La București, la Palatul Cotroceni, are loc un protest împotriva președintelui Klaus Iohannis la care participă câteva zeci de persoane.

Atât guvernul social-democrat cât și aliații săi liberali îl consideră pe președinte indirect responsabil de marile proteste care au izbucnit în toată România cu cinci zile în urmă și care se pare că vor continua si duminică. În fața guvernului, la București, sunt strânse în jur de 1.500 de persoane, relatează televiziunile de știri.

Guvernul român a abrogat deja, printr-o Ordonanță de urgență, Ordonanța de urgentă de marți seară, prin care erau modificate Codurile penale și se dezincrimina parțial abuzul în serviciu.

Guvernul român a abrogat printr-o Ordonanță de urgență, OUG 13, de marți seară, prin care erau modificate Codurile penale și se dezincrimina parțial abuzul în serviciu. Cu toate acestea, la București, în fața guvernului s-au strâns circa 1.500 de manifestanți, relatează televiziunile de știri românești. Sâmbătă, peste 300 de mii de persoane au protestat pentru a cincea zi consecutiv în toată țara, cerând anularea Ordonanței de marți. Tot sâmbătă seară, guvernul și-a anunțat decizia de a retrage Ordonanța de urgență criticată.

Zeci de oameni s-au adunat la Palatul Cotroceni și protestează împotriva președintelui Klaus Iohannis, acuzat de partidul social-democrat de guvernământ că ar fi instigat manifestațiile din ultimele cinci zile.

Fostul ministru român al justiției, Monica Macovei a cerut ca guvernul de la București să emită o Ordonanță de urgență prin care să fie abrogată în totalitate și „fără ambiguități juridice, fără să ne păcălească” Ordonanța de marți, care aducea modificări la Condurile penale și dezincrimima partial abuzul în serviciu, relatează Agerpres.

Monica Macovei, membră a Parlamentului European, a mai spus că este important de știut că ordonanța care a scos sute de mii de oameni în stradă timp de cinci zile, va fi oricum dezbătută și supusă votului în Parlament. „Ca să se îndeplinească voința sutelor de mii de români care protestează de 5 zile, ea trebuie respinsă de ambele camere ale Parlamentului.

Macovei a cerut și retragerea proiectului de grațiere, aflat în Parlament, pentru că „CEDO nu a cerut niciodată grațierea ca soluție la condițiile proaste de detenție din unele penitenciare, ci a cerut îmbunătățirea condițiilor de detenție, accesul real la îngrijire medicală sau eliminarea abuzurilor asupra deținuților.

Președintele american Donald Trump a relativizat ideea că liderul rus Vladimir Putin ar fi un „criminal”, afirmând că și Statele Unite „au mulți criminali”. Trump a făcut această afirmație într-un interviu cu Fox News, care va fi prezentat în această noapte, înainte de finala campionatului de fotbal american (Super Bowl). În fragmentele de interviu care au fost făcute publice, Trump mai declară că-l „respectă pe Putin, pentru că respect multă lumă”, că este în continuare convins că este mai bine ca Statele Unite să aibă relații bune cu Rusia, dar și că nu știe „dacă se va înțelege cu Putin”.

Președinția română a salutat drept „un pas important spre normalizare” decizia guvernului de a retrage Ordonanța de urgență de modificare a Codurilor penale și care timp de cinci zile a scos zeci de mii de oameni pe strădă. Purtătoarea de cuvânt a președinției a reamintit că „Guvernul a greșit flagrant și Guvernul este responsabil să rezolve criza pe care a creat-o”.

Premierul Sorin Grindeanun a anunțat pentru duminică o ședință de guvern de urgență la care să se decidă retagerea Ordonanței care dezincriminează parțial abuzul în serviciu. Atît social-democrații cât și partenerii liberali de guvernare, ALDE, l-au acuzat pe președintele Klaus Iohannis de incitarea la protestele non-stop din ultimele zile. Sâmbătă, potrivit televiziunilor de știri din România, peste 300 de mii de oameni au protestat în toată țara, în jur de 170 de mii numai la București (estimează Realitatea.net). Se pare că demonstrațiile vor continua și în această seară.

