Ucrainei”. Relația Washingtonului cu Moscova s-a înrăutățit dramatic după anexarea Crimeei de către Rusia în martie 2014 și declanșarea conflictului din estul Ucrainei care a făcut peste 6250 de morți în peste 13 luni. Ucraina și țările occidentale acuză Rusia de sprijinirea rebelilor cu arme și trupe, dar Rusia respinge acuzația.

Centrul pentru drepturile minorităților sexuale „Genderdoc-M” a acuzat Partidul Socialiștilor de „folosirea homofobiei și transfobiei” într-un spot electoral video difuzat online și la câteva televiziuni moldovene. Spotul îl înfățișează pe liderul socialiștilor Igor Dodon criticând guvernarea pentru „distrugerea valorilor noastre tradiționale și morala creștină”, având pe fundal imagini de la demonstrația gay pride, Marșul Egalității, de la 17 mai. Într-un comunicat de presă, directoarea „Genderdoc-M”, Anastasia Danilova, îl acuză pe Dodon de denigrarea imaginii activiștilor LGBT și a organizației. O altă activistă, Angela Frolov, îndeamnă cetățenii moldoveni să nu se lase manipulați și avertizează cu măsuri legale împotriva socialiștilor. PSRM nu a răspuns deocamdată acuzației. În ultimii ani, activiștii LGBT au obținut mai multe victorii în justiție împotriva autorilor unor declarații homofobe, inclusiv clerici ai Mitropoliei Moldovei.

Guvernul spune că premierul Chiril Gaburici se va întâlni pentru prima dată cu omologul său rus, Dmitri Medvedev în marginea unei reuniuni a CSI care va avea loc pe 28-29 mai la Burabai, în Kazahstan. De la confirmarea sa în funcție, în luna februarie, Gaburici a călători de câteva ori la Bruxelles, vizitând sediile NATO și Uniunii Europene și s-a întâlnit cu mai mulți oficiali și lideri europeni. Dar va fi prima dată când se va întâlni ca premier cu un oficial rus. Într-un interviu recent la Europa Liberă, Gaburici spunea că planifică să ia în discuție cu Medvedev relaţia economică bilaterală, situația cetățenilor moldoveni care merg la muncă în Rusia și relansarea convorbirilor 5+2 în chestiunea transnistreană.

Aflat în vizită la Tirana, președintele Nicolae Timofti a spus în marginea summit-ului șefilor de stat și de guvern al Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est că moldovenii ar culege beneficii economice din relația mai strânsă cu Uniunea Europeană. Vorbind într-un interviu cu agenția Associated Press, Timofti a recunoscut că influența Rusiei în Republica Moldova rămâne o „realitate”, dar a insistat că moldovenii nu vor să se întoarcă înapoi. „S-a înțeles că putem trăi în familia europeană mult mai bine decât în orice alt aranjament politic”, a spus Timofti. AP amintește că Rusia menține trupe în estul Republici Moldova și a impus mai multe embargouri. Dar peste 54 la sută din comerțul Republicii Moldova se face cu Uniunea Europeană, la aproape un an de când a semnat Acordul de Asociere și la peste un an de la liberalizarea regimului de vize.

Autoritățile de la Chișinău au decis rechemarea a 10 ambasadori, inclusiv a ambasadorului moldovean în Statele Unite, Igor Munteanu și mai multor ambasadori în țări europene, cărora le-a expirat mandatul. Anunțul a fost făcut la ședința guvernului de viceprim-ministra Natalia Gherman, care a dat citirii lista celor ambasadorilor rechemați. Presa moldoveană relatează că ei reprezentau Republica Moldova în 16 țări din Europa și Caucazul de Sud, precum și la Consiliul Europei. Nu este limpede când vor fi anunțați ambasadorii noi.

