Președintele american Donald Trump spune că a fost informat de Turcia despre faptul că armistițiul de cinci zile în ofensiva împotriva kurzilor din nordul Siriei va deveni „permanent”, așa încât liderul american a ordonat să nu se mai impună sancțiuni economiei turcești. Într-o declarație la Casa Albă, Trump a mai sugerat că oprirea ofensivei turcești este meritul său, afirmând că au fost salvate multe vieți ale kurzilor. Între timp, Rusia a spus că unitățile sale de poliție militară din Siria au traversat râul Eufrat, intrând în orașul Kobani de la frontiera turcă, pe care îl vor patrula conform unei noi înțelegeri cu Turcia. Retragerea forțelor americane din zonă, la ordinul președintelui Trump, a făcut posibilă ofensiva Turciei împotriva kurzilor. Aceștia au luptat de partea Statelor Unite contra organizației teroriste Statul Islamic, dar Turcia îi consideră o amenințare. Noua înțelegere între Moscova și Ankara prevede că forțele ruse și cele ale Guvernului sirian vor supraveghea retragerea combatanților kurzi la o distanță de 30 de kilometri de la granița cu Turcia în decurs de o săptămână, pentru a asigura ceea ce Turcia numește crearea unei zone de securitate.

Ministra Finanțelor, Natalia Gavrilița, a propus creșteri de salariu pentru numeroși angajați din sectorul bugetar, anul viitor. La consultări publice pe marginea proiectului de buget pe 2020, Gavrilița a spus că majorările salariale vor fi însoțite și de măsuri de creștere economică și sporire a productivității muncii. Potrivit unui comunicat de presă, creșterea pentru angajații instituțiilor de stat ar fi de la 6 până la 10%, iar unele categorii de bugetari ca primarii și directorii adjuncți din licee și școli profesional-tehnice ar urma să primească cu 1500 până la 2000 de lei mai mult. Legea bugetului pentru anul 2020 mai trebuie examinată în Guvern și trimisă Parlamentului pentru adoptare.

Rusia spune că unitățile sale de poliție militară din Siria au traversat râul Eufrat, intrând în orașul Kobani de la frontiera turcă, pe care îl vor patrula conform unei noi înțelegeri cu Turcia. Ministerul rus al Apărării a spus că militarii s-au întâlnit deja cu administrația locală pentru a-și coordona acțiunile. Cu o zi mai devreme, Moscova și Ankara s-au înțeles să coopereze pentru a îndepărta de la graniță forțele kurde. Acordul prevede că forțele ruse împreună cu forțele guvernamentale siriene vor supraveghea retragerea totală a milițiilor kurde YPG de la graniță la o distanță de 30 de kilometri. Retragerea trebuie să se încheie într-o săptămână. Acordul a fost anunțat după convorbirile de marți, la Soci, ale președintelui rus Vladimir Putin și omologului său turc Recep Tayyip Erdogan. Forțele kurde au fost ținta unei recente ofensive a Turciei, care îi consideră o amenințare și care dorește crearea unei zone tampon.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a cerut liderilor europeni să dea un răspuns pozitiv solicitării Londrei de a amâna data retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, care este în acest moment 31 octombrie. Un răgaz până la 31 ianuarie solicitat Marea Britanie îi va permite „să-și clarifice poziția”, a declarat Sassoli. Sâmbătă, Parlamentul britanic a refuzat să ratifice un nou acord de Brexit negociat cu UE de premierul britanic Boris Johnson, obligându-l pe acesta să ceară amânarea, care va fi a treia. Parlamentul britanic a spus că are nevoie de timp să examineze acordul și să adopte legislația care ar face posibilă aplicarea lui. Astăzi, solicitarea lui Sassoli adresată țărilor membre cu puțin timp înainte de o întâlnire a ambasadorilor UE a fost sprijinită și de premierul irlandez Leo Varadkar. Încheierea acordului de divorț a fost imposibilă deocamdată din cauza costurilor politice ale reglementării graniței care o să apară după Brexit între Irlanda, membră a UE, și Irlanda de Nord, parte a Marii Britanii.

