Președintele Consiliului European Donald Tusk a convocat summitul UE pe tema Brexit-ului pentru joi. Anunțul a venit la puțin timp după ce premierul britanic Theresa May a anunțat amânarea votului din parlamentul țării sale asupra acordului de ieșire din UE, de teamă că nu va obține destule voturi, mărind probabilitatea unui Brexit dur, fără vreo înțelegere. Tusk a spus că la summitul de joi vor fi discutate căi de a ajuta guvernul de britanic în procesul de ratificare, dar nu va exista vreo renegociere a acordului. „Întrucât intrăm în criză de timp, vom discuta de asemenea despre pregătirea pentru un scenariu (al Brexit-ului) fără acord”, a mai spus Tusk.

Armata rusă spune că două bombardiere rusești cu capacitate nucleară au ajuns în Venezuela, într-o desfășurare venită pe fondul tensiunilor crescânde dintre Rusia și Statele Unite. Ministerul apărării de la Moscova a spus că aeronavele de tip Tu-160 au aterizat la Caracas luni, după un zbor de 10.000 km. AP notează că asemenea avioane participă la campania rusească din Siria, unde au lansat rachete de croazieră armate convențional de tip Kh-101 pentru prima oară într-un teatru de operațiuni. Rusia a trimis bombardierele sale strategice Tu-160 și un crucișător cu rachete în vizită în Venezuela în 2008, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul provocate de scurtul război al Rusiei cu Georgia. O pereche de Tu-160 a vizitat de asemenea Venezuela în 2013.

Premierul britanic Theresa May a spus că votul din parlamentul de la Londra asupra acordului privind ieșirea țării sale din UE, programat pentru marți, 11 decembrie, va fi amânat pentru că înțelegerea „ar fi respinsă cu o diferență însemnată” de voturi.

May nu a spus când ar putea avea loc până la urmă votul. Ea a insistat că acest acord asupra Brexit-ului este în linii mari cel mai bun posibil, precizând că principala chestiune disputată rămâne regimul graniței dintre Irlanda de Nord și Irlanda după ieșirea Marii Britanii din UE. Premierul britanic a avertizat că în eventualitatea ieșirii din Uniune fără un acord, vor avea de suferit „părțile mai sărace” ale Regatului Unit.

Înaintea declarației lui May mai mulți lideri din UE spuseseră că acordul cu Londra privind Brexit-ul nu poate fi renegociat în punctele esențiale. Tot luni șeful opoziției laburiste, Jeremy Corbyn, a spus că guvernul a pierdut controlul asupra evenimentelor și este în derivă.

Peste o treime din evreii europeni s-au gândit să emigreze în ultimii cinci ani pentru că nu se mai simt în siguranță din cauza resurgenței antisemitismului, se arată într-un studiu publicat luni de UE. Sondajul efectuat în 12 țări unde trăiesc 96% din evreii europeni arată că ei se tem tot mai mult de crimele bazate pe ură, încurajate uneori de declarații anti-semite ale oamenilor politici.

Cel mai mult se simt evreii din Franța, urmați de cei din Polonia, Belgia și Germania, potrivit studiului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA). Comentând rezultatele sondajului, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a spus: „Nu putem accepta o Europă în care evreilor să le fie frică”. El și alți oficiali de la Bruxelles au îndemnat guvernele europene să facă mai mult pentru combaterea anti-semitismului.

Ion Chicu a depus jurământul ca noul ministru moldovean al finanțelor după ce titularul portofoliului, Octavian Armașu, a devenit guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, înlocuindu-l pe demisionarul Sergiu Cioclea.

Numirea lui Chicu la ministerul finanțelor a fost aprobată de președintele Igor Dodon, care a spus că este un „adevărat profesionist” și amintit că a lucrat cu el, cu Chicu, în „numeroase guverne”.

Absolvent al Academiei de Studii Economice a Moldovei, în vârstă de 46 de ani, Ion Chicu era secretar de stat la ministerul finanțelor începând din ianuarie 2018. În anii 2006-2008, când la putere se afla Partidul Comuniștilor, Chicu a fost vice-ministrul finanțelor.

Guvernarea de la Chișinău și-a continuat criticile la adresa politicii rusești față de R. Moldova. În declarații citate de Interfax, premierul Pavel Filip a spus că Rusia obișnuiește să „dicteze” în relația cu Chișinăul, de pildă impunând bariere comerciale după ce R. Moldova a semnat acordul de asociere la UE.

