Un cunoscut activist anti-LGBT din Statele Unite a fost primit la Chișinău de președintele Igor Dodon în pregătirea ședinței Congresului Mondial al Familiilor, care ar urma să se țină la toamnă la Chișinău cu participarea Patriarhului Kiril al Rusiei. Un institut american specializat în demascarea promotorilor urii, Southern Poverty Law Centre, spune că invitatul lui Dodon, Brian S. Brown, a militat activ în Statele Unite împotriva legiferării căsătoriilor între persoane de același sex. După ce Curtea Supremă de Justiție din Statele Unite a decis în favoarea egalității conjugale în 2015, Brown a devenit mai activ ca înainte în Rusia și alte țări din fostul spațiu sovietic, sprijinind mișcări homofobe și anti-avort. Ediția de anul trecut a Congresului pe care ar urma să-l găzduiască Chișinăul s-a ținut în Georgia, la Tbilisi.

Uniunea Europeană ar trebui să recunoască statul palestinian, a spus într-o vizită la Bruxelles președintele palestinian Mahmoud Abbas, în vreme ce blocul cu 28 de membri și-a reafirmat sprijinul pentru soluția celor două state cu capitala comună la Ierusalim. Întâlnirea lui Abbas cu miniștrii de externe din UE a avut loc în urma anunțului surprinzător de luna trecută al președintelui american Donald Trump de recunoaștere a Ierusalimului drept capitala Israelului. La întâlnirea de luni de la Bruxelles, șefa politicii externe și de securitate a UE, Frederica Mogherini, a spus că UE va continua să livreze palestinienilor asistență financiară după ce Statele Unite au anunțat săptămâna trecută că nu vor mai da bani agenției ONU răspunzătoare de ajutorarea palestinienilor (UNRWA).

Senatul Statelor Unite a ajuns luni la un compromis care permite redeschiderea instituțiilor federale guvernamentale, după ce sute de mii de angajați au fost trimiși în vacanță fără plată din cauza disputelor politice din Congres. Peste 30 de democrați au trecut de partea majorității republicane, votând înțelegerea care asigură fonduri până cel puțin la 8 februarie. Acordul ar urma să intre în vigoare după aprobarea de către Camera Reprezentanților, ceea ce nu pare să fie o problemă. A fost primul asemenea impas din 2013 până acum. Mărul discordiei a fost de data aceasta legislația referitoare la imigrație și la paza frontierelor.

Marea Britanie „s-ar chinui” ca să fie pe măsura armatei ruse pe câmpul de luptă, a spus luni la Londra șefului marelui stat major al armatei britanice, Nick Carter. Într-o adresare la Royal United Services Institute, un think tank specializat în chestiuni de apărare și de securitate, Carter a spus că Rusia își edifică o forță expediționară tot mai agresivă, etalându-și în același timp în Siria rachetele cu rază lungă de acțiune. Discursul lui Carter – aprobat de ministrul apărării, Gavin Williamson – a avertizat că Marea Britanie va rămâne tot mai mult în urma potențialilor adversari dacă nu își mărește investițiile în domeniul militar. „Amenințările nu sunt la depărtare de mii de kilometri, ci la porțile Europei”, a spus Carter.

Avocatul lui Traian Băsescu a anunțat că a făcut apel împotriva deciziei de luni a Judecătoriei Chișinău de a menține anularea cetățeniei moldovene a fostului președinte român, decisă de președintele Igor Dodon. Avocatul Andrei Bivol a scris pe rețele că clientul său a adus în instanță „argumente incontestabile” împotriva decretului din 3 ianuarie 2017 al liderului moldovean. Cunoscut pentru vederile sale unioniste, Băsescu a primit cetățenia R. Moldova în 2016 prin decretul fostului președinte moldovean Nicolae Timofti. Decretul de retragere a cetățeniei lui Băsescu a fost unul din primele acte oficiale ale lui Igor Dodon după ce a depus jurământul ca președinte. Motivul oficial invocat a fost că în perioada când a primit cetățenia moldoveană, Băsescu era urmărit penal în România.

