Liderii Uniunii Europene au aprobat la Bruxelles noul acord de Brexit încheiat noaptea trecută cu premierul britanic Boris Johnson, dar acesta are acum misiunea complicată de a convinge Parlamentul de la Londra să ratifice înțelegerea. Johnson s-a declarat încrezător că documentul va fi sprijinit de majoritatea parlamentarilor britanici, sâmbătă, când va fi pus la vot, așa încât Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană până pe 31 octombrie, cum s-a planificat. Liderul opoziției laburiste și anti-Brexit, Jeremy Corbyn, a spus deja că partidul său va vota împotrivă sâmbătă și va cere un nou referendum despre Brexit. Ratificarea acordului depinde însă de o aripă mai radicală a conservatorilor premierului Johnson și de parlamentarii Partidul Democratic Unionist din Irlanda de Nord. Aceștia au blocat înțelegeri de divorț anterioare pentru că nu rezolvau problema menținerii Irlandei de Nord în spațiul vamal britanic, fără a instala puncte vamale la granița cu Republica Irlanda, membră a Uniunii Europene. Acordul nou prevede aplicarea de tarife pentru mărfurile care tranzitează prin Irlanda de Nord între Marea Britanie și Uniunea Europeană, dar nu și pentru cele destinate consumatorilor nord-irlandezi. Partidul Democratic Unionist a spus că nu este o soluție satisfăcătoare.

După o lungă perioadă de reflecție, ministerul Justiției a anunțat astăzi componența Comisiei pentru selectarea candidaților la funcția de procuror general. Aceasta are șapte membri, inclusiv ministra Oleasea Stamate, un expert străin, James Hamilton, un expert al societăți civile, Igor Boțan și un reprezentant al președintei Parlamentului, Dumitru Postovan. Creată în urma unei recente modificări legislative, care sporește rolul guvernului în selectarea procurorului general, această comisie trebuie să aleagă trei candidați și să îi propună Consiliului Superior al Procurorilor, care alege la rândul său numai unul, înaintându-i-l spre numire șefului statului. Termenul pentru depunerea candidatorilor la funcția de procuror general expiră pe 23 octombrie.

Consiliului audiovizualului din Bulgaria l-a demis pe șeful radioului național bulgar, care a oprit emisia pentru câteva ore luna trecută, din cauza disputei cu o jurnalistă care relata despre corupția din justiție. Consiliul a spus că îl demite pe Svetoslav Kostov pentru că a încălcat grav dreptul bulgarilor la informație. Pe 13 septembrie, directorul radioului bulgar a suspendat-o din funcție pe prezentatoarea unui talkshow, Silvia Velikova, acuzată că ar fi chemat ascultătorii să participe la un protest față de numirea noului procuror general. Suspendarea jurnalistei a dus la un protest de solidarizare al colegilor de breaslă, iar Kostov a răspuns întrerupând emisia timp de cinci ore. În Indicele Mondial al Libertății Presei alcătuit de organizația Reporterii Fără Frontiere, Bulgaria se situează pe locul 111 din 180 de țări și pe ultimul din Uniunea Europeană.

Parlamentul a prelungit cu 60 de zile activitatea Comisiei parlamentare de anchetă care investighează presupusa tentativă de puci din luna iunie. Partidul Democrat aflat atunci la guvernare a încercat să dizolve parlamentul pentru a împiedica preluarea puterii de către coaliția PSRM-ACUM.

Prelungirea termenului de la 120 la 180 de zile a fost explicată prin faptul că în adresa comisiei nu au venit toate răspunsurile cerute instituțiilor statului și că nu toate persoanele relevante au fost audiate. Între aceste persoane s-ar număra și foștii membri ai Curții Constituționale, care au oferit fundamentul legal pentru tentativa eșuată de dizolvare a parlamentului și care și-au dat demisie in corpore după schimbarea puterii.

Partidul Democrat care a trecut în opoziție a refuzat să-și delege reprezentanții în comisia de anchetă, spunând că aceasta ar avea scopul de a-i intimida pe democrați.

Vicepreședintele american Mike Pence s-a întâlnit la Ankara cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan pentru a discuta despre ofensiva de o săptămână a Turciei împotriva forțelor kurde din nordul Siriei. Pence a mers în Turcia împreună cu secretarul de stat, Mike Pompeo, la indicația președintelui Donald Trump, pentru a-i cere lui Erdogan să oprească ofensiva.

