Site-urile de limbă tadjikă și rusă ale postului Europa Liberă/Radio Libertatea, YouTube și mai multe rețele sociale rusești nu puteau fi accesate joi, 28 mai, în Tadjikistan. Clienții furnizorilor de internet Vavilon, Indigo, TajikTeleCom și Megafon s-au plâns că nu se pot conecta la site-urile amintite. Asomuddin Atoev, președintele asociației furnizorilor de internet din Tadjikistan, a spus postului Europa Liberă/Radio Libertatea că accesul ar fi blocat de unii furnizori în baza unui „ordin oral” de la Serviciul de Stat al Comunicațiilor. Potrivit lui Atoev, ordinul ar fi fost emis ca urmare a publicării unor articole despre presupusa înregimentare a unui șef de poliție tadjik în organizația extremistă Statul Islamic. Oficiali de la Serviciul de Stat al Comunicațiilor au spus că nu au nimic de-a face cu blocajul. Într-un video postat pe YouTube la 27 mai, colonelul Gulmurod Halimov, comandantul forțelor speciale ale ministerului de interne din Tadjikistan, spunea că a trecut de partea Statului Islamic ca protest față de restrângerea de către autorități a libertății de credință în țara sa.

ONU spune că-și va „revizui” parteneriatul cu FIFA după acuzațiile de corupție la adresa unor oficiali din fruntea forului fotbalistic internațional. „Re-examinăm atent parteneriatele existente”, a spus purtătorul de cuvânt ONU Stephane Dujarric. Declarația vine după ce oficiali guvernamentali din mai multe țări, inclusiv din Franța și Marea Britanie, și-au exprimat nemulțumirea față de felul cum este condusă FIFA, în ajunul alegerilor de mâine pentru funcția de președinte, la care participă pentru un nou mandat și șeful în exercițiu, Sepp Blatter. Șeful Comitetului Internațional Olimpic, Thomas Bach, a făcut și el astăzi apel la FIFA să coopereze cu anchetatorii. Îndemnuri similare au venit din partea marilor sponsori ai competițiilor FIFA, inclusiv concernul american Coca-Cola, compania de cărți de credit Visa, producătorul american de bere Budweiser sau constructorul sud-coreean de autombile Hyundai.

Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) spune că 90% din armele chimice de pe glob au fost distruse. Directorul general al organizației, Ahmet Uzumcu, a spus că astfel „omenirea se află pe calea cea bună pentru a scăpa de armele chimice”. Organizația cu sediul la Haga spune că aproximativ 63.000 de tone de arme chimice declarate, mai ales din arsenalele americane și rusești, au fost distruse „în manieră sigură” după intrarea în vigoare în 1997 a interdicției globale asupra producerii și stocării armelor chimice. În această cifră sunt cuprinse 1300 de tone de arme îndepărtate din Siria. Organizația răsplătită cu Premiul Nobel pentru Pace a mai spus că arsenalele chimice rusești și americane vor fi distruse complet în 2020, respectiv 2023.

Comisarul european pentru negocieri de extindere și politici de vecinătate Johannes Hahn a sugerat că Moldova ar putea fi gata să depună cerere de aderare la UE în câțiva ani. Vorbind la Bruxells la o conferință pe tema rezultatelor summit-ului de la Riga, Hahn a spus că „noul guvern moldovean” ar putea fi convins să nu-și înceapă mandatul cu depunerea vreunei cereri de aderare, dar mai degrabă să accepte un program de pregătire care ar putea duce la depunerea cererii, când țara va fi pregătită, poate spre sfârșitul „perioadei” de guvernare. Fostul premier Iurie Leancă vorbea despre depunerea cererii de aderare la UE poate chiar în 2015, iar noul executiv al lui Chiril Gaburici nu a formulat deocamdată vreun termen. Comisia Europeană din care face parte Johannes Hahn a spus încă de la învestire în toamna anului trecut că în mandatul său de cinci ani nu se va face nici o extindere.

