Guvernul R. Moldova a dat miercuri aviz pozitiv introducerii în Constituție a aspirațiilor de integrare europeană la propunerea majorității parlamentare dominată de Partidul Democrat. Săptămâna trecută, șeful fracțiunii parlamentare a democraților, Marian Lupu, și-a exprimat încrederea că în Parlament se va găsi o majoritate de două treimi de voturi pentru a adopta amendamentul până la alegerile parlamentare de la toamnă. Lupu a spus într-un interviu pentru portalul „Tribuna” că înscrierea vectorului european în Constituție va pune capăt dezbaterii interne și va da un semnal partenerilor externi că Chișinăul nu mai ezită. Partidul Socialiștilor care pledează pentru apropiere de Rusia critică inițiativa. Opoziția pro-europeană spune că amendamentul constituțional este un truc prin care guvernarea dominată de democrați ar vrea să camufleze deficiențele în aplicarea reformelor.

O persoană a murit, iar alta a fost rănită grav în ciocnirea cu un camion a unui tren transportând membri republicani ai Congresului Statelor Unite. Într-un comunicat de presă al Casei Albe se spune că nu a fost rănit serios nici unul din senatorii și reprezentanții care mergeau la o întrunire anuală în statul Virginia de Vest, iar subordonații lor sunt și ei în siguranță. Trenul închiriat de la compania Amtrak, cu o sută de republicani în vagoane, a lovit un camion de salubritate în localitatea Crozet, din Virginia. Potrivit presei persoana decedată se afla în camion, nu în tren. La întrunirea republicană din stațiunea White Sulphur Spring, care urmează să țină până vineri, ar urma să ia cuvântul președintele Donald Trump.

Guvernul de la Chișinău a criticat ținerea de exerciții militare în regiunea transnistreană cu participarea trupelor rusești și a forțelor regimului separatist. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe, „Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR) a început exerciţii militare, având, între altele, drept obiective „contracararea terorismului” şi instruirea militarilor de „a acţiona în condiţiile folosirii de către inamicul convenţional a armelor de distrugere în masă”. Ministerul de externe moldovean califică manevrele drept „o ameninţare directă şi brutală la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus că în ciuda unor îngrijorări legate de sistemul de justiție din România, el are „deplină încredere” și nu are de gând să declanșeze procesul care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al Bucureștiului în structurile europene, transmite AP. Vorbind la Bruxelles la o conferință de presă în compania președintelui român Klaus Iohannis, Juncker a insistat că statul de drept în România a făcut „progrese remarcabile”, care „trebuie să fie ireversibile”. Săptămâna trecută, UE avertizase România să nu dea înapoi în privința combaterii corupției, cerând parlamentului de la București să-și reconsidere poziția în ce privește schimbarea legilor justiției. Klaus Iohannis a spus la Bruxelles că garantarea independenței sistemului justiției din România este „esențială”, adăugând că „soluția este la noi”.

Președintele rus Vladimir Putin a dispus organizarea unei competiții alternative pentru sportivii ruși care nu pot participa luna viitoare la olimpiada de iarnă din Coreea de Sud din motive de dopaj. Potrivit purtătorului său de cuvânt, Putin a promis că învingătorii la noua competiție, despre care presa rusă a scris că se va ține la Soci, vor primi premii bănești egale cu cele acordate de obicei de Rusia campionilor olimpici. Din cauza scandalurilor de dopaj, Rusia nu poate participa ca stat la Jocurile Olimpice de luna viitoare, de la Pyeongchang, dar 160 de sportivi ruși au primit dreptul să concureze sub un drapel neutru, ca „sportivi olimpici din Rusia”.