„Acea decizie (rusă) încă este în vigoare, deși viola chiar și acordul de liber-schimb din interiorul CSI”, a spus Filip. El a mai precizat că statutul de observator la Uniunea Economică Eurasiatică obținut de președintele pro-rus Igor Dodon „nu înseamnă nimic”.

Remarcile lui Filip vin la puține zile după ce spicherul parlamentar Andrian Candu a declarat unei televiziuni americane că Rusia are planuri amenințătoare față de R. Moldova și că pentru președintele rus Vladimir Putin „războiul rece nu s-a încheiat”.

Comisia Electorală Centrală a dat startul perioadei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie, dar a avertizat că începutul campaniei propriu-zise va fi cu 30 de zile înainte de scrutin, iar până atunci orice agitație este interzisă.

Avertismentul vine la scurt timp după ce principalul partid de guvernământ, Partidul Democrat, și-a acuzat rivalii că ar fi încălcat legislația electorală: socialiștii prezentându-și deja candidații, iar gruparea ACUM comportându-se ca un bloc electoral, deși nu a fost recunoscută ca atare de CEC.

Maia Sandu, al cărei partid PAS face parte din ACUM, a calificat plângerea democraților drept „nihilism juridic obraznic”, insistând că activitatea politică curentă a formațiunii sale și a aliaților acesteia nu este agitație electorală.

„După alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, toate aceste legi vor fi anulate”, a promis președintele Igor Dodon luni, după ce PD, cu ajutorul Curții Constituționale, l-a suspendat pe scurtă durată a cincea oară în acest an ca să aplice legi pe care șefului statului a refuzat să le promulge.

De data aceasta, legile aprobate cu ocolirea lui Dodon sunt noul Cod al audiovizualului, legea privind vânzarea terenului fostului Stadion Republican pentru ambasada americană, legea privind redenumirea sărbătorii de 9 Mai în „Ziua Europei”, ca și două legi cu privire la subordonarea față de premier a Inspectoratului General de Carabineri.

Într-o postare pe Facebook, Igor Dodon a spus că toate aceste legi, și altele, vor fi anulate după victoria partidului său socialist la alegeri, și va fi schimbată și componența Curții Constituționale.

Țările membre în ONU au adoptat luni în cadru festiv un pact istoric privind gestionarea mai bună a fluxurilor de migranți, chiar dacă o mână de state au refuzat să accepte înțelegerea. Adoptarea Compactului Global pentru Migrație la conferința de la Marrakech, Maroc, unde au fost reprezentate peste 150 de țări, a fost anunțată de ministrul de externe al țării gazdă, Nasser Bourita.

Statele Unite au denunțat pactul în decembrie 2017, fiind urmate de câteva state europene ca Ungaria, Austria, Italia, Bulgaria, Croația, Cehia, Slovacia sau Elveția. În majoritatea cazurilor, guvernele țărilor respective s-au plâns că înțelegerea ar fi prea îngăduitoare cu migranții din rațiuni economice. Documentul adoptat la Marrakech, cu 34 de pagini, mai trebuie aprobat de Adunarea Generală ONU.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a promulgat legea care va pune capăt, începând de la 1 aprilie 2019, Tratatului de Prietenie, Cooperare și Parteneriat cu Federația Rusă. Semnarea legii de către Poroșenko vine după ce la 6 decembrie Verhovna Rada, parlamentul de la Kiev, a aprobat decizia președintelui de a nu extinde valabilitatea tratatului.

Procesul anulării unilaterale a tratatului de către ucraineni a început în septembrie, înaintea celei mai recente tensionări în relațiile bilaterale, provocată de atacarea unor nave ucrainene de către marina militară rusă în Strâmtoarea Kerci. Săptămâna trecută ministerul de externe rus a avertizat că „ruperea” tratatului de prietenie de către Ucraina îi va afecta în primul rând pe ucrainenii de rând.

Uniunea Europeană a trecut pe o listă neagră nouă persoane implicate în organizarea alegerilor de luna trecută din teritoriile ucrainene controlate de separatiștii pro-ruși.

Întâlnindu-se la Bruxelles, la 10 decembrie, miniștrii de externe din UE au spus că indivizii sancționați au desfășurat „acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”. În total pe listele de sancțiuni ale UE legate de diferitele crize ucrainene se află 164 de cetățeni ruși și ucraineni.