Administrația americană a contestat sâmbătă, prin Ministerul Justiției, ordinul unui judecător federal care a blocat termporar aplicarea decretului președintelui Donald Trump a opri, tot temporar, intrarea în Statele Unite a cetățenilor din șapte țări majoritar musulmane. Ca urmare a deciziei judecătorului federal din statul Washington, sîmbătă Statele Unite și-au redeschis granițele pentru cetățenii din Iran, Irak, Libia, Somalia, Sudan, Yemen și Siria, provocând reacția critică a președintelui care pe Twitter anunța că „opinia acestui așa-zis judecător” este „ridicolă”, iar decizia acestuia va fi anulată. Judecătorii federali sunt numiți de președintele Statelor Unite, confirmați de Senat și au un mandat „pe viață”.

Sîmbătă, mii de persoane au manifestat din nouă în mai multe mari orașe din lume, printre care Londra, Berlin, New York și Paris, împotriva decretului anti-imigrație al președintelui american Donald Trump. În Marea Britanie crește și opoziția față de preconizata vizită de stat a președintelui american, care va fi dezbătută acum în Parlament.

Peste două mii de oameni au fost salvați în ultimele zile din Marea Mediterană de organizații umanitare și forțe de ordine. Paza de coastă italiană a anunțat că 300 de oameni au fost salvați sâmbătă din Strâmtoarea Siciliei de către organizațiile umanitare, după ce 1.300 fuseseră recuperați vineri din largul Libiei. Tot sâmbătă, marina libiană a anunțat că 431 de oameni, mai ales femei și copii, au fost recuperați de la bordul unor ambarcațiuni pneumatice în timp ce se îndreptau către Europa. Potrivit datelor ONU, cel puțin 230 de oameni au fost dați dispăruți sau au murit în ianuarie în apele libiene în încercarea de a ajunge în Europa. Vineri, liderii Uniunii Europene reuniți în Malta s-au angajat să vină în ajutorul Libiei pentru a lupta împotriva traficului de migranți.

Casa Albă a anunțat că președintele Donald Trump va participa la summitul G7 din Italia, programat pentru 26-27 mai în Sicilia. În cursul discuției telefonice cu premierul italian Paolo Gentiloni, Trump a „reiterat angajamentul american față de NATO și a insistat asupra importanței ca toți aliații NATO să împartă povara fiscală a cheltuielilor de apărare", a mai informat Casa Albă. În luna februarie, vicepreședintele american Mike Pence va fi prezent la Conferința internațională de Securitate de la München, după care va pleca la Bruxelles unde, la sediul Uniunii Europene și al NATO, va discuta cu aliații europeni despre mijloacele de a „întări” alianța transatlantică.

Președintele american Donald Trump l-a asigurat pe omologul său ucrainean Petro Poroșenko că dorește să acționeze cu Kievul și Moscova pentru a pune capăt conflictului dintre armata ucraineană și rebelii proruși din estul Ucrainei. După prima lor convorbire telefonică, desfășurată pe fundalul intensificării luptelor din estul Ucrainei din ultimele zile, administrația ucraineană s-a declarat mulțumită de sprijinul primit și a aprecizat că cei doi președinți „sunt în favoarea relansării dialogului la toate nivelurile cu noua administrație americană”. În timpul campaniei electorale, Donald Trump a declarat de mai multe ori că dorește normalizarea relațiilor cu Rusia ceea ce a neliniștit Kievul, care se teme că ar putea pierde sprijinul Statelor Unite în conflictul cu Rusia și separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei.

La Londra, câteva mii de persoane au protestat în fața Parlamentului, cerând guvernului să retragă invitația pe care i-a înaintat-o președintelui american Donald Trump de a face o vizită de stat în Marea Britanie. Invitația a fost făcută de premierul Theresa May, cu ocazia recentei sale vizite la Washington. Manifestanții au criticat și ordinul executiv al președintelui Trump de a opri temporar intrarea în Statele Unite a refugiaților și cetățenilor din șapte țări predominant musulmane, ordin care a fost intre timp suspendat (tot temporar) de judecătorul statului Washington. Peste 100 de mii de persoane au semnat și o petiție pe Internet cerând anularea vizitei lui Trump iar chestiunea va fi dezbătută în Parlament spre sfârșitul acestei luni.