Autoritățile irakiene spun că au exhumat rămășițele a 470 de oameni despre care se crede că au fost executați sumar de organizația Statul Islamic lângă orașul Tikrit anul trecut. Ziad al-Abbas, medic-șef la morga centrală din Bagdad, a spus că rămășițele provin din două situri funebre. Ministrul irakian al Sănătății, Adila Hammoud, a spus că prima listă cu nume de victime identificate va fi publicată probabil săptămâna viitoare. În iunie 2014 militanții islamiști au capturat aproximativ 1700 de soldați predominant șiiți dintr-o tabără de la periferia Tikritului, la aproximativ 140 km de Bagdad. Statul Islamic a anunțat apoi că a ucis soldații și a plasat pe net înregistrări video și fotografii ale execuțiilor sumare.

Curtea de Apel a decis plasarea în arest preventiv, în izolatorul Centrului Național Anticorupție, a oamenilor de afaceri Vladimir Belschi și Ivan Tomailî, ambii reținuți în dosarul creditelor neperformante de la Banca de Economii. Tot astăzi Curtea de Apel a respins însă cererea procurorilor ca alți doi suspecți, Ilan Shor și Viorel Bârcă, să fie arestați preventiv. În prezent Shor este cercetat în libertate, iar Bârcă în arest la domiciliu. Deciziile judecătorești vin după ce procurorul general Corneliu Gurin a anunțat săptămâna aceasta că ancheta asupra situației Băncii de Economii va fi extinsă prin cercetarea unor angajați ai instituțiilor puterii, inclusiv guvernul, Parlamentul și Banca Națională. Deocamdată nu s-a anunțat vreo arestare la acele instituții. Potrivit guvernatorului BNM suma creditelor neperformante acordate de BEM se ridică la 450 de milioane de euro.

Președintele Nicolae Timofti va face mâine, vineri, prima sa vizită în Autonomia găgăuză de când este condusă de noul guvernator sprijinit de socialiști și de Rusia, Irina Vlah. Potrivit unui comunicat de presă de la președinție, Timofti va participa la ceremonia de încheiere a anului școlar la liceul teoretic „Mihai Eminescu” din orașul Comrat și la lansarea lucrărilor de construcție a unei grădinițe de copii din satul Cișmichioi, raionul Vulcănești. Nicolae Timofti nu a participat la ceremonia de inaugurare a mandatului Irinei Vlah ținută în centrul Comratului la 15 aprilie, explicând că evenimentul, deși „important”, a avut „un caracter local”. Vlah a depus apoi jurământul în fața lui Timofti în capitală. În comunicatul de presă de la președinție se spune că la evenimentele pe care le are programate mâine în regiunea găgăuză, președintele va fi însoțit de Irina Vlah.

Încă un jurnalist rus a fost expulzat din Moldova, informează portalurile de știri de la Chișinău citând agențiile rusești. Unimedia scrie că ziaristul Dmitrii Kaisrto, corespondentul special al companiei de stat de radio și televiziune din Federația Rusă, a fost declarat de autoritățile moldovene persona non grata până în 2019. Potrivit aceleiași surse, jurnalistul a aflat de interdicție când a ajuns la aeroportul din Chișinău, unde a fost oprit spre a fi trimis îndărăt, în vreme ce operatorul care-l însoțea a fost lăsat să treacă granița. Anul acesta, autoritățile moldovene au expulzat în mod asemănător echipe de filmare ale unor posturi de televiziune rusești care se îndreptau spre regiunea transnistreană sau spre autonomia găgăuză. Rusia a protestat față de acele expulzări. Noul incident vine la puțin timp după ce Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova a suspendat pentru a doua oară în ultimii ani transmisiile postului TV Rossia 24, considerat un fel de porta-voce a Kremlinului.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat Statele Unite că se amestecă în treburile interne ale Federației Internaționale a Fotbalului Amator (FIFA) și că încearcă să împiedice realegerea lui Sepp Blatter ca președinte al forului fotbalistic mondial. Putin a spus la televiziunea rusească de stat joi, 28 mai, că arestarea a șapte oficiali FIFA de către poliția elvețiană miercuri, 27 mai, în urma unor acuzații formulate de procurorii americani este „o încercare limpede de a bloca realegerea lui Blatter ca președinte”. Procurorii elvețieni au lansat o anchetă separată asupra desemnării Rusiei și Qatarului ca gazde ale Cupelor Mondiale din 2018 și, respectiv, 2022. Putin a apus că are știință de „presiunile” făcute asupra lui Blatter pentru că a sprijinit găzduirea competiției de către Rusia. Putin a făcut o paralelă între arestările FIFA și urmărirea de către autoritățile americane a autorilor unor dezvăluiri de informații secrete ca Edward Snowden sau Julian Assange. Între timp ministrul rus al Sportului, Vitali Mutko a spus joi, 28 mai că nu este nici un risc ca Rusia să piardă dreptul de a găzdui Cupa Mondială din 2018.

