Ruslan Codreanu a spus că excluderea sa din cursa pentru postul de primar general al capitalei dovedește că autoritatea electorală este politizată și „elimină din competiție candidații incomozi”. La o conferință de presă, sâmbătă, Codreanu a cerut, potrivit IPN, demisia conducerii Comisiei Electorale Centrale și Comisiei electorale de circumscripție electorală Chișinău. Codreanu, care a ocupat postul de primar interimar al capitalei și candida acum ca independent, a fost eliminat din cursa electorală vineri, 11 octombrie, printr-o decizie a Curții Supreme de Justiție, în urma invalidării a peste o mie de semnături de sprijin pentru candidatura lui.

În Japonia unul din cele mai puternice taifunuri din ultimele decenii a lovit uscatul în peninsula Izu, la sud de Tokio, sâmbătă seară, ora locală, și se îndreaptă spre capitala niponă cu vânturi de 144 km/h, rafale de 198 km/h și ploi torențiale. Cel puțin doi oameni au murit, alți trei sunt dați dispăruți, iar 70 sunt răniți. 1,6 milioane de oameni au primit ordin de evacuare. Guvernatoarea capitalei, Yuriko Koike, a îndemnat locuitorii să „nu-și riște viețile”. A fost emisă alertă de ploi abundente în 12 prefecturi, inclusiv Tokio și Shizuoka. Un oficial de la agenția meteo de stat a avertizat că în regiunile respective vor fi ploi „cum nu s-au mai văzut”. Agenția meteo a spus că Hagibis este comparabil cu taifunul din care a lovit în 1958 estul și centrul Japoniei, omorând 1200 de oameni. Taifunul Hagibis a făcut necesară anularea a peste 1600 de zboruri comerciale, fiind întrerupte și multe curse feroviare, inclusiv ale trenurilor de mare viteză, shinkansen.

Se relatează că un tribunal din Turcia i-a condamnat la închisoare și pe ultimii doi din cei șapte profesori expulzați de autoritățile R. Moldova în Turcia la cererea regimului de la Ankara în septembrie, 2018. IPN a informat că este vorba de directorul general adjunct al liceului „Orizont”, Sedat Hasan Karacaoğlu, și de directorul filialei din Ceadîr-Lunga, Feridun Tufecchi. Karacaoğlu a primit opt ani și trei luni, iar Tufecchi – șapte ani și jumătate. Toți cei șapte profesori au fost condamnați la 6 până la 12 ani de închisoare pentru că ar face parte dintr-o organizație teroristă. De fapt, vina lor era că lucrau la rețeaua de licee înființată de Abdullah Gulen, un cleric islamist devenit dușman de moarte al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, după ce i-a fost aliat. La 11 iunie anul curent, CEDO a decis că Republica Moldova a încălcat drepturile celor șapte cetățeni turci expulzându-i într-o țară unde era puțin probabil să aibă parte de o judecată dreaptă.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a spus sâmbătă că este probabil ca învestirea noii Comisii Europene va fie amânată cu o lună din cauza respingerii de către legislativul UE a candidaților la posturi de comisar propuși de Franța, Ungaria și România. „Parlamentul este angajat într-un proces de revizuire. România, Ungaria și Franța trebuie să numească trei alți candidați și noi le vom examina candidaturile”, a spus Sassoli, citat de presa italiană, adăugând că noua dată pentru învestirea CE ar putea deveni 1 decembrie. DPA notează că audierile pentru comisie ar fi trebuit să se încheie cel mai târziu la 23 octombrie.

Partidul de extremă dreapta german AfD (Alternativa pentru Germania) și-a pierdut din popularitate după atacul armat anti-semit de lângă sinagoga din Halle, a relatat sâmbătă presa germană preluată de Reuters. Sondajul Institutului Forsa a arătat că joi simpatizau cu AfD 11% din cei chestionați, față de 13% înaintea atacului. Procurorii spun că individul acuzat de uciderea a doi oameni la Halle, în estul Germaniei, și-a mărturisit vina, spunând că a avut motive anti-semite și de extremă-dreapta. Bărbatul de 27 de ani a omorât doi oameni la întâmplare după ce n-a reușit să intre în sinagoga unde se adunaseră pentru sărbătoarea Yom Kippur cam 80 de oameni. 90% din cei care nu sprijină extrema-dreaptă au spus în recentul sondaj de opinie că AfD creează condiții pentru acte de violență prin felul cum se prezintă și cuvintele pe care le folosesc membrii săi.