Rusia spune că reziliază contractul de 1,4 miliarde de euro cu Franța pentru cumpărarea a două nave de asalt amfibiu de tip Mistral. „Discuția se poartă acum numai despre suma de bani care trebuie restituită Rusiei”, a declarat șeful-adjunct al Comisiei Industrial-Militare ruse, Oleg Bocikariov, citat de agenția Itar-Tass. Președintele francez Francois Hollande a declarat în septembrie trecut că Franța nu va livra cele două nave comandate de Rusia din cauza acțiunilor rusești în Ucraina. Luna aceasta, Kremlinul a anunțat primirea propunerea formale a Franței de a rezilia contractul. Oleg Bocikariov a mai spus că Rusia planifică să construiască propriile vase de asalt, care nu vor copia navele Mistral, pentru că Moscova ar avea abordări ușor diferite în ceea ce privește atacurile de pe mare.

Din estul Ucrainei se relatează că patru rebeli pro-ruși, un militar ucrainean și un civil și-au pierdut viața în ultima zi, în luptele care continuă în ciuda armistițiului din februarie. Civilul a fost ucis într-un bombardament de artilerie la Fabrica Chimică și de Cocs din localitatea Avdiivka, situată în apropiere de unul din bastioanele rebelilor, Donețk. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Andrii Lîsenko le-a spus jurnaliștilor că un incendiu la fabrică a cauzat o mică scurgere de amoniac. El a mai spus că în ciocnirile cu separatiștii în zona de conflict au fost răniți 12 militari ucraineni. Un militar ucrainean ar fi murit când ambulanța care îl transporta a fost lovită de gloanțe în apropierea graniței cu Rusia. Și autoritățile rebele au spus că, în ultima zi de lupte, au fost uciși patru combatanți iar trei au fost răniți. Armata ucraineană spune că cele mai intense lupte au loc în localitatea Shyrokyne, în apropiere de orașul port Mariupol aflat sub control guvernamental.

Ministerul rus al apărării spune că a început aplicații în Munți Ural și vestul Siberiei la care iau parte 12 mi de militari și 250 de aparate de zbor. Manevrele începute la 25 mai ar trebui să dureze până joi și ar avea menirea să pregătească un exerciții mult mai amplu, Tsentr-2015, plănuit în luna septembrie. După ce a anexat Crimeea în martie 2014, Rusia a organizat numeroase manevre la scară largă. Un purtător de cuvânt al ministerului rus al apărării a spus că în timpul exercițiului de acum nave de zbor cu rază lungă vor efectua lovituri aeriene cu rachete de croazieră asupra unor ținte la sol aflate pe poligonul Pemboi din Republica Komi.

Televiziunea de stat din Irak a anunțat lansarea unei operațiuni a forțelor de securitate pentru alungarea militanților grupării Statul Islamic din provincia Anbar și capitala acesteia Ramadi. În anunțul televizat se mai spune că trupele irakiene vor fi sprijinite de forțe paramilitare șiite și sunnite. Militanții islamiști au ocupat părți ale provinciei Anbar încă la începutul lui 2014, iar luna aceasta au cucerit și orașul Ramadi. Căderea capitalei provinciei a însemnat un mare pas înapoi pentru forțele irakiene care, având sprijinul aerian al unei coaliții conduse de Statele Unite, au înregistrat progrese în lupta cu Statul Islamic în ultimul an.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a solicitat guvernului și instituțiilor de drept să conteste în justiție decizia Consiliului Municipal de la Bălți să convoace un referendum la 1 noiembrie pentru extinderea autonomiei locale. „Tot ceea ce se întâmplă în acel consiliu este foarte periculos, este în extremă”, le-a declarat jurnaliștilor Candu, fruntaș al Partidului Democrat care face parte din alianța minoritară de guvernare. O declarație asemănătoare a făcut și cealaltă formațiune a guvernării, Partidul Liberal Democrat, prin vocea liderului fracțiunii parlamentare, Valeriu Streleț, care a vorbit despre „acțiuni separatiste” la Bălți. Organizarea referendumului a fost propusă de consilierii municipali ai Partidului Comuniștilor, într-o nouă mișcare care pare să-i îndepărteze pe comuniști de alianța minoritară pe care a sprijinit-o la instalarea guvernul Gaburici, în luna februarie.