Bulgaria şi-a deschis arhivele serviciilor de informaţii militare din perioada regimului comunist. Ministrul apărării, Nicolai Nencev, a declarat că cercetătorii şi jurnaliştii vor putea studia trecutul recent al ţării, având la dispoziţie documente în original ale serviciilor speciale. La Sofia, miercuri, au fost desecretizate 30 de mii de documente care au fost transmise unei comisii civile care studiază arhivele. Nencev a vorbit despre nevoia de a aduce mai multă lumină asupra activităţii organelor regimului comunist represiv. Ministrul apărării a menţionat că numele agenţilor străini care au colaborat cu serviciile speciale bulgare în perioada 1944-1991 nu vor fi făcute publice. Bulgaria era considerată drept unul din cei mai loiali aliaţi ai URSS până în 1989, când s-a prăbuşit regimul comunist dictatorial al lui Todor Jivkov.

Ministrul american al apărării, Ashton Carter, a avertizat China în legătură cu crearea insulelor artificiale în teritorii disputate din Marea Chinei de Sud. El a declarat că forţele aeriene şi maritime americane vor continua să patruleze spaţiul internaţional acvatic şi aerian din regiune. Carter a făcut declaraţia la baza militară Pearl Harbor din Hawai.

Potrivit datelor SUA, în ultimul an, China a creat câteva insule artificiale în Marea Chinei de Sud pentru a-şi întări prezenţa în regiune şi a obţine un avantaj în disputele sale teritoriale cu Vietnamul, Taiwanul, Malaesia, Filipine şi Brunei. China afirmă că-i aparţine cca 80% din spaţiul acvatic al acestei mări de importanţă strategică.

Săptămâna trecută, forţele militare maritime ale Chinei au cerut unui avion de recunoaştere american să-şi înceteze zborul deasupra unei insule artificiale unde, după cum afirmă SUA, are loc construcţia unui obiectiv militar. Autorităţile chineze au calificat acţiunile părţii americane drept iresponsabile. La rândul lor, Statele Unite declară că avionul se afla în spaţiul aerian internaţional. Ministrul american al apărării Ashton Carter a spus că nimeni nu trebuie să se îndoiască de faptul că forţele aeriene şi maritime americane îşi rezervă dreptul să acţioneze acolo unde permite legislaţia internaţională.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a spus că declaraţiile retorice din Rusia privind armele nucleare provoacă o îngrijorare profundă. Stoltenberg a făcut declaraţia miercuri, la Washington, unde în ajun s-a întâlnit cu preşedintele Statelor Unite Barack Obama. Potrivit Secretarului general NATO, planurile Rusiei privind amplasarea de rachete în Kaliningrad capabile să transporte focoase nucleare, precum şi ameninţarea de a amplasa arme nucleare în Crimeea schimbă în modul cel mai radical situaţia în domeniul securităţii în Europa. „Zângănitul de arme al Rusiei este o acţiune nejustificată, destabilizatoare şi periculoasă”, a spus Secretarul general NATO. Referindu-se la acţiunile Rusiei în raport cu Ucraina, Stoltenberg a zis că Moscova încearcă să se afirme prin forţă militară, atâţă naționalismul şi îşi arogă dreptul de a ocupa teritorii ale ţărilor vecine, subjugându-le voinţei sale.