Fondul Monetar Internațional și-a revizuit pozitiv prognoza pentru economia globală, notând creșterea surprinzătoare din Europa și din Asia și prevestind că reducerea impozitelor în Statele Unite va da un impuls pe termen scurt economiei americane. FMI a apreciat luni la 3,7% creșterea economică din 2017 (cea mai mare din 2011), anticipând un ritm de 3,9% anul acesta și anul viitor. Potrivit AP, datele au fost făcute publice la Forumul Economic Mondial de la Davos, din Elveția, de directoarea FMI Christine Lagarde, care spus că știrea este „cât se poate de binevenită”. Lagarde a îndemnat țările lumii să profite de creșterea economică sănătoasă pentru a aplica reforme care să facă economiile lor mai eficiente și să contribuie la „răspândirea prosperității” și în țările mai rămase în urmă.

Statele Unite conlucrează cu partenerii europeni pentru a „repara” acordul nuclear cu Iranul și pentru rezolvarea îngrijorărilor privind programul de rachete balistice iranian și alte chestiuni, a spus secretarul de stat al Statelor Unite, Rex Tillerson, citat de DPA. Vorbind luni la Londra după întâlnirea cu ministrul de externe britanic Boris Johnson, Tillerson a spus că partenerii europeni, anume Franța, Marea Britanie și Germania, sunt de acord că există unele aspecte din acordul din 2015 și din „comportamentul” Teheranului care trebuie corijate. Șeful diplomației americane a mai spus că țara lui și cele trei puteri vest-europene se vor constitui într-un „grup de lucru” pentru rezolvarea chestiunilor legate de Iran.

Autoritățile moldovene spun că urmările condițiilor meteo nefavorabile de la sfârșitul săptămânii trecute au fost în linii mari înlăturate. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Serviciului Vamal, Cristina Rău, citată de MOLDPRES, toate punctele de trecere a frontierei și-au reluat activitatea cel mai târziu duminică seară, și funcționează în regim normal. Începând din 18 ianuarie, fuseseră nefuncționale nouă posturi vamale, mai ales din cauza întreruperii curentului electric. Potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, citat de presa de la Chișinău, luni dimineaţă au fost reconectate la curent ultimele localităţi afectate de ninsorile de săptămâna trecută.

Vicepreședintele Statelor Unite, Mike Pence, spune că Statele Unite își vor deschide ambasada din Israel la Ierusalim înainte de sfârșitul anului viitor. Estimările anterioare indicau că mutarea ambasadei de la Tel Aviv va lua trei sau patru ani. Într-o adresare către Parlamentul israelian, luni, Pence a apărat decizia președintelui Donald Trump de a recunoaște Ierusalimul drept capitala Israelului, în ciuda protestelor palestinienilor și aliaților lor arabi. Palestinienii consideră Ierusalimul de est, anexat de Israel, drept capitala viitorului lor stat. Luni, mai devreme, vicepreședintele Pence îi spusese premierului conservator israelian Benjamin Netanyahu că este o onoare să se afle „în capitala Israelului, Ierusalim”. Netanyahu i-a mulțumit lui Pence pentru ceea ce a numit „recunoașterea istorică” de către Trump a Ierusalimului drept capitala Israelului.

Președintele rus Vladimir Putin l-a demis pe Aleksandr Grușko din postul de ambasador la NATO, numindu-l vice-ministru de externe. Decretele de demitere și numire au fost semnate de Putin și postate pe un site oficial luni, 22 ianuarie. Nu s-au dat explicații și nu existau de îndată informații despre cine l-ar putea înlocui pe Grușko la NATO. Relațiile Moscovei cu alianța nord-atlantică sunt tensionate din cauza unor evenimente ca anexarea Crimeii de către ruși, alimentarea de către Rusia a conflictului separatist din estul Ucrainei și apropierea prea mare a unor avioane militare rusești de avioane și nave occidentale, în mai multe incidente. În vârstă de 62 de ani, Grușko și-a început cariera în 1977, fiind emisarul Rusiei la NATO din 2012, când trecuseră cinci luni din actualul mandat al lui Putin.