Un nou sondaj de opinie sugerează că funcția de primar al Chișinăului va fi tranșată în turul doi între primarul liberal actual Dorin Chirtoacă și socialista Zinaida Grecianîi, care a condus două guverne în fosta guvernare comunistă. Rezultatele cercetării efectuate de Centrul CBS-AXA date publicității astăzi arată că Chirtoacă ar putea obține aproape 34 % din voturi în primul tur de la 14 iunie, iar Greceanîi - aproape 25%. Pe un îndepărtat loc trei cu aproximativ 5 la sută s-ar situa Oazu Nantoi, candidatul Blocului Electoral „Platforma Populară Europene din Moldova – Iurie Leancă”. Sondajul CBS Axa realizat la mijlocul lunii mai, cu aproximativ o lună până la alegeri, mai sugerează că liderul socialiștilor Igor Dodon, care pledează pentru relații mai strânse cu Rusia, este cel mai popular politician.

Consiliul Municipal Bălți a decis să organizeze pe 1 noiembrie, 2015, un referendum local privind autonomia locală. Potrivit Unimedia, locuitorii din Bălți vor fi întrebați: „Sunteţi de acord cu extinderea atribuţiilor autonomiei locale a municipiului Bălţi în componenţa Republicii Moldova?” Informația a fost confirmată de primarul interimar al municipiului Marina Covali. Strategia Naţională de descentralizare a fost adoptată de Parlament în anul 2012 şi expiră în 2016.

La Teheran a început procesul corespondentului cotidianului Washington Post în Iran, Jason Rezaian. Procesul are loc cu ușile închise, dar Washington Post relatează că jurnalistul este acuzat de spionaj. Jurnalistul irano-american a fost arestat in iulie anul trecut la Teheran împreună cu soția sa, și ea ziaristă la altă publicație. Între timp, ziarista a fost eliberată condiționat.
Washington Post susține că Jason Rezaian este acuzat fără temei și a criticat și faptul că nimeni nu poate asista la proces.

Ministerul Finanţelor anunță că pentru alegerile locale din 14 iunie, statul acordă un credit fără dobândă de 25 de mii de pentru fiecare partid, organizaţie social-politică sau bloc electoral. Candidații independenți pot obține 5 mii lei, precizează IPN, citând pagina de internet a Ministerului de finanțe. Creditele fără dobândă vor fi stinse de către stat, complet sau parţial, în funcţie de numărul total de voturi valabil exprimate pentru concurentul electoral în circumscripţia electorală respectivă.

Camera de licențiere de la Chișinău dezminte afirmațiile autorităților de la Tiraspol despre refuzul de a prelungi licențele de activitate ale câtorva zeci de firme din regiunea transnistreană. Eduard Hadei, director-adjunct în autoritatea de licenţiere, a declarat Europei Libere că instituţia sa a notificat, începând din octimbrie 2014, titularii de licenţă din regiunea transnistreană, vreo 60 în total, despre faptul că de la 1 ianuarie 2016 intră în acţiune şi pentru ei Acordul de liber schimb, iar asta obligă agenţii economici, care vor vrea să facă comerţ cu UE, să se conformeze unor cerinţe tehnice speciale. Explicaţia Camerei de Licenţiere survine după ce o instituţie de urmărire penală de la Tiraspol, numită Comitet de anchetă, a plasat recent pe site-ul său de pe Internet un anunţ despre deschiderea unui dosar penal împotriva unor factori decizionali de la Chişinău, neidentificați.

Cu o săptămână înainte de alegerile locale din 14 iunie, platforma civică „Demnitate şi Adevăr” organizează o nouă acţiune de protest în Piaţa Marii Adunări Naţionale, Potrivit IPN, reprezentanţii platformei au chemat cetățenii să vină pe 7 iunie pentru a-şi exprima punctul de vedere într-un mod paşnic. Diaspora moldovenească a fost îndemnată să organizeze acţiuni similare în capitalele europene.
La prima manifestație de protest, organizată de Platforma civică „Demnitate şi Adevăr” pe 3 mai au participat peste 40 de mii de persoane care au protestat „împotriva guvernării corupte, a furturilor de proporţii şi transformării lor în datorie de stat şi împotriva presei controlate politic”.