Vicepreşedintele american Joe Biden a declarat că Statele Unite ar trebui să-şi continue cooperarea cu Rusia în domenii de interes reciproc, atâta timp cât aceasta nu impune o deviere de la principiile cruciale pentru „securitatea şi bunăstarea” Washingtonului şi a aliaţilor săi. Biden a declarat, miercuri, 27 mai, la Institutul Brookings din Washington că este în mare parte în interesul Statelor Unite să coopereze cu Rusia în chestiuni cum ar fi combaterea terorismului şi reducerea capacităţilor nucleare ale Iranului. „Putin va face presiuni atât cât va putea, în opinia mea, până când va atinge o rezistenţă care, de fapt, zice că «este un preţ prea mare». Şi el poate apoi să facă o greşeală şi să continue. Dar eu cred că dacă observați comportamentul său de-a lungul carierei, el este un tip practic”, a spus Joe Biden. Vicepreşedintele american l-a criticat pe Vladimir Putin pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014 şi implicarea Rusiei în conflictul din estul Ucrainei. El a spus că „agresiunea rusă” „a transformat literalmente peisajul securităţii europene”.

Premierul Chiril Gaburici spune că a cerut Cancelariei de Stat să conteste în justiție decizia Consiliului Municipal de la Bălți de a convoca un referendum la 1 noiembrie pentru extinderea autonomiei locale. Într-o postare pe Facebook, Gaburici scrie că „orice inițiativă trebuie să fie în strictă conformitate cu Constituția și legislația Republicii Moldova”. Decizia Consiliului Municipal de la Bălți luată la propunerea consilierilor municipali ai Partidului Comuniștilor a fost criticată aspru la Chișinău de reprezentanții alianței minoritare de guvernare a Partidului Liberal Democrat și Partidului Democrat, care au numit-o „de extremă” și „separatistă”. Conducerea comuniștilor, care a sprijinit în Parlament instalarea guvernului minoritar Gaburici în februarie, nu a comentat deocamdată inițiativa adepților săi de la Bălți.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a decis, miercuri, să suspende pe o perioadă nedefinită emisia televiziunii ruse Rossia 24 pe teritoriul Republicii Moldova. Postul rus de stat, a cărui emisie a mai fost suspendată pe jumătate de an anul trecut, este difuzat de mai multe companii de televiziune prin cablu. Totodată, CCA a amendat patru posturi moldovene care retransmit televiziuni rusești pentru nerespectarea echidistanței și echilibrului în programele de știri și analitice retransmise. Deciziile au fost luate la o zi de la dezbateri publice organizate de CCA pe tema unor inițiative legislative menite să restricționeze accesul emisiunilor de propagandă ale Rusiei în Republica Moldova. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a spus că inițiativele, una a Partidului Democrat, din care face parte, și alta a Guvernului, vor fi trimise pentru examinare unor experți străini înainte de adoptare.

Șapte din cei mai puternici demnitari din fotbalul internațional au fost inculpați în Statele Unite pentru corupție și arestați în Elveția și riscă să fie extrădați. Autoritățile elvețiene, care au lansat și o anchetă proprie despre Rusia și Qatar, au fost desemnate să găzduiască edițiile Cupei Mondiale din în 2018 și 2022. Cele două anchete separate cauzează agitație în fotbalul internațional, în ajunul Congresului FIFA de la Zurich, la care Sepp Blatter vrea să obțină un nou mandat de președinte al Federației. FIFA a organizat o conferință de presă în care s-a afirmat că Blatter n-ar fi vizat în nici una din anchete, că alegerea noului președinte programată în 29 mai nu se amână, și că este exclusă repetarea votului privind locul desfășurării următoarelor două campionate mondiale de fotbal.