UE a înghețat de asemenea averile a 44 de entități din Ucraina și Rusia pentru anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 și sprijinirea de către Rusia a separatiștilor din Donbass.

Curtea Constituțională a decis că președintele Igor Dodon este suspendat din funcție din nou, după refuzul său repetat de a promulga patru legi re-votate de majoritatea parlamentarăm inclusiv Codul Serviciilor Audiovizuale. Celelalte legi respinse de președinte acum prevăd instituirea Zilei Europei pe 9 mai, reformarea Departamentului trupelor de carabinieri și alocarea unui teren pe locul fostului Stadion Republican pentru construcția unui nou sediu al ambasadei Statelor Unite. După decizia Curții Constituționale, aceste legi vor putea fi promulgate de spicherul Andrian Candu sau de premierul Pavel Filip. Dodon spune că nimeni nu-l poate forța să semneze legi cu care nu este de acord. Este a cincea oară când președintele este suspendat din funcție din cauza refuzului de a promulga legi sau numi miniștri.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului spune că sugestiile privind o contribuție a Rusei la inflamarea protestele antiguvernamentale în Franța sunt o calomnie. „Nu ne-am amestecat și nu ne vom amesteca în afacerile interne ale niciunei țări, inclusiv ale Franței”, le-a declarat jurnaliștilor la Moscova purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Duminică, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a spus că serviciile de securitate ale Franței investighează dacă Rusia are vreo legătură cu mișcarea Vestelor Galbene care organizează de patru săptămâni demonstrații și violențe antiguvernamentale. „O investigație este în curs de desfășurare și n-o să mă pronunț înainte ca anchetatorii să tragă concluziile”, a declarat Le Drian postului francez de radio RTL. Protestele violente au continuat sâmbătă, în ciuda deciziei guvernului francez de a suspenda majorarea taxelor la carburanți care le-a declanșat. Președintele Emmanuel Macron urmează să se adreseze diseară francezilor în legătură cu demonstrațiile, în primul său discurs public de la izbucnirea lor luna trecută.

Curtea Constituțională decide astăzi dacă președintele Igor Dodon este suspendat din funcție din cauza refuzului său repetat de a promulga patru legi adoptate de majoritatea parlamentară, inclusiv noul Cod al Serviciilor Audiovizuale. Celelalte legi respinse de președinte prevăd instituirea Zilei Europei pe 9 mai, reformarea Departamentului trupelor de carabinieri și alocarea unui teren pe locul fostului Stadion Republican pentru construcția unui nou sediu al ambasadei Statelor Unite. Printre cei care au sesizat instanța se numără și spicherul Andrian Candu, care va putea semna legile în locul șefului statului, dacă obține câștig de cauză. Până acum, Curtea Constituțională a aprobat patru cereri de suspendare din funcție a președintelui Dodon din cauza refuzului de a promulga legi sau numi miniștri și nu a respins nicio solicitare.

Curtea Europeană de Justiție a spus astăzi că guvernul Marii Britanii are dreptul să-și schimbe decizia de a părăsi Uniunea Europeană fără a consulta celelalte țări membre. Decizia instanței a însuflețit oponenții Brexit-ului care cer un nou referendum britanic pentru a preveni divorțul așteptat pe 29 martie 2019.

„Regatul Unit este liber să revoce unilateral notificarea asupra intențiilor sale de a se retrage din Uniunea Europeană”, se spune în decizia Curții Europene de Justiție. Ea survine cu numai o zi înainte ca Parlamentul de la Londra să se pronunțe, marți seara, asupra acordului cu privire la Brexit încheiat de premierul Theresa May cu Uniunea Europeană. Acest acord este criticat atât de cei mai fervenți susținători ai Brexitului, care se tem de o amarare permanentă a Regatului Unit la UE, cât și de eurofili, care speră încă să poată face pasul înapoi.

„Decizia de astăzi transmite parlamentarilor britanici înainte de votul de mâine mesajul foarte clar că există o cale de ieșire din această încurcătură”, a spus citat de Reuters europarlamentar naționalist scoțian Alyn Smith, unul dintre cei care au cerut Curții de la Luxembourg să clarifice dacă Marea Britanie poate face pasul înapoi, după ce a invocat cu aproape doi ani în urmă articolul 50 al tratatului Uniunii Europene, declanșând procedura ieșirii.