Procurorul General, Corneliu Gurin, a anunțat luni extinderea anchetei privind devalizarea Băncii de Economii prin cercetarea unor funcționari publici bănuiți că au cauzat „daune în proporții deosebit de mari intereselor publice”. La o conferință de presă la Chișinău, Gurin nu a dat nume, indicând numai instituțiile publice unde lucrează suspecții, inclusiv guvernul, Parlamentul, Banca Națională: „Urmează un volum considerabil de lucru: ridicări de acte, percheziții inclusiv în instituțiile care au fost nominalizate, audieri, acțiuni speciale de investigații și pe măsura avansării ne vom strădui să comunicăm public evoluțiile în cadrul anchetei, atât cât permite legislația”. Înaintea acestui anunț, ancheta în cazul devalizării BEM, Băncii Sociale și UniBank se concentrase asupra unor oameni de afaceri și foști șefi de la băncile respective, ca Ilan Shor sau Viorel Bârcă. Tot luni, guvernul a publicat un comunicat în care spune că președintele Parlamentului, Andrian Candu, sprijină ideea premierului Chiril Gaburici ca băncile cu probleme să fie lichidate, fără ca depozitele deponenților să fie afectate.

Uniunea Europeană trebuie să se reformeze dacă vrea ca Marea Britanie să rămână membră, a declarat premierul David Cameron în cadrul întrevederii pe care a avut-a luni seară cu președintele Comisiei europene, Jean-Claude Juncker. Cameron a promis, încă înainte de alegerile generale dela începutul lunii pe care le-a câștigat, că va organiza până în 2017 un referendum dacă Marea Britanie să rămână sau nu în UE. Juncker a promis că Bruxelles-ul va căuta un compromis care să mulțumească toate părțile.
Premierul britanic face săptămâna această un turneu european în Franța. Danemarca, Olanda, Polonia și Germania pentru a discuta reformele din cadrul UE și, mai ales, politica imigrației.

Premierul britanic David Cameron a discutat la telefon cu președintele rus Vladimir Putin despre reluarea cooperării dintre cele două țări în vederea soluționării crizei din Siria. Ambele țări, se arată într-un comunicat al guvernului britanic, vor să oprească ofensiva milițiilor organizației extremiste a Statului Islamic. Peste 200 de mii de persoane au fost deja ucise în confruntările dintre milițiile islamice și armatele din Irak ți Siria, izbucnite cu patru ani în urmă.
Cei doi lideri au discutat și despre situația din Ucraina, iar Cameron a reafirmat că vor „continua să vadă lucrurile total diferit”. Prioritate ar rebui să aibă aplicarea acordului de încetare a focului, semnat în februarie la Minsk, a mai declarat Cameron.

Presa rusă relatează că Amnesty International și Human Rights Watch s-ar putea regăsi printre organizațiile internaționale care s-ar afla, deja, pe o listă de organizații străine „indezirabile” în Rusia. Președintele Vladimir Putin a promulgată sâmbătă legea organizațiilor „indezirabile”, care oferă procurorilor dreptul să interzică organizațiile străine ce ar amenința „capacitățile de apărare ale Rusiei, securitatea, ordinea sau sănătatea publică”. Legea mai introduce amenzi și pedepse penale de până la șase ani de detenție pentru angajații organizaților „indezirabile” în Rusia.

Pe listă, care s-ar afla deja la Procuratura Generală, pentru a fi verifiate s-ar mai găsi Centrul Carnegie din Moscova și Centrul „Memorial”, primul ONG pentru drepturile omului, creat în Uniunea Sovietică în perioada perestroikăi.
Legea a fost criticată în Occident drept încă „o încercare a autorităților ruse de a limita libertatea de expresie”.

Vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden, i-a dat asigurări premierului Irakului Haidar al-Abadi în legătură cu lupta împotriva militanților Statului Islamic, la o zi după ce ministrul american al apărării pusese sub semnul întrebării voința de luptă a trupelor irakiene, informează Reuters.