Un tribunal din Turcia a decis ca șeful filialei turcești a organizației Amnesty International, Taner Kilic, să fie eliberat din detenția preventivă. Tribunalul i-a impus lui Kilic interdicție de călătorie și a stabilit pentru 21 iunie data începerii procesului său, sub acuzații de terorism, pentru presupusa colaborare cu autorii puciului militar eșuat din iulie 2016. Kilic, care neagă acuzațiile, a fost unul din cei 11 activiști arestați de autoritățile Turciei în iulie 2017 la Istanbul, la un seminar de instruire în domeniul drepturilor omului. Doi dintre cei arestați atunci au fost puși deja în libertate înaintea procesului, iar alți opt, inclusiv un german și un suedez, au fost eliberați în octombrie. Amnesty International-Turcia a salutat miercuri eliberarea lui Kilic și a promis că va lupta până la clasarea dosarelor tuturor activiștilor săi.

Judecătorul Tudor Panțîru și-a dat demisia din postul de președinte al Curții Constituționale, pe care îl ocupa din mai 2017, când i-a expirat mandatul predecesorului său, actualul ministru al justiției Alexandru Tănase. Potrivit presei de la Chișinău, motivele demisiei sunt de ordin personal. În vârstă de 66 de ani, Panțîru a fost judecător la CC din 2013. El a fost deputat în primul parlament al Republicii Moldova, ocupând în anii 1990-1992 postul de președinte al comisiei juridice. Panțîru deține pe lângă cetățenia moldoveană pe cea a României și a fost parlamentar român în 2008-2012, din partea Partidului Social-Democrat.

Președintele Republicii Moldova Igor Dodon a condamnat declarațiile de unire cu România adoptate în ultima vreme de unele localități moldovene, avertizând că va folosi toate mijloacele de care dispune „pentru a asigura securitatea națională a Republicii Moldova”. Într-o declarație de presă, Dodon a mai condamnat și arderea unui drapel moldovenesc la Arcul de Triumf din capitală, ca și „campaniile de denigrare a suveranității” moldovene care s-ar desfășura mai ales în școli. În declarația lui Dodon sunt criticate, pentru că nu iau măsuri împotriva unor asemenea acțiuni, Serviciul de Informații și Securitate, poliția și procuratura. În replică, președintele Partidului Unității Naționale (PUN), fostul ministru al apărării Anatol Șalaru, a spus că Dodon nu a cerut niciodată pedepsirea celor care „au împușcat moldoveni în 1992, dar este gata să bage la închisoare unioniști”.

Premierul moldovean Pavel Filip a spus că tariful la gaze naturale ar putea să scadă cu cel puțin 20%, dar a insistat că decizia va aparține Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE). Vorbind la o ședință de guvern, în capitală, Filip a mai spus că ANRE a început deja cu MoldovaGaz discuțiile despre ieftinire. Remarcile premierului vin după ce mai mulți experți au spus că prețul gazelor poate fi redus, dată fiind ieftinirea lui pe piața internațională, și au acuzat puterea de la Chișinău că amână în mod deliberat ieftinirea ca s-o prezinte oamenilor ca pe o mare realizare abia în ajunul alegerilor de anul acesta, câștigând capital politic

Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat împotriva escaladării operațiunilor turcești anti-kurde nordul Siriei. „Dacă operațiunea depășește caracterul luptei împotriva unei potențiale amenințări teroriste la granița Turciei și se transformă într-o invazie, vom avea o problemă”, a avertizat liderul francez într-un interviu apărut miercuri în „Le Figaro”. Într-o primă reacție, premierul turc Binali Yildirim a spus că „Turcia nu are mentalitate de invadator”, iar Macron este prost informat. Turcia a lansat la 20 ianuarie operațiunea împotriva YPG, o grupare kurdă sprijinită de Statele Unite în lupta împotriva Statului Islamic. Turcia susține că YPG ar fi o prelungire a PKK – mișcarea interzisă pentru autonomie a kurzilor din sud-estul Turciei.

Guvernatorul capitalei Poloniei a zădărnicit planul ținerii unui protest la ambasada Israelului, interzicând circulația în zonă din rațiuni de securitate, a informat AP. Grupări poloneze de dreapta anunțaseră o demonstrație pentru miercuri, după ce Israelul a formulat obiecții față de proiectul polonez de a scoate în afara legii orice învinuire a Poloniei pentru crimele nazismului. Israelul a atras atenția că legea cuprinzând termeni vagi ar împiedica cercetarea istorică și stabilirea adevărului. Guvernatorul Varșoviei, Zdzislaw Sipera, a spus miercuri că interzice circulația în preajma ambasadei israeliene până la 5 februarie, după ce ambasada și-a exprimat temeri de securitate.