Liderul de la Casa Albă este criticat vehement atât de opoziția democrată, cât și de aliații săi republicani pentru abandonarea kurzilor din nordul Siriei, care au luptat de partea Statelor Unite împotriva militanților Statului Islamic.

„Misiunea noastră este să vedem dacă putem media și obține un armistițiu”, le-a spus Pompeo jurnaliștilor la bordul avionului său, în zbor spre Ankara. Miercuri, Trump a spus despre kurzi că „nu sunt îngeri”, dar l-a amenințat pe liderul turc cu sancțiuni economice devastatoare dacă nu dă curs solicitării de armistițiu.

Un protestatar rus acuzat că a amenințat un polițist cu violența la o demonstrație a opoziției la Moscova a fugit din Rusia, spunând că nu poate conta pe un proces corect. În anunțul său postat pe Facebook, Aidar Gubaidullin, un programator de 25 de ani, a spus că decizia să părăsească Rusia a fost dificilă, dar că „nu a avut de ales”.

Gubaidullin a fost reținut pe 9 august sub acuzația de participare la „acțiuni de dezordine în masă”. Opoziția a protestat atunci față de excluderea candidaților său de la alegerile municipale din capitala rusă. A fost pus ulterior în libertate, dar în timpul anchetei acuzațiile împotriva sa s-au înăsprit.

Comisia parlamentară care a anchetat timp de câteva luni frauda bancară din 2014 a spus astăzi că aceasta a fost coordonată „cu politicieni și demnitari de stat”. În raportul său final prezentat azi în plenul Parlamentului, comisia recomandă Procuraturii Anticorupție să ancheteze fosta conducere a Băncii Naționale, inclusiv a fostului premier Iurie Leancă, fostului vicepremier Andrian Candu, fostul ministru de Finanțe, Anatol Arapu și fostul guvernator al BNM, Dorin Drăguțanu.

În noiembrie-decembrie 2014, aproximativ 1 miliard de dolari scos din trei bănci moldovene a fost transferat în străinătate, iar gaura din sistemul bancar a fost acoperită cu împrumuturi de la Banca Națională acordate sub garanția guvernului. Prima garanție a fost dată de guvernul Leancă chiar înainte ca banii să plece în străinătate. Fostul premier și alți demnitari se apără spunând că, dacă nu ar fi acoperit furtul miliardului din fonduri publice exista riscul prăbușirii întregului sistem bancar, iar mulți deponenți și-ar fi pierdut banii.

Opoziția democrată care nu a luat parte la activitatea comisiei parlamentare de anchetă a criticat astăzi raportul final. Viceguvernatorii BNM, Aureliu Cincilei și Ion Sturzu, a căror demisie este cerută în raport au spus că nu au fost audiați de comisie.

Premierul britanic Boris Johnson este încrezător că noul acord de Brexit negociat de el cu Uniunea Europeană va fi ratificat de parlamentul de la Londra înainte de data limită de 31 octombrie stabilită pentru ieșirea Marii Britanii din forul comunitar, a declarat o purtătoare de cuvânt a primului ministru. Noul acord urmează a fi aprobat astăzi de liderii UE, iar guvernul britanic planifică să-l spună votului în parlament sâmbătă. Liderul opoziției laburiste și anti-Brexit, Jeremy Corbyn, a spus că partidul său va vota împotrivă sâmbătă și vor cere un nou referendum privind Brexit-ul.

Ratificarea acordului depinde însă de o aripă mai radicală a conservatorilor premierului Johnson și de Partidul Democratic Unionist, care au blocat înțelegeri anterioare pentru că mu rezolvau problema menținerii Irlandei de Nord în spațiul vamal britanic, fără a instala puncte vamale la granița cu Republica Irlanda, membră a Uniunii Europene. Acordul nou încheiat noaptea trecută de Johnson cu Bruxelles-ul prevede aplicarea de tarife pentru mărfurile care tranzitează prin Irlanda de Nord între Marea Britanie și Uniunea Europeană, iar Partidul Democratic Unionist nord-irlandez a spus deja că nu este o soluție satisfăcătoare.

Comisia de anchetă parlamentară a făcut public raportul cu privire la elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din R. Moldova și investigării fraudei bancare. Comisia recomandă președintelui Parlamentului demiterea din funcție a doi viceguvernatori ai Băncii Naționale (BNM), iar Procuraturii Anticorupție deschiderea unor anchete penale împotriva unor membri ai fostelor guverne și conducerii Băncii Naționale, în primul rând fostul premier Iurie Leancă, fostul guvernator al BN, Dorin Drăguțanu, fostul ministru al economiei, Andrian Candu și fostul ministru al finanțelor, Anatol Arapu.