Într-o convorbire telefonică, Biden a reafirmat „sprijinul Statelor Unite pentru lupta guvernului irakian împotriva ISIL”, se spune într-un comunicat de presă al Casei Albe. „Vicepreședintele este conștient de enormele sacrificii și de curajul forțelor irakiene arătat în ultimele 18 luni la Ramadi și în alte localități”, se mai spune în comunicat.

Duminică ministrul apărării din Statele Unite, Ash Carter, spusese la CNN că forțele irakiene nu au arătat nici o dorință de a lupta împotriva militanților organizației Statului Islamic în timpul căderii orașului Ramadi în urmă cu o săptămână, și că americanii au făcut eforturi să-i încurajeze pe militarii irakieni să se angajeze mai mult în luptă.

Fostul ministru al Sănătății, Andrei Usatâi, cercetat în dosarul „licitațiilor trucate”, a fost mutat din penitenciar în arest la domiciliu. „Ziarul de gardă” scrie în ediția pe net că decizia Judecătoriei Buiucani a fost luată de magistratul Ghenadie Pavliuc, același care l-a eliberat recent din arestul la domiciliu pe omul de afaceri Ilan Shor, cercetat în dosarul băncilor devalizate. Usatâi și alți 15 au fost reținuți la 8 aprilie, fiind bănuiți că au trucat licitații pentru achiziții publice de medicamente și utilaje medicale. Potrivit site-ului jurnal.md, dintre cei 16, numai unul din cei reținuți se mai află acum în arest, anume omul de afaceri Tudor Ceaicovschi. În cadrul anchetei, lansată încă în luna noiembrie 2014, se verifică 20 de licitaţii, valoarea contractelor încheiate depășind suma de 200 de milioane de lei.

Guvernul Germaniei a criticat expulzarea unui parlamentar german din Rusia, informează DPA. Karl-Georg Wellmann, reprezentantul creștin-democraților în Comisia de afaceri externe din Bundestag, președintele comitetului germano-ucrainean din camera inferioară a parlamentului de la Berlin, a fost silit să petreacă noaptea în aeroportul moscovit Șeremetevo în așteptarea unui zbor de întoarcere în țară după ce autoritățile ruse i-au refuzat intrarea în Federația Rusă, fără să-i explice motivul. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Germaniei a numit luni incidentul „incomprehensibil și inacceptabil”. DPA notează că Wellmann, cunoscut pentru declarațiile sale critice la adresa politicii Kremlinului în Ucraina, a primit interdicție de intrare în Rusia până în 2019.

Ministerul Apărării din Tunisia spune că un caporal și-a ucis cu focuri de armă șapte colegi înainte de a fi împușcat el însuși mortal. Un purtător de cuvânt al armatei a spus că soldatul avea probleme „de familie și psihologice”. „Incidentul nu are nimic de-a face cu terorismul”, a mai spus purtătorul de cuvânt Bel Hassen Ouslati. Alți zece militari au fost răniți. Cazarma unde s-a petrecut incidentul se află lângă Muzeul Național Bardo din capitala tunisiană, unde 22 de oameni, majoritatea turiști, au fost uciși într-un atac terorist la 18 martie.

Guvernul Irlandei spune că va începe săptămâna aceasta demersurile pentru amendarea Constituției, astfel ca primele căsătorii între persoane de același sex să poată avea loc în septembrie. Anunțul făcut de vice-premiera irlandeză laburistă Joan Burton vine după ce vineri marea majoritate a alegătorilor irlandezi au votat într-un referendum pentru „egalitate conjugală”, adică pentru dreptul la căsătorie al tuturor cetățenilor, indiferent de orientarea sexuală. Irlanda a devenit prima țară din lume care aprobă egalitatea conjugală prin referendum. În alte aproximativ 20 de țări căsătoriile gay au devenit legale prin voturi în parlament sau decizii de tribunal. Referendumul irlandez a fost salutat duminică seara chiar în Irlanda de secretarul general ONU Ban Ki-moon, care a spus că rezultatul consultării „trimite un mesaj important lumii întregi, anume că toți oamenii sunt îndreptățiți la demnitate, indiferent cine sunt și pe cine iubesc”.