Poliția rutieră a lansat o „linie fierbinte” la care pot fi denunțați șoferii aflați în stare de ebrietate la volan. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului Național de Patrulare, denunțurile se pot face la numărul de telefon 067 112 902, sau la numărul unic 112. „Dacă ești martor al unei tentative de conducere a automobilului sub influența alcoolului, anunță imediat Poliția și nu fi complicele unei tragedii!”, se spune în comunicatul citat de Radio Chișinău. Inițiativa vine la scurt timp după ce o femeie beată la volan, recidivistă, a provocat un accident grav de circulație la Buiucani, omorând doi oameni și murind după câteva zile ea însăși la spital.

Kremlinul spune că președintele Vladimir Putin nu a primit vinul de ziua lui despre care președintele Igor Dodon a spus că i-l va da la o reuniune la Așgabat. „Până acum nu am primit nimic”, a spus agenției TASS purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, vineri. Dodon, cunoscut pentru întâlnirile sale foarte dese cu Putin, a spus că a dus la Așgabat, cu dificultăți de transport, două butoaie cu vin din producție proprie, de la Sadova. Agenția TASS amintește că în 2017 Dodon i-a adus lui Putin mai multe sticle de vin care îi aparțineau deja lui Putin, dar erau depozitate în beciurile de la Cricova. Putin a împlinit 67 de ani la 7 octombrie.

Turcia și-a continuat sâmbătă asaltul asupra orașelor de frontieră controlate de kurzi în nordul Siriei, în a patra zi a unei ofensive militare care a atras proteste internaționale, inclusiv la Washington. AFP a relatat că după o noapte de înaintare continuă, trupele turcești și aliații lor sirieni presează într-o zonă de pe secțiunea centrală de graniță, care deși este controlată de kurzi este locuită majoritar de arabi. Cele două orașe principale ale regiunii, Ras al-Ain și Tal Abyad, au fost bombardate intens, zeci de mii de locuitori fiind siliți să-și părăsească locuințele. Sâmbătă la prânz turcii au anunțat că aliații sirieni au cucerit orașul Ras al-Ain.

Taifunul Hagibis s-a apropiat de coastele Japoniei sâmbătă, omorând o persoană și provocând ploi descrise ca „fără precedent”, care au făcut autoritățile să declare starea de alertă maximă. Peste 3 milioane de oameni au fost îndemnați să se evacueze, de teama eventualelor inundații și alunecări de teren. Taifunul ar urma să lovească din plin centrul sau estul Japoniei sâmbătă seara, ora locală, cu rafale de vânt de 216 km/oră. Chiar înainte de impactul cu uscatul, taifunul a făcut o victimă în regiunea Chiba, la nord-est de Tokyo, unde un om a murit după ce vântul a răsturnat mașina în care se afla.

Într-o stație de metrou din Hong Kong s-au aruncat sâmbătă sticle incendiare, dar nimeni nu a fost rănit, a anunțat guvernul, în timp de demonstranții au ieșit din nou pe străzi ca să protesteze împotriva a ceea ce consideră a fi controlul prea mare al Chinei comuniste asupra orașului semi-autonom. În atacul din metrou a fost grav avariată stația Kowloon. Metroul din Hong Kong, care transportă zilnic 5 milioane de pasageri, a fost scena multor incidente violente în protestele prelungite din vară, și își reluase serviciul normal, complet, vineri, după mai multe reparații.

Sportivul din Kenya Eliud Kipchoge a devenit primul atlet care a alergat maratonul în mai puțin de două ore. Timpul înregistrat sâmbătă la Viena a fost 1:59.40. Această performanță istorică nu va conta însă ca nou record mondial, întrucât nu s-a înregistrat într-o competiție oficială, ci într-o cursă special aranjată, cu 41 de alergători care l-au ajutat pe kenyan să-și facă ritmul. Pe de altă parte, tot Kipchoge este deținătorul recordului mondial oficial la maraton, cu timpul 2:01.39 înregistrat în 2018 la Berlin.

Comisia de la Veneția a adoptat o opinie preliminară referitoare la proiectul de lege privind reformarea Curții Supreme de Justiție și a organelor Procuraturii din Republica Moldova, considerînd că situațiile critice în sfera judiciară – nivelul înalt al corupției, de exemplu – pot justifica soluții radicale, cum ar fi inițierea unui proces de verificare a judecătorilor actuali. Opinia finală urmează să fie adoptată la următoarea sesiune.

