Un recrut a ucis opt millitari și a rănit alți doi, în timp ce era de pază la o unitate militară din Siberia, a anunțat ministerul rus al apărării. Potrivit sursei citate, e posibil ca soldatul, în vîrstă de 35 de ani, să fi suferit o cădere nervoasă. O comisie de anchetă condusă de ministrul adjunct al apărării Andrei Kartapolov a plecat spre unitatea unde s-a produs incidentul, care se află în regiunea Zabaikalie din Siberia.

Rusia a trimis trupe suplimentare în Siria pentru a ajuta la patrularea graniței turco-siriene, a anunțat ministerul rus al apărării. E vorba de un o unitate de poliție militară de aproximativ 300 de oameni relocați din Cecenia, care vor patrula zona și vor supraveghea retragerea luptătorilor kurzi de acolo. Noile trupe rusești fi sprijinite de 20 de vehicole blindate. După ce Turcia a invadat nord-estul Siriei în urma retragerii bruște a militarilor americani, autoritățile de la Moscova și Ankara s-au înțeles să controleze în comun nord-estul Siriei.

Statele membre ale Uniunii Europene au amânat vineri o decizie privind cererea Marii Britanii de a amâna Brexit-ul după 31 octombrie, în contextul incertitudinii legată de posibilitatea ca Parlamentul de la Londra să organizeze alegeri generale, relatează agenția DPA. DPA o citează pe purtătoarea de cuvînt a Comisiei Europene Mina Andreeva cu declarația că cei 27 de ambasadori ai țărilor din blocul comunitar au căzut de acord în principiu cu privire la o prelungire, dar că discuțiile vor continua la începutul săptămânii viitoare. Nu există vreun plan pentru un summit de urgență al Uniunii pentru a rezolva chestiunea, a adăugat Andreeva.

Premierul moldovean Maia Sandu a refuzat invitația de a participa la ședința Consiliului șefilor de guvern din CSI, care are loc vineri la Moscova. Unimedia citează serviciul de presă al guvernului de la Chișinău cu declarația că Republica Moldova este reprezentată la reuniunea din capitala rusă de ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan. Sursa citată nu a precizat care este motivul absenței premierului moldovean la reuniune.

Tot Unimedia relatează că prim-vicepreședintele comisiei pentru afacerile CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioți din Duma de Stat, Konstantin Zatulin, a afirmat la o conferință de presă că șefa guvernului moldovean „are o abordare proprie despre chestiunea privind dezvoltarea acestei uniuni de integrare”. Consiliul șefilor de Guvern din CSI examinează între altele conceptul de cooperare a țărilor membre în domeniul dezvoltării digitale a societății și planul de măsuri pentru punerea lui în aplicare.

Statutul limbii ruse în R. Moldova trebuie întărit prin lege, iar instituţiile de învăţământ cu predare în limba rusă trebuie păstrate, a declarat ambasadorul rus la Chişinău, Oleg Vasneţov, la o întrevedere cu directorul Agenţiei Relaţii Interetnice, Nicolae Radiţa, relatează Ziarul de gardă. Potrivit unui comunicat postat joi pe pagina de Facebook a misiunii diplomatice ruse din R. Moldova, Vasnețov s-a concentrat pe necesitatea consolidării legislative a statutului limbii ruse ca instrument de comunicare internațională și păstrarea instituțiilor de învățământ cu limba de instruire rusă.

Ziarul de gardă amintește că, în iunie 2018, Curtea Constituţională a constatat că legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul moldovenesc de pe vremea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti e învechită și nu corespunde realității actuale. Curtea a afirmat atunci că „națiunile statelor succesoare ale URSS pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înțelegerii” și a subliniat că odată ce o minoritate a câștigat un drept anumit în cadrul unui stat, nu poți priva acea minoritate etnică de acest drept.

Trecerea la ora de iarnă 2019 are loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 26-27 octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră la ora 3:00, ora 3:00 devenind ora 2:00. Ziua de 26 octombrie va fi cea mai lungă din an, cu 25 de ore. În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora Republicii Moldova şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore, spre deosebire de trei ore, în ora de vară. Revenirea la ora de vară va avea loc în noaptea de 28 spre 29 martie 2020, când ceasurile se dau înainte cu o oră, ora 3:00 devenind ora 4:00.

Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă, relatează Digi24. Statele care decid să menţină permanent ora de vară vor face ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021, iar cele care preferă să rămână la ora de iarnă (ora standard) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021. Statele membre ale UE trebuie să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor până în aprilie 2020, apoi să coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice. Propunerea de renunţare la schimbarea orei a apărut în 2018 şi ar fi trebuit să intre în vigoare anul acesta, dar unele ţări europene s-au opus.

Liderul administrației separatiste de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a declarat că va avea o nouă întâlnire cu președintele Igor Dodon, pe malul drept al Nistrului, pe 29 octombrie.

Președinția de la Chișinău nu a confirmat deocamdată informația, dar Krasnoselski le-a spus jurnaliștilor transnistreni, marți, că întrevederea va avea loc la reședința prezidențială de la de la Holercani, unde cei doi au mai purtat discuții în marte 2017. Până în prezent, Dodon și Krasnoselski s-au întâlnit de cinci ori.

Liderul de la Tiraspol a mai spus, potrivit serviciului său de presă, că va discuta cu Dodon despre chestiuni umanitare, sociale și economice, multe dintre care ar fi rămas nerezolvate de la întâlnirile precedente. „Este vorba despre chestiuni bancare, telecomunicații, închiderea dosarelor penale motivate politic, transporturi și comunicații internaționale, exporturi și importuri, și multe altele”, a spus liderul administrației separatiste, adăugând că Tiraspolul ar fi dispus să examineze și „chestiunile suplimentare pe care le va propune partea moldoveană”.

Anterior, Krasnoselski a respins de mai multe ori propunerea lui Dodon de a se întâlni, pe motiv că problemele discutate la întâlnirile precedente nu și-ar fi găsit rezolvarea și că președintele moldovean nu ar avea putere de decizie în reglementarea transnistreană. La sfârșitul lui august, Dodon își exprimase din nou dorința de a se întâlni cu Krasnoselski până la runda de negocieri în formatul 5+2, de la Bratislava, din 10-11 octombrie, ceea ce însă nu s-a întâmplat.

Președintele Igor Dodon l-a decorat pe fostul viceministru rus de externe Grigori Karasin cu „Ordinul de Onoare” al Republicii Moldova. Oficialul rus, care acum este prim-vicepreședinte al Comitetului pentru știință, educație și cultură al Consiliului Federației, a fost decorat „pentru contribuția substanțială la consolidarea și extinderea relațiilor interstatale de prietenie și colaborare”, se spune în decretul semnat de Igor Dodon, citat de Moldpres. Grigori Karasin a fost, timp de mai mulți ani, unul din oficialii ruși responsabili de negocierile privind reglementarea transnistreană. Decretul urmează să fie publicat astăzi în Monitorul Oficial.

Premierul Republcii Moldova Maia Sandu a avut o întrevedere cu reprezentanți ai 17 state membre în Uniunea Europeană, reuniți în așa-numitul grup al Ambasadorilor pentru Parteneriatul Estic, se spune într-un comunicat al guvernului de la Chișinău. Potrivit sursei citate, în cadrul discuțiilor au fost abordate situația actuală din Republica Moldova și acțiunile prioritare ale guvernului moldovean legate de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.Premierul Republcii Moldova Maia Sandu a avut o întrevedere cu reprezentanți ai 17 state membre în Uniunea Europeană, reuniți în așa-numitul grup al Ambasadorilor pentru Parteneriatul Estic, se spune într-un comunicat al guvernului de la Chișinău. Potrivit sursei citate, în cadrul discuțiilor au fost abordate situația actuală din Republica Moldova și acțiunile prioritare ale guvernului moldovean legate de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

În România, premierul desemnat Ludovic Orban a prezentat programul de guvernare și lista finală cu propunerile de miniştri pentru noul guvern. Executivul condus de Orban urmează să aibă un vicepremier, pe Raluca Turcan, fostă președintă a Partidului Național Liberal, şi 16 ministere. Agenția Mediafax relatează că programul de guvernare cuprinde cîteva măsuri urgente, între care desecretizarea dosarului privind intervenția brutală a forțelor de ordine împotriva demonstrației anti-guvernamentale care a avut loc la București în 10 august 2018 și abrogarea recursului compensatoriu.