În România, Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), aflată la guvernare, s-a distanțat de poziția inflexibilă a partenerilor social-democrati în ce privește posibila abrogare a Ordonanței de urgență privind modificarea Codurilor penale. Copreședintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a scris pe pagina de Facebook a partidului că eventuala abrogare a Ordonanței va permite discuții serioase cu segmente largi ale societății. „România se află într-un blocaj grav din cauza abuzului de putere al anumitor instituții și autorități și va fi nevoie de o abordare lucidă și nepartizană pentru a găsi o rezolvare la această problemă. De aceea, voi propune de îndată tuturor celor interesați, partide, reprezentanți ai societății civile, mediul economic, să ne așezăm la aceeași masă", a precizat Tăriceanu, potrivit relatării Agerpres.

La București, circa 10.000 de protestatari au plecat în marş din Piaţa Victoriei spre Palatul Parlamentului, unde fac un lanţ uman în jurul clădirii. În prima parte a zilei, mai multe mii de părinţi şi copii cu jucării, steaguri, pancarte și flueire au venit în fața guvernului pentru a protesta împotriva ordonanței de modificare a Codurilor penale, prin care se golește de conținut abuzul în serviciu.

Între timp liderul social-democraților, Liviu Dragnea a anunțat pe platforma DC News că „eventual” ar putea retrage Ordonanța de urgență. În PSD, principalul partid de guvernământ se fac auzite două grupuri, unul care cere renunțarea la Ordonanță sau discutarea ei în Parlament și un altul, care mizează pe o contramanifestație. Lia Olguța Vasilescu, ministra muncii, consideră că și PSD trebuie să-și facă auzit glasul. La această oră, liderii coaliției de guvernământ și primul ministru s-au întâlnit pentru a găsi o soluție de detensionare a situației.

Președintele american Donald Trump va avea în această noapte prima sa convorbire (telefonică) cu președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, despre intensificarea luptelor din estul Ucrainei, care a făcut zeci de victime. Guvernul de la Kiev se teme că noua administrație americană ar putea ușura sau chiar ridica sancțiunile impuse Rusiei ca urmare a anexării abuzive a peninsulei Crimeea în 2014 și a sprijinului active acordat milițiilor separatiste din estul Ucrainei. Pe 2 februarie, în prima sa intervenție în Consiliul de Securitate ONU, noul ambasador american Nikki Haley a criticat acțiunile Rusiei în estul Ucrainei și a avertizat că sancțiunile nu vor fi ridicate până peninsula Crimeea nu este retrocedată Ucrainei.

În România, liderul social-democrat Liviu Dragnea, citat de Euractiv.ro, s-ar pregăti să caute o soluție de compromis pentru a pune capăt protestelor masive de stradă din toată țara. Potrivit televiziunii publice, Dragnea ar fi declarat că, pentru a evita o ieşire în stradă a membrilor şi simpatizanţilor PSD care „nu mai pot fi ţinuţi în frâu", va propune „o soluţie de stingere a conflictului". Liviu Dragnea a mai declarat că va discuta cu premierul Sorin Grindeanu și şi-a exprimat speranţa că premierul va accepta propunerea sa.

Liderul extremei drepte franceze, Marine Le Pen, și-a lansat sâmbătă campania electorală pentru prezidențiale cu un program de guvernare care conține 144 de propuneri, printre care renunțarea la moneda euro și un referendum cu privire la ieșirea din Uniunea Europeană. Sondajele de opinie arată că Le Pen ar putea câștiga primul tur de scrutin al prezidențialelor de pe 23 aprilie, însă ar pierde turul de balotaj din 7 mai, în fața oricărui candidat, de dreapta sau stânga.