Fracțiunea Partidului Democrat a depus joi în Parlament moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Maia Sandu. „Guvernul ar trebui să aibă un program de guvernare, dar acest guvern nu are program, ci o exprimare de intenție”, a declarat Andrian Candu de la tribuna plenului.

Inițiativa urmează să fie examinată de secția juridică și dacă este acceptată, moțiunea ar urma să fie examinată săptămâna viitoare în plenul parlamentului, în prezența guvernului și după un raport al premierului Maia Sandu.

Potrivit Constituției, precizează Agora.md, moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin 26 de deputaţi. Fracțiunea PDM are 29 de membri dar trei nu au fost la nici o ședință a Parlamentului: Vlad Plahotniuc, Constantin Botnari și Vladimir Andronachi.

Ca să fie aprobată, este nevoie de votul majorităţii deputaţilor aleşi, adică cel puțin 51 de voturi, ceea ce înseamnă că democraților se lipsesc pentru moment 25 de voturi.

La Bruxelles, începe summit-ul de două zile al Uniunii Europene, principala temă pe agenda discuțiilor fiind din nou un posibil acord cu Marea Britanie care să reglementeze ieșirea țării din UE.

Oficiali britanici și ai Uniunii Europene declarau miercuri seară că se apropie de finalizarea unui nou acord de Brexit la Bruxelles, dar premierul britanic Boris Johnson are în fața sarcina dificilă de a convinge parlamentul de la Londra să-l aprobe. „Elementele de temelie ale acordului sunt gata și teoretic putem accepta o înțelegere” la summit-ul de joi al liderilor europeni, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk. Dar a adăugat că au apărut „unele îndoieli” din partea britanicilor, într-o aluzie la nevoia ca Johnson să obțină sprijinul politicienilor de acasă, care cred că ar ceda prea mult.

Președintele francez Emmanuel Macron, care s-a întâlnit cu cancelara germană Angela Merkel miercuri la Toulouse, le-a spus jurnaliștilor că acordul este în curs de finalizare și și-a exprimat speranța că va fi aprobat de liderii europeni la summit-ul de joi. Merkel a spus că, în urma celor auzite de la negocieri în ultimele zile, are un pic mai multă încredere în faptul că o înțelegere este posibilă.

Dacă se ajunge la un acord iar liderii europeni îl aprobă joi, Camera Comunelor de la Londra ar urma să-l supună votului sâmbătă, așa încât Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană cu un acord, până pe 31 octombrie. Parlamentul de la Londra a respins în trecut, de trei ori, un acord similar negociat de predecesoarea lui Johnson, fosta prim ministră britanică Theresa May.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan va face o vizită în Rusia, la 22 octombrie, pentru discuţii cu omologul său rus, Vladimir Putin, pe fundalul ofensivei turcești în nord-estul Siriei, împotriva milițiilor kurde. Întrevederea are loc la invitația lui Putin dar a fost lansată, precizează Kremlinul, marți, când Erdogan l-a contactat pe Vladimir Putin. Tot potrivit Kremlinului, ambii lideri și-au exprimat dorința de a păstra integritatea teritorială a Siriei.

Joi, la Ankara, președintele Erdogan se întîlnește cu vicepreședintele american Mike Pence și secretarul de stat, Mike Pompeo, care vor să-l convingă să oprească ofensiva împotriva kurzilor din nordul Siriei.

În fața ofensivei Turiciei în nord-estul Siriei, milițiile kurde, foste aliate ale Statelor Unite în lupta cu organizația teroristă a Statului Islamic, sunt sprijinite acum de trupele guvernamentale siriene și de Rusia. Aceste forțe au intrat acum în orașul Kobane din nord, unde înainte se aflau trupe americane. Totodată, milițiile kurde au anunțat că au încetat să mai lupte împotriva Statului Islamic.

Turcia a lansat ofensiva de nord-estul Siriei pentru a crea o zonă tampon în lungul graniței sale cu Siria, unde mai târziu ar urma să repatrieze milioane de refugiați sirieni. Ankara consideră milițiile kurde din Siria o amenințare teroristă, aliată cu milițiile PKK din Turcia și sprijină, în războiul civil din Siria, grupările anti-guvernamentale.