Miniștrii apărării din NATO se întîlnesc joi la Bruxelles pentru o reuniune de două zile care va fi probabil umbrită de ceea ce ministrul american al apărării Mark Esper a numit incursiunea „nejustificată” a Turciei în nord-estul Siriei. Ofensiva Turciei, care este membră a NATO, a fost criticată de mulți dintre aliați, din cauza temerilor că ar putea submina stabilitatea regională, și victoriile împotriva organizației teroriste Statul Islamic. În 22 octombrie, președintele Vladimir Putin și omologul său turc Recep Erdogan au căzut de acord să țină forțele kurde departe de granița Siriei cu Turcia, prelungind un acord de încetare a focului de cinci zile mediat de Statele Unite. În 23 octombrie, administrația americană a ridicat sancțiunile impuse Turciei pentru operațiunile sale împotriva luptătorilor kurzi, pe care autoritățile de la Ankara îi consideră teroriști. Ofensiva turcă a început după decizia președintelui Donald Trump de a retrage trupele americane din regiune la mijlocul lui octormbrie.

Un tribunal rusesc a prelungit detenția lui Paul Whelan, fost pușcaș marin american acuzat de spionaj. Tribunalul Lefortovski de la Moscova a decis să prelungească încarcerarea lui Whelan pînă în 29 decembrie. În cadrul audierii din 24 octombrie, Whelan a cerut recuzarea judectărorului de ședință și a procurorului de caz, spunînd că aceștia ignoră sistematic plîngerile legate violarea drepturilor lui. Cerera a fost respinsă. Când a intrat în sala de judecată, Paul Wheelan avea o hîrtie scrisă de mână în care își declara nevinovăția și le cerea liderilor internaționali să facă presiuni pentru eliberarea sa. „Rusia spune că l-a prins pe James Bond într-o misiune de spionaj. În realtitate l-a răpit pe Mr Bean în vacanță!”, scria în nota lui Wheelan. Paul Wheelan, care are de asemenea cetățenie irlandeză, canadiană și britanică, a fost arestat în capitala rusă în decembrie 2018 și a fost pus sub acuzare pentru spionaj.

Preşedintele-ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat joi că Marea Britanie va trebui să nominalizeze un comisar european dacă va fi membră a Uniunii Europeneși după 31 octombrie, relatează Euronews. Cum noua Comisie E|uropeană este incompletă, din cauza respingerii de către Parlamentul European a comisarilor propuși de Franța, Ungaria și România, e posibil ca mandatul actualei Comisii, condusă de Jean-Claude Juncker, care setermină pe 31 octombrie, să fie prelungit cu o lună. Miercuri, președintele Parlamentului European, David Sassoli, le-a cerut liderilor europeni răspundă pozitiv la solicitarea Londrei de a amâna din data ieșirii Marii Britanii din UE, care ee în acest moment 31 octombrie. Un răgaz până la 31 ianuarie solicitat Marea Britanie îi va permite „să-și clarifice poziția”, a spus Sassoli. Sâmbătă, Parlamentul britanic a refuzat să ratifice un nou acord de Brexit negociat cu UE de premierul britanic Boris Johnson, obligându-l pe Johnson să cearăa treia oară.

Amnesty International s-a alăturat altor organizații care militează pentru libertatea presei în a critica condamnarea jurnalistului ucrainean independent Stanislav Aseiev la 15 ani de colonie penitenicară de către un tribunal din orașul Donețk, controlat de separatișiii pro-ruși din estul Ucrainei. Într-un comunicat dat publicității în 24 octombrie, Amnesty Interntional spune că această sentință este „ultimul afront la adresa drepturilor omului” din partea separatiștilor pro-ruși din regiunea Donețk. Oksana Pokarciuk, directoarea Amnesty International Ucraina, a spus că Aseiev „trebuie eliberat imediat”, și că dreptul oamenilor la libertate de expresie în Donețk și în toată Ucraina trebuie respectat

La Budapesta, un grup de circa 50 de neo-naziști a atacat și vandalizat miercuri seară, sediul centrului liberal de cultură „Aurora” care găzduiește organizații neguvernamentale, între cere cea care organizează Pride Parade, un ONG care se ocupă de oamenii „străzii” și Centrul de Presă Roma.

Directorul centrului cultural, Adam Schoenbergr a scris pe Facebook că steagul în culorile curcubeului al comunității LGBT+ a fost rupt, pe ușile clădirii au fost scrijelite svastici iar pe pereți scrise, cu spray, lozinci neo-naziste. Centrul era închis la ora atacului așa că nimeni nu a fost rănit.