Guvernul de la Chișinău este categoric împotriva soluționării conflictului transnistrean prin revenirea la „Planul Kozak”, ce prevede federalizarea ţării, a declarat sâmbătă premierul Pavel Filip, în urma întrevederii cu președintele în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ministrul de externe al Austriei, Sebastian Kurz, informează Moldpres. Filip mai declarat că a venit timpul pentru a demara discuțiile privind chestiunile politice din „Coșul III” al agendei de negocieri în formatul 5+2, care urmează să aibă drept finalitate soluționarea problemei transnistrene și reunificarea celor două maluri ale Nistrului. „Sîntem preocupați de activitățile militare desfășurate de către grupul operativ de trupe ruse dislocate ilegal în regiune și sperăm că misiunea OSCE în R. Moldova va lua atitudini pertinente față de acest subiect”, a spus premierul Pavel Filip.

Ministrul de externe austriac Sebastian Kurz s-a întâlnit și cu președintele Igor Dodon, care într-o postare pe Facebook a precizat că sprijină poziția guvernului în ceea ce privește soluționarea conflictului transnistrean.

„Deși avem diferite viziuni cu Guvernarea asupra multor subiecte de politica internă și externă, în ceea ce ține de reintegrarea țării pledez pentru o abordare în format comun și cooperare pentru a găsi soluții optime în beneficiul oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, se arată în mesajul lui Igor Dodon.

Influentul senator republican John McCain, fost candidat la președinția Statelor Unite și președinte al Comitetului pentru forțele armate din Senatul american, este îngrijorat de ordonanțele guvernului român și avertizează că România nu-și permite să slăbească lupta anticorupție. Potrivit postului de televiziune Digi24, McCain a ținut să sublinieze că „integritatea statului de drept, inclusiv legislaţia anticorupţie, este unul dintre pilonii democraţiei vii a României şi o parte integrantă aceea ce face din România un aliat mai capabil şi de încredere”. Comunicatul de presă, citat de toate agențiile române, se încheie cu un avertisment: „Cu ameninţări tot mai mari la adresa democraţiei europene din partea Rusiei şi a interpuşilor săi, România nu îşi poate permite să dea înapoi în lupta împotriva corupţiei”.

Pentru a patra zi consecutiv, vineri, în toată România au continuat protestele împotriva Ordonanței de urgență care modifică Codurile penale și deincriminează parțial abuzul în serviciu. Televiziunile de știri românești spun că numărul total al protestatarilor a fost vineri de peste 300.000 în toată România, dintre care peste 150.000 de mii la București, 40.000 la Cluj, 25.000 la Timișoara, 20.000 la Sibiu, 13.000 la Brașov. Demonstranții și majoritatea experților spun că Ordonanţa care schimbă Codurile penale, dezincriminează conflictul de interese, și modifică infracțiunea de abuz în serviciu ar fi menită să-i scape pe zeci de politicieni din toate partidele, inclusiv pe liderul social-democrat Liviu Dragnea, care sunt judecaţi pentru abuz de putere, de închisoare.

Procurorul general al României, Augustin Lazăr a cerut, vineri, judecătorilor de la Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ, suspendarea și anularea ordonanței de urgență adoptate de Guvern prin care au fost aduse modificări Codurilor penale, relatează Agerpres. Augustin Lazăr a cerut judecătorilor ca judecarea cererii de suspendare a Ordonanței să se facă în regim de urgență, înainte ca acest act normativ să intre în vigoare pe data 9 februarie. Totodată, invocând excepția de neconstituționalitate a Ordonanței, procurorul general a solicitat instanței sesizarea Curții Constituționale, întrucât dispozițiile acestui act administrativ cu caracter normativ sunt neconstituționale.

Ministrul român de externe,Teodor Meleșcanu, a declarat vineri, că de luni va fi la Bruxelles pentru o serie de discuții cu „cărțile pe masă” despre situația din România cu oficiali ai Uniunii Europene. „În momentul în care se va ajunge la o concluzie cu colegii din Uniunea Europeană, atunci putem și noi, într-adevăr, să vedem care este impactul, pozitiv sau negativ”, a declarat ministrul român de externe, în cadrul ședinței comisiilor reunite de afaceri europene din Camera Deputaților și Senat, relatează Agerpres. Ordonanța de urgență care modifică Codurile penale a fost criticată de o serie de parteneri occidentali ai României iar prim vice-președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avertizat joi, că intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență „ar putea afecta accesul României la fonduri europene”.