La Washington, Camera Reprezentanţilor a adoptat, miercuri, cu o largă majoritate, o rezoluţie fără caracter obligatoriu, care condamnă decizia președintelui Donald Trump de a retrage trupele americane din nordul Siriei. Rezoluția a fost adoptată cu 354 de voturi „pentru” şi 60 „contra”, 129 de republicani au votat „pentru”, din totalul celor 197 din Camera inferioară a Congresului american.

Administrației Trump i se cere „să se asigure că armata turcă acţionează cu reţinere" și „să prezinte un plan clar şi precis pentru a învinge durabil” gruparea Stat Islamic.

Președinta Camerei Reprezentanților, democrata Nancy Pelosi l-a acuzat cu ocazia aceasta pe președinte că a provocat haos în Siria, în momentul „când a dat undă verde Turciei să îi atace pe partenerii noştri kurzi”.

Camera reprezentanților cere totodată preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan „să înceteze imediat” operaţiunile din nordul Siriei şi „să respecte acordurile existente”.

Fostul ministru de externe al României, Mircea Geoană, preia joi funcția de secretar general adjunct al NATO. Geoană „este un avocat devotat al legăturii transatlantice și va aduce experiența sa îndelungată ca om de stat și diplomat acestui post”, declara în iulie secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, când a anunțat numirea. Fost lider al Partidului Social Democrat român, Geoană este primul est-european care ocupă această funcție. În cariera sa, Geoană a mai fost ambasador al României în Statele Unite, senator și președinte al Senatului, iar în ultimii ani a fost președinte al Institutului Aspen România, o asociație non-profit.

Citeșete: Vizita lui Mircea Geoană în SUA (Editorial de Nestor Rateș, 3 februarie 2001)

Conferinta Presedinților de grupuri politice din Parlamentul European a aprobat miercuri numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuroare șefă a Parchetului European. Luni numirea fusese aprobată și de Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă capitalele celor 22 de țări ce participă la Parchetul European (EPPO).

Cum Conferința Președinților de grupuri politice a decis că numirea NU mai are nevoie de votul plenului Parlamentului European, procedura de numire a Laurei Codruța Kovesi este încheiată, din punct de vedere legislativ. .

Lipsesc numai semnăturile Parlamentului și Consiliului, lucru care se va întâmpla, este de așteptat, săptămâna viitoare la Strasbourg, relatează corespondentul Europei Libere.

Parchetul European va trebui, în principiu, să fie operațional la sfârșitul anului 2020. Sediul său va fi la Luxembourg. Codruța Kovesi va conduce activitatea a 22 de procurori naționali, câte unul din fiecare țară participantă.

Dintre actualii membri UE, țările care nu participă la Parchetul European sunt Marea Britanie, Danemarca, Irlanda, Suedia, Polonia și Ungaria.

Președintele american Donald Trump a avertizat Turcia cu „sancțiuni devastatoare”, dacă eșuează convorbirile așteptate joi la Ankara între vicepreședintele Mike Pence și președintele turc Recep Tayyip Erdogan în privința ofensivei turcești din nordul Siriei. La o conferință de presă la Washington în compania omologului său italian, Sergio Mattarella, Trump a respins criticile despre faptul că ar fi abandonat aliații kurzi ai Statelor Unite din nordul Siriei, care sunt atacați acum de armata turcă. „Kurzii nu sunt nici ei îngeri”, a spus Trump. Comentând faptul că președintele sirian Bashar al-Assad a trimis trupe la granița cu Turcia pentru a opri ofensiva turcească lansată săptămâna trecută, liderul de la Casa Albă și-a exprimat încrederea că „turcii și sirienii se vor descurca singuri” și vor cădea la pace fără amestecul american.

Trump se confruntă cu critici severe atât din partea opoziției democrate, cât și a aliaților republicani, care spun că retragerea militarilor americani din nord-vestul Siriei a permis ofensiva Turciei împotriva kurzilor aliați, dar văzuți la Ankara drept teroriști, precum și sosirea în zona abandonată de americani a trupelor guvernamentale siriene sprijinite de militarii ruși. Vicepreședintele Mike Pence și secretarul de stat Mike Pompeo au mers de urgență la Ankara pentru a-i cere președintelui turc Erdogan să oprească ofensiva.