Joe Kennedy III, membru democrat al Camerei Reprezentanților a răspuns la discursul despre Starea Uniunii, ținut marți în zorii zilei de președintele Donald Trump, criticând administrația că îngrădește drepturile cetățenilor și provoacă o polarizare și mai accentuată a societății. Între altele, Joe Kennedy, nepotul fostului ministru al justiției Robert Kennedy, a declarat că actuala administrație „respinge cel mai înalt ideal al americanilor și anume că orice individ are o valoare, că toți suntem născuți egali și contăm la fel de mult în fața justiției”.

Un grup de senatori democrați din Congresul american a criticat drept „inacceptabilă” decizia președintelui Donald Trump de a nu impune noi sancțiuni Rusiei, după ce ministerul finanțelor (Departamentul Trezoreriei) a dat publicității luni ndimineață o mult-așteptată listă de ruși aflați în legături strânse cu președintele Vladimir Putin, care ar putea deveni țintele unor noi sancțiuni americane. Protestul a fost adresat secretarului de stat Rex Tillerson.

La câteva ore după publicare, Putin a spus că lista este un „act neprietenos” care va dăuna relațiilor bilaterale, dar că răspunsul Moscovei va fi temperat. „Nu intenționăm să escaladăm situația”, a spus Putin, la un miting electoral.

Așa-numitul „raport Kremlin”, publicat marți la Washington, cuprinde numele a 114 personaje politice influente din Rusia și 96 de oligarhi care au dobândit averi sau putere grație relațiilor cu președintele Vladimir Putin. administrația președintelui american Donald Trump a înștiințat Congresul că nu va impune la această fază noi sancțiuni împotriva Rusiei.

Raportul Kremlin a fost înmânat la 29 ianuarie Congresului american, așa cum prevede legea sancțiunilor împotriva „adversarilor” Americii (Counter America's Adversaries Through Sanctions Act, pe scurt: CAATSA). Ministrul de finanțe Steve Munchin a declarant însă luni că „în viitorul apropiat”, poate chiar într-o lună, ar putea fi impuse noi sancțiuni.

Noul ministrul moldovean al Justiției Alexandru Tănase a apreciat că strategia de reformare a justiției din perioada 2011 – 2016 a eșuat. Strategia urmărea între altele consolidarea independenţei și responsabilității sistemului judecătoresc, declarând „toleranţa zero” față de corupție. Tănase a făcut declarația marți, la o conferință de presă la Chișinău, la care și-a anunțat propriile priorități. „Cu regret o spun: strategia reformei care a fost adoptată în 2011 a fost în mare parte un eșec”. Tănase care a mai fost ministru al Justiției din septembrie 2009 până în mai 2011 a spus că va iniția o serie de modificări legislative și o nouă strategie de reforme vizând între altele profesionalismul și integritatea judecătorilor.

Guvernul Filip dă miercuri avizul pentrru amendamentul constituțional propus de majoritatea parlamentară dominată de Partidul Democrat pentru a introduce în Constituție prevederea că Republica Moldova are o orientare pro-europeană. Este așteptat un aviz pozitiv. Săptămâna trecută, șeful fracțiunii parlamentare a democraților, Marian Lupu, și-a exprimat încrederea că în Parlament se va găsi o majoritate de două treimi de voturi pentru a adopta amendamentul până la alegerile parlamentare de la toamnă. Lupu a spus într-un interviu pentru portalul Tribuna că înscrierea vectorului european în Constituție va pune capăt dezbaterii interne și va da un semnal partenerilor externi că Chișinăul nu mai ezită. Partidul Socialiștilor care pledează pentru apropiere de Rusia critică inițiativa. Opoziția pro-europeană spune că amendamentul constituțional este un truc prin care guvernarea dominată de democrați ar vrea să camufleze deficiențele în aplicarea reformelor.