Ordinul președintelui american Donald Trump prin care se interzicea temporar intrarea în Statele Unite a cetățenilor din șapte țări majoritar musulmane a fost blocat la nivel național de un judecător federal din Seattle. Decizia magistratului este valabilă pe întreg teritoriul Statelor Unite, până la examinarea corespunzătoare a reclamației înaintate pe această temă de procurorul statului Washington. Casa Albă a anunțat că Ministerul Justiție va ataca decizia.

Vineri seară, companiile aeriene au fost informate într-o teleconferință că deținătorii de vize valabile Iran, Irak, Libia, Somalia, Sudan, Siria și Yemen, afectați de ordinul prezidențial de săptămâna trecută, nu mai sunt, deocamdată, supuși interdicției.

Statele Unite au impus vineri noi sancțiuni împotriva Iranului ca reacție la faptul că Iranul a efectuat în cursul săptămânii două noi teste cu rachete balistice. Este vorba de sancțiuni financiare care afectează 12 persoane și 13 entități bănuite că au avut o contribuție la programul iranian de rachete balistice. Ministerul de externe iranian a criticat decizia, susținând că violează „angajamentele internaționale” ale Statelor Unite. Noile sancțiuni nu afectează însă acordul internațional care a soluționat problema programului nuclear iranian, dar autoritățile americane au avertizat că nu exclud adoptarea ulterioară de noi sancțiuni împotriva Teheranului. Armata iraniană a efectuat duminică un test cu rachetă balistică cu rază medie de acțiune, urmat joi de încă unul cu o rachetă de croazieră.

Președintele în exercițiu al OSCE, ministrul de externe al Austriei, Sebastian Kurz, a declarat că vizitează Chișinăul și Tiraspolul pentru a-și putea face o impresie personal. După întrevederea de vineri cu ministrul moldovean de externe Andrei Galbur, șeful diplomației de la Chiținău a anunțat că s-a discutat despre organizarea în cel de-al doilea trimestru al anului curent, la Viena, a unei noi întâlniri în formatul „5+2” pentru a continua discuțiile privind conflictual traansnistrean. Pe agenda Chișinăului, a precizat Galbur, se află „asigurarea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor şi serviciilor între cele două maluri ale Nistrului, deschiderea podului din preajma localităţilor Gura Bâcului şi Bâcioc, asigurarea condiţiilor necesare pentru buna funcţionare a şcolilor din regiunea transnistreană cu predare în baza grafiei latine, asigurarea accesului liber al fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor agricole situate după traseul Tiraspol-Râbniţa și asigurarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană”, relatează agenția IPN. Ministrul austriac de externe se întâlnește sâmbătă cu premierul Pavel Filip și cu președintele Igor Dodon după care va pleca la Tiraspol.

Președintele în exercițiu al OSCE, Sebastian Kurz, ministrul de Externe al Austriei, a cerut încetarea violențelor în estul Ucrainei și accesul în zona afectată de conflict a observatorilor internaționali și a ajutorului umanitar.

Vorbind vineri seara la Chişinău, Sebastian Kurz, a declarat că „încălcarea acordurilor discutate la Minsk și violențele care au loc sunt inacceptabile”.

Începând de duminică în localitatea Avdiivka în apropiere de Donețk au reizbucnit luptele între armata ucraineană și separatiștii sprijiniți de Rusia. Localnicii au rămas fără electricitate, încălzire și apă potabilă, în condiții de iarnă grea.

Sebastian Kurz a declarat că „observatorii OSCE au constatat 20 de mii de încălcări ale Acordului de încetare a focului”. „Situația populației este critică, sunt mii de oameni care nu au acces la curent electric, la apă și căldură, lucru care se întâmplă pe fundalul temperaturilor foarte de joase de afară. Cerem încetarea violențelor și accesul în zonă a observatorilor și a ajutorului umanitar”, a declarat Sebastian Kurz la începutul unei vizite de două zile pe care o întreprinde la Chişinău și Tiraspol în calitate de președinte în exercițiu al OSCE.