Guvernul din Hong Kong a retras definitiv astăzi controversatul proiect de lege al extrădării care a fost la originea protestelor masive din ultimele aproape cinci luni și care fusese doar suspendat în urma demonstrațiilor pro-democrație. Anunțul a fost făcut de ministrul securității din Guvernul pro-Beijing, John Lee, care a vorbit în urma unei ședințe a Consiliului Legislativ din Hong Kong. Criticii proiectului spun că acesta ar fi permis Beijingului să-și persecute oponenții care se refugiază în Hong Kong, fosta colonie britanică ce se bucură de un statut de autonomie în cadrul Chinei. Retragerea acestui proiect este una din cele cinci revendicări principale ale protestatarilor pro-democrație, care mai cer investigarea independentă a abuzurilor poliției față de demonstranți și alegerea șefului Guvernului local prin sufragiu universal.

Presa moldoveană relatează că președintele Igor Dodon și-a luat întreaga familie în Japonia, unde a mers pentru a participa la inaugurarea împăratului Naruhito, inclusiv prima doamnă, copiii, fratele și cumnata. Portalul omega.md a citat surse confidențiale, spunând că delegația a fost formată din 11 persoane, iar deplasarea a fost achitată din buget. Purtătoarea de cuvânt a președinției, Carmena Sterpu, a respins aceste afirmații. Ea a declarat Ziarului Național că instituția prezidențială a „suportat parțial cheltuielile de deplasare în Japonia doar pentru patru persoane”, inclusiv consilierul pentru politică externă și șeful protocolului. „O parte din cheltuieli a fost acoperită de partea niponă”, a spus Sterpu, fără să precizeze cine a plătit biletele cuplului prezidențial și câte persoane l-au însoțit pe președinte. Ziarul Național a descoperit pe portalul de achiziții publice documente care atestă că președinția a cumpărat cinci bilete de avion pentru destinația Tokyo, care au costat 100 de mii de lei.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat că toți cei implicați în traficul de persoane trebuie capturați și deferiți justiției, după ce poliția a descoperit 39 de cadavre într-un container despre care se crede că a fost adus din Bulgaria. Containerul transportat de un camion a fost descoperit astăzi într-un parc industrial la sud de Londra, iar șoferul - un bărbat de 25 de ani din Irlanda de Nord - a fost arestat. „Este greu să ne punem în locul angajaților serviciilor de urgență cărora li s-a cerut să deschidă acel container și să descopere crima zguduitoare care a avut loc”, a spus Johnson. Și cancelara germană Angela Merkel a comentat incidentul, spunând prin purtătorul său de cuvânt că este șocată de descoperire și a exprimat condoleanțe pentru familiile și rudele victimelor. Merkel a mai transmis autorităților britanice că Germania va acorda tot sprijinul pentru descoperirea organizatorilor.​

Prim-ministra, Maia Sandu, a dat asigurări că autoritățile vor face totul pentru a nu admite comercializarea câtorva sute de tone de legume, în special, de ardei grași și ceapă, în care s-a descoperit un conținut sporit de plumb. Legumele au fost crescute pe terenuri irigate cu apa din râul Bîc, în zona administrativă a raionului Anenii Noi, situată pe cursul râului în aval de Chișinău. „Noi o să facem tot ce ne permite cadrul legal ca să protejăm sănătatea cetățenilor”, a declarat Sandu la ședința de Guvern de astăzi. Incidentul are loc pe fundalul unor proteste tot mai frecvente ale tinerilor pentru protejarea mediului. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentară spune că a depistat legume în care conținutul de plumb este de patru ori mai mare decât admisibilul. Loturile de produse care nu corespunde normelor urmează să fie distruse. Totuși, autoritățile au îndemnat consumatorii să ceară comercianților acte de proveniență și calitate a mărfii, atunci când cumpără legume.

Poliția din Marea Britanie care a descoperit azi dimineață un autocamion cu 39 de cadavre într-un parc industrial la sud-est de Londra spune că acesta a intrat în țară astă-noapte, venind din portul belgian Zeebrugge. Inițial se crezuse că autocamionul era din Bulgaria și venise printr-un port irlandez. Șoferul - un bărbat de 25 de ani din Irlanda de Nord - a fost arestat sub suspiciunea de omucidere. Comentând incidentul tragic, premierul Boris Johnson a spus că toți cei implicați în traficul de persoane trebuie capturați și deferiți justiției.