Judecătoria Chișinău l-a condamnat, marți, la cinci ani și patru luni de închisoare pe unul din bărbații acuzați de organizarea unei tentative de asasinare a liderului Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Iurie Parhomenco este unui din cei 13 bărbați reținuți la Chișinău și în Ucraina, în martie 2017, sub bănuiala că ar fi înființat un grup organizat pentru asasinarea lui Plahotniuc. Inculpatul și-a recunoscut vinovăția în instanță, spunând că a acționat la indicația interlopului Grigore Caramalac aflat în căutare internaţională. Avocatul lui Parhomenco a spus că apărarea nu a decis deocamdată dacă va contesta sentința.

În primul să discurs către națiune, președintele american Donald Trump a declarat că China și Rusia sunt rivali pe care Statele Unite trebuie să-i înfrunte cu o „forță neegalată”. În discursul rostit noaptea trecută în fața Congresului, în care s-a concentrat mai ales pe teme de politică internă, Trump a spus că, pe plan extern, Statele Unite se confruntă cu „regimuri ostile, grupări teroriste și rivali ca China și Rusia care atentează la interesele, economia și valorile” americane. „Pentru înfruntarea aceste pericole îngrozitoare, știm că manifestarea slăbiciunii este calea cea mai sigură către conflict, iar forța neegalată este mijlocul cel mai sigur pentru apărare”.

În discursul său, Trump a cerut Congresului să anuleze restricțiile la finanțarea deplină a armatei, să repare ceea ce a numit „defecte fundamentale” ale acordului nuclear cu Iranul și a spus că Statele Unite desfășoară o campania „de presiuni maximale” împotriva ambițiilor nucleare ale Coreii de Nord, descriind regimul de la Fenian drept „o dictatură nemiloasă”.

Casa Albă spune că președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv pentru a menține funcțional centrul de detenție al Statelor Unite de la Guantanamo Bay, Cuba. Anunțul a survenit în timp ce Trump își rostea, în Congres, primul discurs către națiune. Ordinul anulează decizia fostului președinte, Barack Obama, de a închide controversata închisoare militară pentru suspecții de terorism „atunci când este practic posibil”. Ea a fost deschisă de președintele George W. Bush după atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001, permițând deținerea și interogarea suspecților de terorism fără a fi inculpați. Populația închisorii a scăzut de la aproximativ 680 de deținuți în 2003 la 41 astăzi, ceilalți fiind transferați sau eliberați.

Un reformist proeminent din Iran, care și-a petrecut ultimii șapte ani în arest la domiciliu, l-a criticat aspru pe liderul suprem de la Teheran, ayatollahul Ali Khamenei, cerându-i să efectueze reforme majore „înainte de a fi prea târziu”. Mehdi Karrubi, el însuși cleric șiit, a spus că Khamenei ar trebui să „accepte responsabilitatea” pentru politicile din ultimele trei decenii, în loc să dea vina pe inamici externi pentru situația proastă din țară. El a mai spus că protestele recente din Iran declanșate de scumpirea mărfurilor de bază erau inevitabile din cauza „injustiției, corupției și discriminării” profunde care există în țară. Cel puțin 25 de oameni au fost uciși în ciocnirile dintre forțele de securitate și protestatari, iar 3000 de persoane au fost arestate în urma protestelor, care au izbucnit în mai multe orașe iraniene pe 28 decembrie 2017.

Șeful serviciului rus de spionaj Serghei Narîșkin s-a întâlnit săptămâna trecută cu oficiali ai serviciilor de informații ale Statelor Unite în apropiere de Washington, relatează agenția Reuters citând două surse americane. Narîșkin, care este supus sancțiunilor americane, s-a întâlnit între alții cu Dan Coats, directorul național pentru informații al Statelor Unite, dar sursele citate de Reuters nu au dezvăluit detaliile discuțiilor. Agenția rusă de stat TASS l-a citat pe ambasadorul rus la Washington, Anatoli Antonov, spunând că la întâlnirea oficialului rus cu reprezentanți ai serviciilor de informații americane, pe care ambasadorul nu-i identifică, s-a discutat despre „lupta comună împotriva terorismului”. Liderul opoziției democrate din Senat, Chuck Schumer, a cerut administrației Trump să dea explicații pe marginea acestor relatări.