În opinia preliminară, Comisia și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că proiectul de lege combină procesul de verificare a judecătorilor cu reformarea Curții Supreme de Justiție, având drept scop înlocuirea actualei Curți Supreme.

Comisia consideră că orice mecanism de verificare prevăzut de proiectul de lege, precum și implementarea acestuia, trebuie să respecte prevederile Constituției. În consecință, „ toate deciziile cu privire la transferul, promovarea sau demiterea judecătorilor trebuie să fie luate de Consiliul Superior al Magistraturii” – un Consiliu (sau parte din CSM) cu care actualul guvern este în conflict.

Comisia de la Veneția cere de asemeni pentru judecătorii care nu trec procesul de verificare posibilitatea de a contesta în justiției, o cerere care era deja anticipată de ministrul justiției Olesa Stamate într-un interviu cu Europa Liberă.

Fosta ambasadoare americană la Kiev Marie Iovanovici urma să fie audiată în ancheta de destituire a președintelui Donald Trump, deși nu e sigur că ea va putea depune mărturie.

În 8 octombrie, Departamentul de stat american i-a interzis ambasadorului Statelor Unite la Uniunea Europeană Gordon Sondland să apară în fața Comisiilor pentru informații, afaceri externe și reforme ale Camerei Reprezentanților.

Măsura a făcut să crească tensiunile dintre Casa Albă și democrații din Congres care au declanșat o investigație ce ar putea duce la destitutirea președintelui american, ceva care s-a întîmplat doar de două ori în istoria Statelor Unite.

Diplomat de carieră, Iovanovici a fost îndepărtată brusc din postul de ambasador cu două luni înainte de terminarea mandatului, după toate aparențele din cauza unui conflict cu Rudy Giuliani, avocatul lui Trump în chestiunea controversatei conversații telefonice dintre președintele american și omologului său ucrainean, în care se relatează că președintele Trump a presat Ucraina să investigheze familia rivalului său politic Joe Biden.

Candidatul PSRM Ion Ceban conduce în preferințele electoratului înainte de alegerile pentru Primăria Chișinăului din 20 octombrie. Potrivit unui sondaj al Asociației Sociologilor și Demografilor citat de presa din Republica Moldova, Ceban este cotat cu 38 la sută, urmat de condidatul Blocului Acum Andrei Năstase, cu 25 de procente, de Octavian Țîcu, susținut de Partidul Unității Naționale, cu 5.6 la sută, și de Dorin Chirtoacă de la Partidul Liberal, cu 3,9 la sută.

Partidul Socialiștilor ar obține cele mai multe voturi și în Consiliul municipal – 30%, Blocul Acum – 23 la sută, Partidul Liberal – peste 7%.

La nivel național, PSRM ar fi votat de 30% dintre cei care au răspuns sondajului, Blocul Acum – 23%, Partidul Democrat – 7,6%, urmat de formațiunea Partidul Nostru - 4,5 procente și de Partidul Comuniștilor, cu 2,9 la sută.

Cercetarea sociologică a fost realizată între 27 septembrie – 8 octombrie, pe un eșantion de 1195 de respondenți la nivel național și 1187 în municipiul Chișinău.

În România, președintele Klaus Iohannis a anunțat că intenționează să desemneze un nou premier la începutul săptămânii viitoare.

După consultările avute vineri la Cotroceni cu reprezentanții partidelor politice din Parlamentul de la București, Iohannis a spus că următorul guvern trebuie să fie unul politic, și va fi unul PNL, sau minoritar PNL.

Surse liberale au declarat pentru radio Europa Liberă că este aproape certă desemnarea liderului Partidului Național Liberal Ludovic Orban ca prim-ministru.

Șeful statului român a adăugat că el personal e în favoarea organizării de alegeri anticipate, dar după scrutinul prezidențial programat în noiembrie. El a explicat că actul fundamental al României „nu favorizează alegerile anticipate”, care se „realizează foarte greu și numai cu acordul și sprijinul concret al unei majorități”.

Partidul Social Democrat, aflat la guvernare la București în ultimii trei ani și jumătate, nu a trimis reprezentanți la consultările de vineri cu președintele Iohannis.

Reamintim că guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă a fost demis joi, după ce Parlamentul român a adoptat cu 238 de voturi o moțiune de cenzură semnată de toate partidele parlamentare, cu excepția PSD.