Aproape 80% din cetățeni ruși consideră că organele de drept și justiția sunt cele mai corupte domenii ale administrării statului, a declarat reprezentantul Procuraturii Generale a Federației Ruse, Alexandr Kurennoi, care a prezentat, într-un briefing la Moscova, rezultatele unui sondaj realizat de procuratură în rândul a 38 de mii de locuitori ai țării, din toate regiunile. Cei mai corupți cinovnici, potrivit sondajului, sunt cei implicați în administrarea proprietății publice și a celei de stat – 78%, urmează angajații organelor de drept cu 77% și cei din sistemul judiciar – 74%. Majoritatea rușilor chestionați consideră că cea mai eficientă metodă de combatere a corupției ar fi sporirea controlului din partea cetățenilor. Totodată, 11% cred că statul rus face progrese în lupta cu corupția, iar 85% sunt convinși că presa de stat trece sub tăcere majoritatea faptelor de corupție.

Turcia a anunțat că nu mai este „necesară” o reluare a ofensivei împotriva luptătorilor kurzi din afara zonei actuale de operare din Siria, după ce a fost informată de către Statele Unite că retragerea forțelor kurde din zonele de frontieră din nord s-a încheiat. „La această etapă, nu este necesar să se efectueze o nouă operaţiune”, se spune într-un comunicat al ministerului turc al apărării, citat de AFP.

Anunțul vine după întâlnirea care a durat șase ore, marți, la Soci, între președinții Vladimir Putin și Recep Erdogan. Astfel, Rusia și Turcia au convenit să patruleze în comun regiunea din nord-estul Siriei și le-au oferit luptătorilor kurzi un nou termen pentru a părăsi așa-numita zonă de securitate, cu doar câteva ore înainte de expirarea unui acord de încetare a focului intermediat de Statele Unite.

Oficiali ruși și turci au declarat că un nou armistițiu, de 150 de ore, va începe pe 23 octombrie și că milițiile kurde ar trebui să părăsească zona tampon de la granița Siriei cu Turcia.

Erdogan a spus că în așa-numita zonă de securitate din nordul Siriei ar putea fi amplasată o parte a refugiaților sirieni care se află în prezent în Turcia.

Alegerile locale din 20 octombrie au fost organizate, în general, într-un mediu calm şi competitiv, în pofida unor deficiențe ale Codului Electoral. Aprecierea, deocamdată preliminară, aparține observatorilor din Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO), care și-au prezentat concluziile într-o conferință de presă la Chișinău. Potrivit acestora, cerințele excesive din lege pentru înregistrarea candidaților independenți sunt în contradicție cu standardele internaționale și ar putea trezi îngrijorări cu privire la motivele inconsistente de respingere a acestora.

Președintele Igor Dodon întreprinde o vizită în Japonia, unde va participa la ceremonia de încoronare a împăratului Naruhito. Într-o postare pe Facebook, Dodon a spus că la festivitate vor participa peste 150 de șefi de stat și de guvern și preconizează să aibă întrevederi bilaterale cu lideri din străinătate, transmite IPN. Japonia a acordat asistență financiară Moldovei în valoare totală de peste 150 de milioane de dolari, în special pentru agricultură, dezvoltare regională și ecologie.

Șeful diplomației moldovene Nicu Popescu a dat asigurări că gazoductul Ungheni-Chișinău va fi terminat la timp, relatează Radio Chișinău. Vorbind la o sesiune specială a Forumului Parteneriatului estic care are loc la Chișinău, ministrul moldovean de externe a spus că proiectul acestui gazoduct este esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, și că relația cu România e una extraordinară. Nicu Popescu a mai afirmat că Republica Moldova nu-și va asuma niciun angajament față de Uniunea Eurasiatică și că nu există nici o înțelegere în interiorul partidelor aflate la guvernare referitoare la modificarea vectorului actual de politică externă.

Un tribunal din regiunea Donețk, estul Ucrainei, aflată sub control separatist, l-a condamnat la 15 ani de colonie peniteniciară pe jurnalistul Stanislav Aseiev, după ce l-a găsit vinovat de spionaj, extremism și de apeluri publice la încălcarea integrității teritoriale. Aseiev, care a scris relatări pentru Europa Liberă/Libertatea sub pseudonimul Stanislav Vasin, a dispărut în regiunea Donețk la 7 iunie 2017, și de atunci a fost ținut în detenție de separatiști. „Sentința împotriva lui Stanislav Aseiev, care datează din august, dar a fost făcută publică doar azi, este reprobabilă”, a declarat președintele posturilor de radio Europa Liberă/Libertatea, Jamie Fly. Jurnalistul, în vîrstă de 30 de ani, e unul din puținii reporteri care au rămas să lucreze în orașul Donețk, după ce acesta a căzut în mâinile separatiștilor