Judecătoria Centru din Chișinău a respins astăzi cererea fostului președinte român Traian Băsescu de anulare a decretului prin care președintele moldovean Igor Dodon i-a retras cetățenia moldoveană. În urma unui proces început primăvara trecută, instanța a considerat că retragerea cetățeniei lui Băsescu este legală. „Nu-mi este clar, dar e hotărârea instanței și trebuie respectată. Nu comentez decizia instanței”, a declarat fostul președinte român presei moldovene după pronunțarea deciziei. Aceasta poate fi atacată în instanța ierarhic superioară, dar apărarea încă nu a hotărât dacă va face acest pas. În ianuarie 2017, Dodon i-a retras cetățenia lui Băsescu, spunând că acesta ar fi mințit în cerere, omițând să spună că este urmărit penal în România. Fostul președinte român spune că nu a încălcat procedura și că cetățenia acordată de predecesorul lui Dodon, în 2016, i-a fost retrasă în mod arbitrar, din motive politice.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că în Occident ar exista o „rusofobie fără precedent”, mai puternică decât în perioada Războiului Rece. Într-un interviu pentru ziarul Kommersant, în urma unei vizite de săptămâna trecută la New York, Lavrov a acuzat țările occidentale de încercări „de a pedepsi Rusia prin toate mijloacele posibile”, inclusiv prin sancțiuni descrise de el drept „absurde” și o „campanie bine pusă la cale” de discreditare a sportivilor ruși. Rusia este supusă sancțiunilor americane și europene din 2014, când a anexat Crimeea și a acordat sprijin separatiștilor pro-ruși în estul Ucrainei. Din cauza suspiciunilor că statul rus a orchestrat un sistem de dopaj, sportivii ruși au fost excluși de la Jocurile Olimpice de vară din 2016 de la Rio de Janeiro, iar Comitetul Internaţional Olimpic a suspendat Rusia şi de la Jocurile Olimpice de Iarnă care se vor desfăşura luna viitoare în Coreea de Sud, la Pyeongchang, unde vor fi admiși numai sportivii ruşi „curaţi”, care vor evolua sub drapelul olimpic.

Fostul lider catalan fugar, Carles Puigdemont, a călătorit astăzi din Belgia în Danemarca, sfidând avertismentul Spaniei că va emite din nou mandat internațional de arestare pe numele său. Puigdemont a ajuns azi dimineață cu avionul la Copenhaga pentru a lua parte la o dezbatere cu studenții. Este prima călătoria a fostului lider catalan în afara Belgiei de când s-a refugiat acolo, în urma tentativei nereușite de a proclama independența Cataloniei față de Spania, în octombrie 2017. Autoritățile de la Madrid l-au inculpat pentru răzvrătire, rebeliune și deturnarea de fonduri publice și au emis inițial mandat european de arestare, pe care l-au retras ulterior pentru a readuce cazul în jurisdicția spaniolă.

Președintele Igor Dodon spune că i-a acordat un interviu jurnalistei ruse, Irada Zainalova, prezentatoarea principalului buletin de știri de la postul rusesc NTV, chiar dacă aceasta nu a fost lăsată inițial să intre în Republica Moldova. În interviul pe care l-a publicat duminică pe pagina sa de Facebook, Dodon spune că Zainalova a ajuns la Chișinău numai în urma intervenției sale personale. Cu câteva zile mai devreme, ea a fost expulzată de autorități de pe aeroportul Chișinău, fiindu-i interzis accesul în țară. În interviul intitulat de NTV „NATO însemnă război”, Dodon mai deplânge „demersurile anti-ruse” ale guvernării și reia acuzația că autoritățile guvernamentale ar vrea să „facă pe plac curatorilor occidentali din Statele Unite sau Bruxelles”.