Marea Britanie și Uniunea Europeană își vor intensifica negocierile asupra acordului privind ieșirea Regatului Unit din blocul pan-european, a anunțat Comisia Europeană, după convorbirile vineri de negociatorul UE pentru Brexit Michel Barnier cu omologul său britanic Stephen Barclay.

Liderii UE urmează să discute subiectul săptămâna viitoare la Bruxelles, în cadrul unui summit la care ambele tabere speră să se ajungă la un acord. Cu toate acestea, potrivit unor surse diplomatice citat de agenția DPA, nu există mari speranțe privind eliminarea diferențelor dintre ce propune Londra și poziția Uniunii Europne, despre care o declarație a Comisiei Europene de vineri spune că e neschimbată: anume că orice acord trebuie să conțină o „soluție operativă legală” care să evite instalarea unei granițe fizice pe insula irlandeză, protejînd în același timp economia Irlandei, acordul de pace din Vinerea Bună și piața europeană unică.

Premierul britanic Boris Johnson insistă ca Brexit-ul să aibă loc în 31 octombrie, indiferent dacă se ajunge sau nu la un acord, deși e obligat din punct de vedere legal să ceară prelungirea termenului, dacă nu se finalizează o înțelegere pănă sâmbăta viitoare.

Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat anul acesta premierului etiopian Abiy Ahmed, care a pus capăt războiului țării sale cu Eritreea vecină. Comitetul Nobel Norvegian a făcut anunțul la Oslo, subliniind că premierea lui Abiy Ahmed este și o recunoaștere mai largă a deschiderii spre pace a unor forțe politice și lideri din estul Africii.

Iranul a spus că va schimba traseul petrolierului său Sabiti după ce a fost lovit de două rachete în Marea Roșie, în largul coastelor Arabiei Saudite. Prețul petrolului a urcat cu peste 2% după incident. El vine la doar câteva săptămâni după ce cele mai mari instalații petroliere din Arabia Saudită au fost atacate, ducând la reducerea cu 5% a producției globale. Autoritățile iraniene au spus după incidentul de vineri că membrii echipajului sunt bine, nava este capabilă să navigheze, iar o scurgere de petrol în mare a fost oprită. Iranul nu a precizat de îndată cine s-ar putea afla în spatele a ceea ce televiziunea de stat de la Teheran a numit „un posibil atac terorist”.

Autoritățile Franței spun că UE ia în considerare adoptarea de sancțiuni împotriva Turciei din cauza ofensivei turcești împotriva kurzilor din Siria, după ce țările europene nu au reușit să convingă Consiliul de Securitate ONU să condamne operațiunea. Ministra franceză pentru afaceri europene, Amelie de Montchalin, a spus vineri radioului France Inter că eventualele represalii împotriva Turciei pentru incursiunea armată din nordul Siriei vor fi discutate la o întâlnirea a Consiliului European săptămâna viitoare. Turcia a lansat tiruri de artilerie și bombardamente aeriene împotriva formațiunilor armate kurde miercuri, la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a făcut anunțul surprinzător că va retrage militarii americani din nordul Siriei.

Individul care a atacat sinagoga de la Halle, din Germania, și-a recunoscut delictul și faptul că a avut motive extremiste și anti-semite, informează DPA. Germanul de 27 de ani identificat de procurori ca Stephan B. a încercat fără succes să intre cu forța în sinagoga unde se aflau 80 de oameni adunați de Yom Kippur, după care a ucis o trecătoare de 40 de ani și un bărbat de 20 de ani la un chioșc cu kebab. El a fugit apoi din Halle, rănind cu focuri de armă alți doi oameni într-un oraș din apropiere înainte să fie arestat după ce a făcut un accident rutier într-un taxi furat. Suspectul a transmis live atacul pe un site de jocuri popular, făcând între timp comentarii anti-semite în engleză. Potrivit procurorilor, atacatorul a vrut să imite alte acte de terorism, cum a fost cel de la o moschee din Noua Zeelandă, în speranța că la rândul lui va fi imitat de alții.