Echipa FC Tiraspol îşi încheie activitatea şi se retrage din toate competiţiile naţionale şi internaţionale, scrie site-ul oficial al formaţiei antrenate de Lilian Popescu. Decizia a fost luată la adunarea generală a conducerii clubului, transmite IPN. Astfel, FC Tiraspol nu se va prezenta nici în Europa League, nici în Divizia Naţională. Locul său în cupele europene urmează să fie luat de Saxan. FC Tiraspol a cucerit Cupa Moldovei în sezonul 2012-2013, când a luat şi medaliile de bronz în Divizia Naţională.

Departamentul de Stat american anunță că secretarul de stat John Kerry se va întâlni sâmbătă la Geneva cu ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif. Întâlnirea de la 30 mai va avea loc cu o lună până la expirarea termenului limită pentru încheierea unui acord internațional final cu Iranul în chestiunea programului nuclear iranian. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Jeff Rathke, a mai spus că Statele Unite nu vor examina vreo posibilă extindere a termenului, considerând că acordul final prin care Iranul ar diminua activitățile nucleare și le-ar deschide inspecțiilor internaționale poate fi atins la timp.

Deputați ai Partidului Liberal au atacat la Curtea Constituțională deciziile prin care au fost secretizate garanțiile guvernamentale pentru ajutoarele de miliarde de lei oferite Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank. Liberalii nu contestă nevoia garanțiilor guvernamentale și ajutoarelor acordate de Banca Națională celor trei bănci devalizate, dar spun că asemenea decizii trebuie luate în mod transparent. Garanțiile de 9,4 miliarde de lei oferite în noiembrie 2014 de fostul guvern Leancă au fost deja desecretizate. Dar liberalii bănuiesc că și guvernul Gaburici a luat decizii asemănătoare în luna martie a acestui an. Autoritățile cercetează dispariția a miliarde de lei echivalând cu 450 de milioane de euro de la cele trei bănci. Unul din principalii bănuiți e omul de afaceri Ilan Shor, care s-a înscris săptămâna trecută în cursa pentru primăria Orheiului, fiind eliberat din arest la domiciliu ca să poată participa la campania pentru alegerile locale de la 14 iunie.

Premierul sârb Aleksandar Vucic și cel albanez Edi Rama au promis la Tirana să colaboreze pentru îmbunătățirea relației dintre țările lor. „Misiunea guvernelor noastre este să privească spre viitor și pentru noi viitorul înseamnă relații mai bune cu Albania”, a spus în fața jurnaliștilor Vucic, primul lider al Serbiei care vizitează fosta vecină de la sud. Gazda sa, Edi Rama, primul premier albanez care a vizitat Belgradul în noiembrie trecut după o pauză de 68 de ani, a spus că Albania și Serbia au șansa istorică să readucă pacea în regiune și să-și construiască o formă de coexistență. Relația Albaniei și Serbiei este tensionată mai ales din cauza fostei provincii sârbe Kosovo, care le desparte geografic. Populată preponderent de etnici albaneză, Kosovo și-a proclamat în 2008 independența, care nu e recunoscută de Serbia.

Șapte din cei mai puternici demnitari din fotbalul internațional au fost inculpați în Statele Unite pentru corupție și arestați în Elveția și riscă să fie extrădați. Autoritățile elvețiene au lansat și o anchetă proprie despre Rusia și Qatar au fost desemnate să găzduiască edițiile Cupei Mondiale din în 2018 și 2022. Cele două anchete separate cauzează agitație în fotbalul internațional cu două zile înainte de Congresul FIFA de la Zurich, la care Sepp Blatter vrea să obțină un nou mandat de președinte al Federației. FIFA a organizat o conferință de presă în care s-a afirmat că Blatter n-ar fi vizat în nici una din anchete, că alegerea noului președinte programată în 29 mai nu se amână, și că este exclusă repetarea votului privind locul desfășurării următoarelor două campionate mondiale de fotbal.