Numărul morților la Kabul în urma unui atac al talibanilor asupra Hotelului Intercontinental a ajuns la 30, iar autoritățile avertizează că ar putea crește și mai mult. Potrivit relatărilor de presă, printre cei uciși s-ar număra 14 străini, inclusiv mulți cetățeni ucraineni, angajați ai unei companii aeriene. Președintele ucrainean Petro Poroșenko a spus că Kievul se află în legătură cu autoritățile afgane și a exprimat condoleanțe familiilor celor uciși. Militanții îmbrăcați în uniformele armatei afgane au luat hotelul cu asalt în seara de 20 ianuarie iar luptele cu forțele de ordine au durat peste 12 ore.

În Germania, Partidul Social Democrat a adoptat decizia să continue negocierile cu conservatorii cancelarei Angela Merkel pentru refacerea unei largi coaliții de guvernare. La un congres special ținut duminică la Bonn, 56% din delegații social democrați s-au pronunțat pentru continuarea negocierilor, dar rezultatul votului a fost mai strâns decât se aștepta. Cu toate acestea, liderul social-democraților Martin Schulz a declarat că a „răsuflat ușurat” în urma votului. Acesta îmbunătățește perspectivele de refacere a coaliției de guvernare în frunte cu conservatoarea Merkel după luni de incertitudine, în urma alegerilor din septembrie 2017.

Spania a avertizat că va emite din nou mandat internațional de arestare pe numele fostului lider catalan fugar, Carles Puigdemont, dacă acesta va călători din Belgia, unde se ascunde actualmente, în Danemarca. Puigdemont urmează să participe astăzi la o dezbatere la Universitatea Copenhaga. El a fugit din Spania după tentativa nereușită a guvernului regional catalan să proclame independența Cataloniei, în octombrie 2017. Autoritățile de la Madrid l-au inculpat pentru răzvrătire, rebeliune și deturnarea de fonduri publice și au emis inițial mandat european de arestare, pe care l-au retras ulterior pentru a readuce cazul în jurisdicția spaniolă.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Rex Tillerson, a început un turneu european, care va include o escală la Varșovia. Tillerson a ajuns duminică seara la Londra, urmând să mai călătorească la Paris și în Elveția pentru a participa la Forumul Economic Mondial de la Davos. Un oficial american a spus presei că una din temele principale ale vizitei este soarta tratatului nuclear încheiat de puterile internaționale cu Iranul, în 2015. Administrația Trump critică tratatul care prevede ridicarea sancțiunilor împotriva Teheranului în schimbul reducerii activităților atomice, dar țările europene spun că trebuie implementat în continuare.

Presa iraniană relatează că deputaților de la Teheran li s-a permis accesul la deținuții arestați în timpul revoltei populare începute în luna decembrie. Agenția semioficială ISNA citează un purtător de cuvânt parlamentar spunând că vizita unui mic grup de deputați din comisia juridică la o închisoare din capitala iraniană a fost aprobată duminică și urmează să aibă loc pe 28 ianuarie. Va fi prima asemenea vizită de la izbucnirea protestelor antiguvernamentale soldate cu zeci de morți. Numărul celor arestați este estimat la 3700 de persoane.

Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite urmează să examineze astăzi situația umanitară din regiunea siriană Afrin condusă de kurzi, în urma unei operațiuni împotriva acestora a trupelor și aviației turce. Diplomați acreditați la ONU spun că discuțiile cu ușile închise au fost convocate la cererea Franței, urmând să mai fie examinată și campania militară a guvernului sirian contra opoziției din câteva provincii. Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a declarat că țara sa este profund îngrijorată de „degradarea brutală a situației” din Afrin, unde se estimează că aproximativ 20 de oameni au fost uciși în primele 24 de ore ale operațiunii turce, care a început pe 20 ianuarie.