În România, președintele Klaus Iohannis are programate vineri negocieri cu partidele politice pentru formarea unui nou guvern, după ce cabinetul social-democratei Viorica Dăncilă a căzut joi în urma unei moțiuni de cenzură lansate de opoziție. Guvernarea fusese slăbită de plecarea din alianță în august a formațiunii partenere ALDE. Joi, după votul pe care l-a salutat ca „intrarea în istorie a PSD”, Iohannis, un critic consecvent al social-democraților, a spus că va căuta la negocieri „o soluție de executiv care să asigure o guvernare eficientă până la următoarele alegeri parlamentare, indiferent când se vor desfășura acestea”.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, se întâlnește astăzi la Istanbul cu președintele Recep Tayyip Erdogan, având pe agendă ofensiva lansată de Turcia în nordul Siriei în ciuda opoziției aliaților săi din NATO, în frunte cu Germania și Franța. În ajun, Erdogan a lăudat operațiunea și a amenințat că va permite emigrarea în masă a refugiaților din Orientul Mijlociu către vestul Europei dacă europenii îl mai critică. „Bagă-ți mințile în cap, UE. O spun din nou: dacă vei numi operațiunea noastră invazie, e simplu: vom deschide granițele și îți vom trimite 3,6 milioane de refugiați”, a spus Erdogan la o reuniune a partidului său de guvernământ, la Ankara. Mai înainte, ministrul de externe german Heiko Maas îi comunicase omologul său turc Mehmet Cavusoglu îngrijorarea Berlinului și Bruxelles-ului, spunând că se tem de „revigorarea Statului Islamic”.

La Oslo se va anunța astăzi cine a câștigat premiul Nobel pentru Pace pentru 2019. Casele de pariuri o dau favorită pe eleva suedeză Greta Thunberg, activistă de mediu, dar experții sunt sceptici, invocând vârsta ei fragedă și faptul că nu există o legătură limpede între criza climatică și conflictele armate. În competiție se află în total 301 candidați – 223 de indivizi și 78 de organizații. Potrivit AFP, favoritul experților este Abiy Ahmed, premierul etiopian care a pus capăt războiului țării sale cu Eritreea. Alți candidați cu șanse sunt Raoni Metuktire, un lider indigen brazilian care a condus o campanie de salvare a pădurii amazoniene, sau prim-ministra Noii Zeelande, Jacinda Ardern.

Comisia Europeană a aprobat astăzi debursarea condiționată a primei tranșe de 30 de milioane de euro din ajutorul macroeconomic pentru Republica Moldova, de 100 de milioane, promis cu peste doi ani în urmă. Decizia este „o expresie a sprijinului” pentru reforme-cheie care au scopul de „ a îmbunătăți standardele democratice și a proteja statul de drept în Moldova”, se spune în anunțul făcut de Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și financiare, impozite și vămi. Ca debursarea banilor să aibă loc efectiv, autoritățile de la Chișinău mai trebuie să demonstreze între altele că respectă mecanismele democratice, statul de drept și drepturile omului.

Anunțul de la Bruxelles survine cu zece zile înainte de alegerile locale din 20 octombrie. În 2018, Uniunea Europeană a suspendat transferul ajutoarelor macro-financiare pentru fostul guvern moldovean condus de Partidul Democrat, în urma anulării alegerilor de primar în Chișinău și a trecerii intempestive la sistemul electoral mixt pentru alegerile parlamentare.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a amenințat să trimită milioane de refugiați sirieni în Uniunea Europeană dacă UE continuă să critice ofensiva militară a Turciei împotriva kurzilor din nordul Siriei, aflată în cea de-a doua zi. „Dacă mai numiți operațiunea noastră invazie, vom deschide porțile și vom trimite în direcția voastră 3,6 milioane de refugiați”, a spus Erdogan la Ankara, la o ședință a partidului său, AK.

Uniunea Europeană a cerut Turciei să oprească operațiunea „Primăvara Păcii”, lansată miercuri în nordul Siriei, unde Ankara vrea să creeze o „zonă de securitate” împotriva forțelor kurde pe care le consideră structuri teroriste. Forțele Democrate Siriene conduse de combatanții kurzi au contribuit decisiv la campania sprijinită de Occident împotriva organizației teroriste Statul Islamic de pe teritoriul Siriei. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a repetat astăzi că Turcia trebuie să stopeze „cât mai repede” ofensiva împotriva kurzilor, pe care liderul francez o „condamnă vehement”. Președintele american Donald Trump, care a dat undă verde ofensivei turce, retrăgând forțele americane din zonă și abandonând aliații kurzi, a spus că Turcia trebuie să combată acum pericolul Statului Islamic.