Bulgaria a îndeplinit recomandările Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) și prin urmare i se va permite să treacă la noul sistem de supraveghere a statului de drept, aplicat tuturor membrilor Uniunii. România rămâne în cadrul MCV până când va aplica recomandările Comisiei. Comisia Europeană a dat publicității marți așa-numitele rapoarte MCV (din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare) privind progresele României și Bulgariei în domeniul justiției și al luptei cu corupția. Raportul despre Romania notează că lupta anticorupție a scăzut foarte mult în intensitate, și că activitatea Direcției Naționale Anticorupție a cunoscut o descreștere semnificativă, și că autoritățile de la București nu au respectat recomandările Uniunii Europene din raportul MCV anterior, drept pentru care România rămâne în MCV

59 de ONG-uri moldovenești au primit finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, cu între 50 și 60.000 de euro pentru fiecare proiect, a anunțat ambasadorul UE la Chișinău Peter Michalko. El a a dăugat că până în 2021, Uniunea va investi în dezvoltarea comunităților locale din Republica Moldova aproximativ 3 milioane de euro. Potrivit lui Michalko, ONG-urile care s-au calificat pentru finanțare au prezentat proiecte de mediu, pentru dezvoltarea activismului local și pentru integrarea persoanelor cu disabilități. Banii donați de Uniunea Europeană au drept scop dezvoltarea ONG-urilor care promovează transparența instituțiilor publice, a declarat Peter Michalko la festivitatea de anunțare a câștigătorilor finanțării europene.

Președintele turc Recep Erdogan spune că va continua operațiunea militară din nordul Siriei cu și mai mare hotărîre, dacă luptătorii kurzi nu reușesc să respecte conțiile acordului de încetare a focului negociat de Statele Unite. Vorbind la Ankara înainte de plecarea sa spre Soci, unde s-a întîllnit cu președintele Vladimir Putin, Erdogan a spus că toate Unitățile kurde de apărare a poporului trebuie să părăsească regiunea unde Turcia vrea să instituie o zonă sigură. Liderul turc a spus că între șapte și opt sute de luptători kurzi au plecat deja de acolo, și că ați între 1.200 și 1.300 urmează să plece. Acordul de încetare a focului pentru cinci zile mediat de Washington expiră marți seara într-o zonă în care autoritățile turce vor instituie o zonă sigură de 120 de kilometri de la granița cu Siria unde urmează fie relocați parte din cele două milioane de refugiați aflați în Turcia.

Forțele americane care au intrat în Irak după retragerea lor din Siria nu au permisiunea să rămână acolo, pot doar tranzita teritoriul irakian, a spus armata irakiană marți. Declarația irakiană contrazice anunțul Pentagonului potrivit căruia că toți cei aproape o mie de militari americani care se retrag din nordul Siriei au urma să se mute în vestul Irakulio pentru a continua campanie împotriva organiației teroriste Statul Islamic și pentru a apăra Irakul. O înaltă oficialitate de la Pentagon a afirmat după aceea că situația e e în desfășurare și că planurile s-ar putea schimba. Nu este clar dacă trupele americane vor foliosi Irakul ca bază pentru a face raiduri pe terenîn SIria ți pentru a lansa lovituri aeriene împotriva militanților din organizația Statul Islamic. Noile truope se vor alăptura celor aproximativ 5.000 de militari americani staționați în Irak, unde fac instrucție cu forțele irakiene și se asigură că organizația Statul Islamic nu revine acolo.

La Tokio a a avut loc ceremonia de înscăunare a Împăratului Japoniei Naruhito, la care au participat demnitari din 170 de țări, între care și președintele României Klaus Iohannis. Naruhito, e în vîrstă de 59 de ani, a studiat la Oxford și a devenit al 126-lea Împărat al Japoniei în luna mai, după abdicarea tatălui său, Împăratul Akihito. E primul Împărat japonez născut după cel de-al doilea război mondial. Soția lui Naruhito, Împărăteasa Masako, în vîrstă de 55 de ani, e o fostă diplomată educată la Harvard. Ceremonia de înscăunare face parte dintr-o tradiție veche de secole a ceea ce japonezii spun că e cea mai veche monarhie din lume, care a început acum mai bine de 2.600 de ani, potrivit agenției Reuter.