Regele Abdullah al Iordaniei a criticat duminică decizia Washingtonului de a recunoaşte Ierusalimul drept capitala Israelului şi a afirmat că Ierusalimul de Est trebuie să fie capitala viitorului stat palestinian. În cadrul convorbirilor sale cu vicepreşedintele american Mike Pence la Amman, suveranul iordanian a declarat că singura soluţie la conflictul israeliano-palestinian este cea a două state: israelian şi palestinian. Luni, vice-președintele american este așteptat în Israel.

Partidul Social-democrat din Germania a decis să continue negocierile cu blocul conservator al cancelarei Angela Merkle în vederea formării unei mari coaliții. La congresul partidului, organizat la Bonn, 56% din delegați au votat pentru începerea negocierilor pe fond, după tratativele preliminare, dar a fost un vot la limită, după o dezbatere extrem de aprinsă care a demonstrat încă odată că o mare parte a social-democraților, mai ales membrii organizației de tineret, nu sprijină decizia conducerii din jurul lui Martin Schulz de a aduce partidul din nou la guvernare. Ultimele două mari coaliții alături de blocul lui Merkel au adus social-democraților numai o cădere masivă în sondaje și, în septembrie anul trecut, la ultimele alegeri generale un rezultat de 20%, cel mai prost din istoria postbelică a partidului. Programul de guvernare, care urmează să fie negociat acum, va fi și el supus votului membrilor Partidului social-democrat.

R.Moldova ar putea apela la experți internaționali pentru a estima valoarea pagubelor de pe urma prezenţei forțelor ruse în Transnistria în ultimii 25 de ani, a declarat sâmbătă preşedintele parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, într-un interviu acordat unei publicaţii din Letonia. Candu a subliniat că prezenţa militară rusă în stânga Nistrului încalcă dreptul internațional, relatează Deschide.md. Andrian Candu a mai spus că s-ar putea merge chiar până la crearea unei comisii pentru evaluarea pagubelor provocate de ocupaţia sovietică pe vremea când Moldova făcea parte din URSS, recunoscând însă că subiectul ocupaţiei sovietice e sensibil în Republica Moldova din cauza diferenţelor de opinii din societate legate de acest subiect. În acelaşi interviu, Andrian Candu a vorbit și despre implicarea tot mai evidentă a Rusiei în afacerile interne ale Republicii Moldova, în special prin presa de propagandă, furnizoare de fake news.

Autorităţile de la Chișinău vor să urgenteze construirea conductei Ungheni – Chişinău, prin care să importe gaze naturale din România, pe fondul îngrijorărilor că aprovizionarea cu gaze naturale dinspre Rusia ar putea fi oprită după 2019. Gazprom a anunţat că după 2019 şi-ar putea sista tranzitul de gaze prin Ucraina, ceea ce a produs îngrijorări în Republica Moldova a declarat reprezentantul Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Călin Negura, pentru Radio România Actualități.

Cel puțin 18 persoane au fost ucise în urma luării de ostateci la Hotelul Intercontinental din capitala afgană Kabul. Potrivit Ministerului de Interne, cel puțin trei atacatori au fost uciși în timpul luptelor cu forțele de ordine, care au durat 12 ore. Potrivit aceleeași surse, cel puțin 14 dintre victime erau cetățeni străini. Se pare însă că bilanțul morților ar putea fi mult mai ridicat.

Atacul a fost asumat de milițiile Taliban. Hotelul Intercontinental a mai fost atacat de milițiile Taliban în iunie 2011, atac soldat cu 21 de morţi. De atunci, hotelul se află sub supravegherea forţelor de ordine, iar accesul este restricţionat.