Ministrul moldovean de interne Oleg Balan spune că poliția a descoperit cocteiluri Molotov, detonatoare, telefoane mobile și măști Anonymous într-o clădire aflată în din centrul Chișinăului. Ministrul a declarat postului Publika TV că verificările la clădirea neterminată de pe strada Columna din apropierea Grădinii Publice Ștefan cel Mare s-au făcut pe baza unor „informații operative din sursele Ministerului de Interne” despre plasarea de bombe în mai multe sedii din Chișinău. Forțele de securitate ar mai face verificări la două adrese, pe strada București din centrul capitalei și în sectorul Botanica al capitalei.

Premierul Serbiei, Aleksandar Vucic, a sosit miercuri în Albania într-o primă vizită a unui lider sârb în țara cu care Belgradul are relații tensionate de multă vreme. În noiembrie trecut, premierul albanez Edi Rama călătorise la Belgrad într-o primă asemenea vizită în 68 de ani. La Tirana, s-au luat astăzi măsuri de securitate sporite. Înainte de vizită, premierul sârb își exprimase optimismul că cele două țări își pot rezolva divergențele prin dialog. Relația lor rămâne tensionată mai ales din cauza fostei provincii sârbe Kosovo populată preponderent de etnici albanezi, care și-a proclamat în 2008 independența respinsă de Serbia. Și conferința de presă de anul trecut a celor doi prim-miniștri la Belgrad a decurs într-o atmosferă tensionată, Vucic înfuriindu-se la remarca lui Rama că Serbia trebuie să privească independența Kosovo cu „realism”.

Poliția moldoveană spune că a expulzat în Federația Rusă un tânăr și o tânără reținuți la Chișinău sub bănuiala de legături cu gruparea Statul Islamic. Potrivit Inspectoratului general de Poliție, tânărul de 19 ani provenea din Daghestan, iar tânăra de 17 ani din Cecenia. Un alt bărbat de origine cecenă, în vârstă de 28 de ani, bănuit de legături cu islamiștii se mai afla astăzi în arestul Biroului de Migrație și Azil de la Chișinău, iar partenera acestuia și trei copii minori sînt în custodia Poliției. Cu toții au fost reținuți într-un apartament de la Chișinău despre care poliția crede că era folosit de persoane racolate de Statul Islamic din regiunea caucaziană a Federației Ruse și aflate în drum spre Siria.

Autoritățile elvețiene au anunțat o anchetă penală împotriva unor funcționari FIFA, suspectați de spălare de bani și gestionare incorectă a campaniilor de alegere a țărilor gazdă ale Cupei Mondiale din 2018 și 2022, Rusia și Qatarul. Oficiul Procurorului General din Elveția a mai spus într-un comunicat de presă că a sechestrat date și documente păstrate în computerele FIFA. Într-un anunț separat, Oficiul Federal de Justiție al Elveției a spus că a arestat șapte oficiali ai fotbalului internațional la cererea Statelor Unite, urmând ca instanța să decidă dacă îi extrădează. Printre cei arestați se numără vicepreședintele FIFA, Jeffrey Webb, președinte al Federației de fotbal din America de Nord, America Centrală și Caraibe. Arestările s-au făcut la un hotel de la Zürich unde oficialii fotbalului internațional s-au adunat înaintea congresului FIFA de pe 29 mai. Ministerul american al justiției spune că inculpat în total nouă funcționari ai FIFA și alți cinci demnitari din fotbal pentru conspirare și corupție. Într-o conferință de presă organizată în grabă, purtătorul de cuvânt al FIFA, Walter de Gregorio a spus că secretarul general al Federației, Jerome Valcke și președintele acesteia, Sepp Blatter, n-ar fi vizați. La congresul de vineri al FIFA, Blatter candidează la un nou mandat de președinte al federației.