Oficiali britanici și ai Uniunii Europene se apropie de finalizarea unui nou acord de Brexit la Bruxelles, dar premierul britanic Boris Johnson are în fața sarcina dificilă de a convinge parlamentul de la Londra să-l aprobe. „Elementele de temelie ale acordului sunt gata și teoretic putem accepta o înțelegere” la summit-ul de joi al liderilor europeni, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk. Dar a adăugat că au apărut „unele îndoieli” din partea britanicilor, într-o aluzie la nevoia ca Johnson să obțină sprijinul politicienilor de acasă, care cred că ar ceda prea mult.

Președintele francez Emmanuel Macron, care s-a întâlnit cu cancelara germană Angela Merkel miercuri la Toulouse, le-a spus jurnaliștilor că acordul este în curs de finalizare și și-a exprimat speranța că va fi aprobat de liderii europeni la summit-ul de joi. Merkel a spus că, în urma celor auzite de la negocieri în ultimele zile, are un pic mai multă încredere în faptul că o înțelegere este posibilă.

Dacă se ajunge la un acord iar liderii europeni îl aprobă joi, Camera Comunelor de la Londra ar urma să-l supună votului sâmbătă, așa încât Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană cu un acord, până pe 31 octombrie. Parlamentul de la Londra a respins în trecut, de trei ori, un acord similar negociat de predecesoarea lui Johnson, fosta prim ministră britanică Theresa May.

Poliția bosniacă a adunat sute de imigranți care locuiau în clădiri abandonate și spațiu publice în nord-vestul țării și i-a dus într-o tabără de refugiați, autoritățile spunând că încearcă să prevină o criză umanitară în timpul iernii. Imagini transmise de televiziuni înfățișează o lungă coloană de imigranți păziți de poliție, mergând pe jos spre tabăra Vucjak din apropierea orașului Bihac la granița cu Croația.

Bosnia-Herțegovina se afla pe una din rutele către țările Europei de Vest ale imigranților din Orientul Mijlociu. Autoritățile bosniace au fost criticate de apărătorii drepturilor omului pentru condițiile proaste din tabăra Vucjak, care este amplasată pe locul unei foste gropi de gunoi. Autoritățile locale spun că nu mai pot face față cheltuielilor și că vor întrerupe finanțarea taberei, săptămâna viitoare pentru a atrage atenția asupra dificultăților.

Deputata Partidului Șor, Marina Tauber, care este cercetată în dosarele furtului miliardului, a obținut o mică victorie în fața procurorilor la Curtea de Apel Chișinău, care a decis astăzi că politiciana rămâne sub control judiciar și a respins solicitarea de a o plasa în arest la domiciliu. După anunțarea deciziei, Tauber le-a spus câtorva zeci de suporteri adunați în fața instanței că va putea ieși din casă între orele 8:00 și 20:00, iar aceasta înseamnă că își va putea ajuta în continuare partidul în campania pentru alegerile locale din 20 octombrie. Ea este una din cei trei deputați ai Partidului Șor cărora Parlamentul le-a ridicat imunitatea pentru a fi cercetați penal. Tauber respinge acuzațiile de implicare în devalizarea băncilor în 2014 și spune că își va demonstra nevinovăția în instanță.

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelara germană Angela Merkel s-au întâlnit în sudul Franței într-o manifestare a solidarității franco-germane, înainte de summit-ul de joi al Uniunii Europene, la care se va discuta un acord de Brexit cu Marea Britanie.

Cei doi au vizitat împreună cartierul general din Toulouse al constructorului de avioane Airbus, un simbol al cooperării industriale europene, iar apoi au luat prânzul într-un avion de antrenament A350 airbus, împreună cu studenți care se pregătesc de o carieră în aviație. Întâlnirea are loc în timp ce negociatorii europeni și britanici încearcă să ajungă la un nou acord de Brexit înainte de data limită de 31 octombrie, când Marea Britanie ar trebui, după multe amânări, să părăsească Uniunea Europeană.

La Bruxelles, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că elementele centrale ale acordului de divorț au fost negociate, adăugând că lucrurile vor deveni clare până la sfârșitul zilei de astăzi.

Parlamentul European amână votul pentru aprobarea noii Comisii Europene în frunte cu Ursula von der Leyen, amânând în felul acesta și începutul mandatului noului executiv al Uniunii Europene, relatează agenția DPA, citând surse parlamentare.