Duminică, Theresa May i-a avertizat pe parlamentarii de la Londra în că respingerea acordului negociat de ea cu UE ar aduce „mari incertitudini pentru țară și un risc foarte real al anulării Brexitului sau al ieșirii din UE fără vreun acord”. Astăzi, ministrul Mediului din guvernul său, Michael Gove, un susținător al Brexitului, a spus că decizia Curții Europene de Justiție nu schimbă decizia de ieșire a Marii Britanii din UE.

Partidul Liberal-Democrat a hotărât să participe la alegerile parlamentare din februarie alături de blocul ACUM, din care fac parte PAS și PPDA, și alături de care PLDM a participat deja la o campanie de proteste antiguvernamentale. Anunțul a fost făcut duminică, după o ședință a conducerii liberal-democraților și a fost salutat de liderii din PAS și PPDA. Principal partid de guvernământ din 2009 până în 2015, PLDM se află acum în sondajele de opinie sub pragul reprezentării parlamentare. Alt partid de opoziție pro-european, Partidul Liberal, a declarat zilele trecute prin vocea președintelui său, Dorin Chirtoacă, că este „în discuții” pentru o eventuală aderare la blocul ACUM.

România a confirmat că s-a opus unui document critic la adresa R. Moldova, care urma să fie adoptat astăzi de miniștrii de externe din țările Uniunii Europene. Într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe de la București, se spune că „România a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile” pentru discutarea unei evaluări a performanțelor Moldovei la această reuniune. Potrivit informațiilor obținute de Europa Liberă, declarația urma să critice derapajele anti-democratice din R. Moldova din acest an, dar România, ajutată de Ungaria, a reușit să înlăture documentul de pe ordinea de zi. Celelalte două instituții ale Uniunii Europene, Comisia și Parlamentul, au adoptat deja asemenea declarații, suspendând ajutoare substanțiale pentru R. Moldova.

În Armenia, alianța premierului interimar Nikol Pașinian a obținut o victorie covârșitoare în alegerile parlamentare anticipate de duminică. Datele Comisiei Electorale Centrale arată că pentru alianța „Pasul Meu” au votat peste 70% din alegătorii prezenți la urne, oferindu-i o „majoritate revoluționară”, după cum a numit-o Pașinian. Victoria sa survine la nouă luni după ce mii de oameni au demonstrat împotriva conducerii de atunci a Armeniei, provocând o schimbare pașnică de guvern și trezind speranțe într-o guvernare mai democratică. Partidul Republican al fostului președinte și premier Serj Sarkisian a rămas, însă, la putere, iar în octombrie Pașinian a demisionat ca să provoace alegerile anticipate.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, urmează să se adreseze diseară națiunii după săptămâni de proteste antiguvernamentale și violențe. Discursul președintelui la Palatul Elysee va fi prima luare de poziție publică a lui Macron față de așa numitele proteste ale vestelor galbene, care au început cu patru săptămâni în urmă contra planurilor de majorare a taxelor la combustibil, iar apoi și-au extins agenda. Demonstrațiile au continuat sâmbătă, în ciuda deciziei guvernului de a suspenda majorarea taxelor pe jumătate de an. Un purtător de cuvânt prezidențial a spus că Macron va ști să găsească o „cale către inimile francezilor”. Duminică, ministrul francez al finanțelor Bruno Le Maire a vizitat magazine din Paris afectate de jafurile din timpul demonstrațiilor de sâmbătă, spunând că protestele din ultima lună sunt „o catastrofă” pentru economie.

În China, ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul american la Beijing pentru a „protesta energic” împotriva arestării lui Meng Wanzhou, directoarea financiară a gigantului chinez de telecomunicații Huawei. Fiică a fondatorului Huawei, ea a fost reținută pe 1 decembrie de Canada la cererea Statelor Unite, în timp ce era în tranzit între două zboruri pe aeroportul din Vancouver. Procurorii americani îi cer extrădarea, acuzând-o că ar fi ascuns legăturile dintre Huawei şi o firmă care încerca să ocolească sancțiunile americane împotriva Iranului. Ministerul chinez de Externe i-a spus ambasadorului american că Statele Unite ar trebui să revină asupra mandatului de arestare, iar China își rezervă dreptul de a lua măsuri de răspuns în funcție de situație. Arestul survine pe fundalul disputelor comerciale dintre China și Statele Unite.