Justiția din R.Moldova rămâne blocată. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care au fost revocați din funcție la Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor din 27 septembrie, au suspendat din nou reuniunea, cum au făcut-o și joi, 17 octombrie. Atunci, din lipsă de cvorum, acum pentru că luni, un grup de judecători de la Judecătoria Chișinău a depus o sesizare la Centru Național Anticorupție, în care cere anchetarea președintelui interimar al CSM, Dorel Mustață. Acesta este acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu pentru că încearcă să conducă ședințele CSM, deși a fost revocat din funcție în septembrie, la Adunarea Extraordinară a Judecătorilor.

CSM urma să discute astăzi, între altele, cererea de demisie a lui Ion Druță din funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), avizarea proiectului de hotărâre privind aprobarea proiectului de modificare a legii cu privire la CSM, dar și opinia Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege cu privire la reforma Consiliului Superior al Judecătorilor și a Procuraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii nu a recunoscut hotărârile Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie.

Rapoartele Comisiei Europene privind progresele României Bulgariei în domeniul justiției și a luptei cu corupția, așa-numitele rapoarte MCV (din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare ) sunt date marți publicității. Potrivit unei schițe, relatează Hotnews, raportului despre Romania este unul dintre cele mai critice rapoarte din ultimii zece ani. Se notează că lupta anticorupție a scăzut foarte mult în intensitate, activitatea DNA cunoscând o descreștere semnificativă. Raportul este mult mai dur pentru România decât pentru Bulgaria, relatează Hotnews. experții europeni notând că mare parte din recomandările Comisiei din ultimul raport MCV nu au fost îndeplinite de către autoritățile de la București.

Ministerul Justiţiei a publicat luni, 21 octombrie, lista pretendenţilor la funcția de procuror general. Contrar temerilor premierului Maia Sandu că nu vor fi candidați suficienți și cu experimentați din care să aleagă comisia de experți, în cursă s-au înscris 20 de candidați, printre ei mulţi procurori, dar şi avocaţi, magistraţi, experţi din societatea civilă.

Printre cei douăzeci de candidați, cel puţin doi sunt consideraţi cu şanse, fiind vorba despre directorul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, considerat unul dintre autorii legii procuraturii din 2016, amendate recent de majoritatea parlamentară, şi expertul în politici publice Ştefan Gligor.

Comisia de experți, condusă de Ministerul Justiției va întocmi o listă scurtă, din care Consiliul Superior al Procurorilor va alege viitorul procuror general. Comisia are la dispoziţie zece zile.

Concursul ar putea avea însă loc înainte ca judecătorii Curții Constituționale să fi avut timp să se pronunțe asupra constituționalității acestei noi proceduri, contestată de Partidul Democrat de opoziție.

În Canada, potrivit primelor previziuni, partidul liberal al premierului Justin Trudeau a câștigat alegerile generale de luni și va reveni la guvernare, relatează BBC. Dacă această previziune se concretizează în cursul zilei,liberalii ar putea forma un guvern minoritar. Dar va fi cel mai slab guvern minoritar din istoria Canadei, nici un partid nu a format guvernul cu sub 35% din mandate.

Au fost unele din cele mai strânse alegeri din istoria Canadei iar partidul conservator, pricipalul contracandidat, a câștigat votul popular, tot potrivit rezultatelor parțiale.

În 2015 Trudeau a obținut o victorie zdrobitoare, dar de atunci popularitatea sa a scăzut, urmare a unei serii de scandaluri.

Milițiile kurde din nord-estul Siriei mai au până la sfârșitul zilei timp să se retragă din așa-numita zonă de securitate de la granița cu Turcia, înainte ca Ankara să reia ofensiva în zonă, lansată pe 9 octombrie, imediat după ce președintele american Donald Trump a anunțat retragerea trupelor americane din nordul Siriei.

Erdogan urmează să discute crearea acestei zone de securitate, de 30 de kilometri adâncime în interiorul Siriei, cu președintele rus Vladimir Putin, cu care se întâlnește marți la Soci. În acest moment, trupele guvernamentale siriene, susținute de Rusia, sprijină milițiile kurde în fața ofensivei turcești, miliții care și-au pierdut principalul aliat, Statele Unite, cu care au luptat împotriva organizației teroriste a Statului Islamic.

În ajunul întrevederii de la Soci, președintele Franței Emmanuel Macron i-a spus lui Putin că și-ar dori prelungirea armistițiului din nordul Siriei, relatează președinția franceză.