Liderii grupurilor politice din Parlamentul European au decis amânarea votului planificat inițial pentru 23 octombrie, după ce comisarii propuși de Franța, Ungaria și România, Sylvie Goulard, Laszlo Trocsanyi și respectiv Rovana Plumb, au fost respinși în comisii, rămânând puțin timp pentru a fi agreați candidați noi.

„Cu fiecare zi care trece fără ca nume noi să vină din țările vizate, devine tot mai greu să fie respectat calendarul”, a declarat Mina Andreeva, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene încă în funcție.

În România, premierul desemnat, Ludovic Orban, s-a declarat încrezător că partenerii care au contribuit la adoptarea moțiunii de cenzură împotriva guvernului social-democrat vor susține și învestirea cabinetului său, pentru că altfel „rămâne la putere Viorica Dăncilă”, șefa guvernului destituit săptămâna trecută. Orban care caută o majoritate parlamentară ce ar sprijini un cabinet minoritar format doar de partidul său, PNL, a spus că deocamdată, „nu ia în calcul nimic” cu privire la participarea la guvernare a vreunui alt partid.

Marți, președintele Klaus Iohannis i-a încredințat lui Orban, un aliat al său, sarcina formării noului guvern, amintind că guvernul viitor va fi de tranziție, pentru că va avea un mandat scurt, până la alegerile parlamentare, indiferent dacă acestea vor fi anticipate, sau potrivit programului, adică peste un an. Orban a spus că măsurile prioritare ale guvernului său vor fi echilibrarea macrofinanciară prin refacerea bugetului, reducerea aparatului guvernamental, inclusiv prin digitalizare, infrastructura ș.a.

În ancheta de impeachment a opoziției democrate din Statele Unite împotriva președintelui Donald Trump, urmează a fi audiat astăzi în Camera Reprezentanților Michael McKinley, un fost consilier principal al secretarului de stat, Mike Pompeo. McKinley va depune mărturie cu ușile închise despre decizia lui Pompeo de a o recheme pe fosta ambasadoare americană la Kiev, Marie Yovanovich.

Ancheta se axează în jurul unei conversații telefonice din luna iulie a lui Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Casa Albă i-a cerut președintelui ucrainean să investigheze activitățile din Ucraina ale potențialului său rival democrat în alegerile din 2020, Joe Biden, în colaborare cu avocatul personal al lui Trump, Rudy Giuliani, și cu ministrul american al Justiției, William Barr. Trump respinge acuzațiile de încălcare a jurământului de președinte.

Trei deputați ai coaliției de guvernare au întrebat din nou Curtea Constituțională dacă, în cazul unor alegerile parlamentare anticipate, acestea pot fi organizate în sistemul de vot proporțional reintrodus recent, după anularea sistemului mixt folosit în alegerile precedente. Autorii interpelării, deputații Sergiu Litvinenco, Alexandru Slusari și Vasile Bolea, speră că instanța se va răzgândi după ce întreaga ei componență a fost schimbată de noua putere. Fosta componență a Curții a spus în luna aprilie că anticipatele trebuie să aibă loc în același mod ca ultimele alegeri în termen. Interpelarea survine pe fundalul tensiunilor tot mai mari în sânul coaliției socialiștilor pro-ruși și blocului european ACUM, care a fost creată în luna iunie cu scopul principal de a „deoligarhiza” instituțiile statului care ar fi fost „capturate” de fosta guvernare în frunte cu a Partidului Democrat.

Firma românească Blue Air Aviation SA care a participat la privatizarea companiei moldovene Air Moldova cu un an în urmă s-a retras din această afacere, pe fundalul unei anchete a Centrului Național Anticorupție de la Chișinău, relatează portalul mold-street.com. Investitorul român și-a vândut pachetul de 49% din acțiunile pe care le deținea în societatea Civil Aviation Group formată împreună cu câțiva oameni de afaceri moldoveni pentru privatizarea Air Moldova. Acțiunile au fost cumpărate de letonul Dzintars Pomers, care este și administratorul Civil Aviation Group. Tranzacția a avut loc în perioada 18 septembrie – 7 octombrie 2019. Anchetatorii anticorupție au aplicat în aceeași perioadă sechestru de aproape 1 miliard de lei pe capitalul Air Moldova și Civil Aviation Group. Ancheta a început când noua guvernare PSRM-ACUM instalată în luna iunie a spus că suspectează nereguli la privatizarea din octombrie 2018, realizată sub fosta guvernare PD.