În Rusia, apărători ai drepturilor omului și diplomați i-au adus un omagiu cunoscutei veterane a mișcării pentru drepturile omului Liudmila Alekseeva, care a decedat sâmbătă la vârsta de 91 de ani. Alekseeva s-a opus încălcării acestor drepturi, atât de către autoritățile sovietice, cât și de guvernul președintelui rus Vladimir Putin. „Este o pierdere enormă pentru întreaga mișcare pentru drepturile omului din Rusia”, a spus într-un comunicat președintele Consiliului prezidențial pentru drepturile omului Mihail Fedotov. Alekseeva a devenit o avocată a drepturilor omului în anii 1950, apoi a plecat în exil, revenind în Rusia după prăbușirea URSS. „Pentru mulți, ea a fost și va rămâne sufletul mișcării pentru drepturile omului, un exemplu de care trebuie să încercăm să fim demni”, se spune într-o declarația difuzată de Grupul Helsinki de la Moscova.

Statele Unite al Americii rămân principalul producător de armament din lume, dar Rusia, care încearcă să-și modernizeze forțele armate, a ajuns anul trecut pe locul doi, surclasând Marea Britanie. Constatarea este făcută într-un raport anual al Institutului Internațional de Cercetări pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Vânzările companiilor americane, se spune în raport, au crescut cu două procente în 2017, însumând 222,6 miliarde de dolari. Rusia a produs armament de 37,7 miliarde, înregistrând o creștere de peste opt procente față de anul precedent. Un autor al raportului, Siemon Wezeman, a spus că această creștere corespunde sporirii cheltuielilor militare de către guvernul rus pentru modernizarea armatei.

Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) a hotărât să participe la alegerile parlamentare din februarie alături de blocul ACUM, din care fac parte PAS și PPDA. Anunțul a fost făcut duminică, după o ședință a conducerii PLDM, și a fost salutat de liderii din PAS și PPDA. Liberal-democrații, pe vremuri principal partid de guvernământ în R. Moldova, se află acum în sondajele de opinie sub pragul reprezentării parlamentare. Ei au participat deja alături de PAS și PPDA la o campanie de proteste de mai multe luni împotriva anulării victoriei în alegerile de la Chișinău a lui Andrei Năstase, în cadrul Mișcării de Rezistență Națională. Alt partid de opoziție pro-european, Partidul Liberal, a declarat zilele trecute prin vocea președintelui său, Dorin Chirtoacă, că este „în discuții” pentru o eventuală aderare la blocul ACUM.

Ministerul de externe al Chinei l-a convocat pe ambasadorul american la Beijing ca să-i înmâneze „un protest ferm” față de arestarea în Canada a șefei operațiunilor financiare ale firmei chineze de telecomunicații Huawei, în baza unui mandat de arestare din Statele Unite. Potrivit ministrului adjunct de externe chinez, Le Yucheng, eventuale alte măsuri vor depinde de acțiunile Washingtonului. Meng Wanzhou a fost arestată la 1 decembrie în Canada și riscă să fie extrădată în Statele Unite sub acuzația că a ascuns legăturile firmei sale cu o companie care a vrut să vândă echipamente Iranului în ciuda sancțiunilor americane. Meng Wanzhou este fiica fondatorului firmei Huawei, un lider mondial în echipamente de rețea pentru internet și telefonie.

Premierul britanic Theresa May i-a avertizat pe parlamentarii de la Londra în legătură cu riscurile eventualei respingeri la votul parlamentar de săptămâna viitoare a acordului cu UE privind Brexit-ul. Într-un interviu citat de Reuters, May a spus că respingerea acordului ar aduce „mari incertitudini pentru țară și un risc foarte real al anulării Brexitului sau al ieșirii din UE fără vreun acord”. Votul din parlamentul de la Londra ar urma să aibă loc marți. Marea Britanie intenționează să iasă din UE la sfârșitul lunii martie, anul viitor, dând curs rezultatului unui referendum. Mulți parlamentari britanici, atât pro-Brexit cât și pro-UE, sunt însă nemulțumiți de acordul negociat cu Bruxelles-ul de guvernul Theresei May, care nu are majoritatea în Camera Comunelor.