Poliția moldoveană spune că se află în căutarea persoanei sau persoanelor care au dat foc tricolorului arborat în interiorul Arcului de Triumf din centrul Chișinăului. Cazul a fost semnalat de mai mulți internauți, inclusiv consilieri municipali, care au publicat pe rețelele de socializare online imagini cu tricolorul cu o margine arsă. Într-o postare pe pagina de Facebook a Poliției Naționale se spune că aceasta va reveni cu detalii despre rezultatul investigațiilor. Codul Penal prevede amenzi de până la 850 unități convenționale, pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 100 la 200 de ore sau cu închisoare de până la trei ani pentru profanarea simbolurilor de stat, inclusiv a drapelului.

Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională a lansat un nou proiect prin care își propune să sprijine integrarea Republicii Moldova în sistemele regionale și mondiale de comerț. Programul pentru Reforme Structurale va dura patru ani, având un buget de 11,2 milioane de dolari. Ambasadorul american James D. Pettit a spus că Statele Unite doresc să ajute Republica Moldova „să-și consolideze legăturile economice cu Europa și să îndeplinească standardele stricte pentru integrarea europeană, inclusiv combaterea corupției, asigurarea transparenței și responsabilității tuturor instituțiilor statului”. Programul va include acțiuni de lupta împotriva corupției și a birocrației.

Președintele rus Vladimir Putin a respins afirmația că ar fi jucat un rol crucial în organizarea dopajului sportivilor ruşi la Jocurile Olimpice de la Soci. În cadrul unei reuniuni televizate cu susţinătorii candidaturii sale la alegerile prezidențiale din martie, Putin l-a numit „tâmpit” pe autorul afirmațiilor, fostul director al laboratorului antidoping de la Moscova, Grigori Rodcenkov. Acesta a vorbit într-un interviu difuzat luni seara de postul german de televiziune ARD. Refugiat în Statele Unite, Rodcenkov a fost sursa principală pe care s-au bazat instituțiile sportului internațional pentru a exclude Rusia de la mai multe competiții din cauza practicării unui sistem de dopaj organizat de stat. „Totul se bazează pe declarațiile acestui tâmpit, în care cu greu s-ar putea avea încredere”, a spus astăzi Putin, care consideră că puterile internaționale au folosit cazurile de dopaj ale sportivilor ruși pentru a denigra Rusia.

Parlamentul regional din Catalonia a decis să amâne sesiunea de învestire a liderului separatist fugar, Carles Puigdemont, în calitate de șef al noului guvernului regional catalan. Spicherul regional Roger Torrent a insistat că Puigdemont, autoexilat în Belgia, este singurul candidat viabil de a conduce Catalonia. Învestirea acestuia a fost, însă, interzisă de Curtea Constituțională a Spaniei. Puigdemont face obiectul unei proceduri judiciare după tentativa nereușită de a proclama independența Cataloniei de Spania în octombrie 2017. Autoritățile de la Madrid l-au inculpat pentru răzvrătire, rebeliune și deturnarea de fonduri publice.

Premierul irlandez Leo Varadkar a spus că în Irlanda va fi organizat un referendum în luna mai pentru a decide dacă anulează prevederea constituțională care interzice avortul în majoritatea cazurilor. Un vot pentru anularea interdicției ar lăsa la latitudinea Parlamentului reglementarea cazurilor în care avortul este legal. Constituția actuală amendată în 1983 face ca Irlanda catolică să aibă una din cele mai restrictive legislații privind avorturile din Europa. Avortul este permis actualmente numai în cazurile în care sarcina comportă riscuri pentru viața femeii. Premierul Varadkar care conduce partidul conservator Fine Gael a spus că el va milita pentru relaxarea restricțiilor.