Sectorul opt din Budapesta, unde se află centrul Aurora era , era până la recentele alegeri locale controlat de partidul populist Fidesz al premierului Viktor Orban iar primăria locală a încercat de mai multe ori să închidă centrul. De scurt timp, primăria este condusă de un independent liberal care a venit imediat să viziteze locul atacului.

Grupul de neo-naziști care a vandalizat centrul Aurora participate la un miting al extremei drepte, dedicat Revoluției anticomuniste din 1956.

Un judecător federal american a ordonat Departamentului de Stat să predea documentele care au legătură cu cazul Ucraina, inclusiv comunicaţiile între şeful diplomaţiei, Mike Pompeo, şi avocatul personal al preşedintelui Donald Trump, Rudy Giuliani. Ordinul a fost emis miercuri ca răspuns la cererea introdusă în regim de urgenţă de American Oversight, o organizaţie de monitorizare a guvernării, în baza Legii privind accesul liber la informaţii.

Judecătorul a dat Departamentului de Stat un termen de 30 de zile pentru a începe predarea documentelor care au legătură cu orice participare a oficialilor instituţiei la tentativa lui Trump de a obține de la Ucraina investigarea fostului vicepreşedinte american Joe Biden în schimbul elibărării ajutorului miltar de peste 400 de milioane de dolari (care fusese deja aprobat de Congres).

Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a propus pe Thierry Breton, actualul preşedinte-director general al grupului de servicii informatice Atos şi fost ministru ale economiei, pentru postul de comisar european din partea Franţei, a anunţat joi Palatul Elysée, la două săptămâni după respingerea lui Sylvie Goulard de către Parlamentul European.

Goulard a fost respinsă în urma audierilor in comisia de specialitate a Parlamentului European, candidații România și Ungaria nu au ajuns nici măcar la aceste audieri, fiind respinși înainte de comisia juridică din motive de incompatibiliate. România, din cauză că a căzut guvernul PSD, nu poate înainta o nou candidatură decât după confirmarea noului guvern.

Pentru a lăsa timp celor trei state membre ale căror propuneri de comisari au fost respinse să prezinte noi nume, intrarea în funcţie a noii Comisii Europene a fost amânată cu o lună, pentru 1 decembrie.

La a treia încercare, membri Consiliului Superior al Magistraturii revocați din funcție la Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor din 27 septembrie, au reușit să organizeze o reuniune cu cvorumul statutar. Și au aprobat o serie întreagă de decizii restante.

În primul rând, cererea de demisie a judecătorului Ion Druță din funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție a fost aprobată dar și cererea Procurorului General interimar, Dumitru Robu, privind începerea urmăririi penale, reținere, aducere silită, percheziție, arestare și tragerea la răspundere penală a președintelui Curții Supreme de Justiție, Ion Druță,

Ministra justiției, Olesea Stamate a prezentat opinia interimară a Comisiei de la Veneția asupra proiectului de lege cu privire la reforma Curții Supreme de Justiție și Procuraturii. Iar magistrații au adoptat o rezoluție de această temă.

Preşedintele israelian Reuven Rivlin i-a încredinţat miercuri centristului Benny Gantz mandatul pentru formarea unui nou guvern, după eşecul eforturilor premierului în exerciţiu, Benjamin Netanyahu, de a asigura majoritatea pentru un nou cabinet.

Gantz, liderul partidului de centru Albastru şi Alb și fost comandant al armatei israeliene, are 28 de zile pentru a obţine votul de investitură.

Netanyahu a renunțat luni sî mai încerce crearea unei majorități în jurul partidului său Likud de dreapta.

Gantz dispune doar de sprijinul a 54 de parlamentari, iar majoritatea necesară este de 61. În caz de eşec, în Israel vor avea loc noi alegeri; precedentele scrutinuri, în aprilie şi septembrie, nu au clarificat situaţia politică.

Președintele american Donald Trump anunțat suspendarea sancţiunilor impuse Turciei după ce Ankara a acceptat un armistiţiu permanent în Siria. Preşedintele american a mai spus că „un număr mic de militari americani” vor rămâne în zonă pentru protejarea rezervelor de petrol.

Criza din nordul Siriei va fi domina și reuniunea de doua zile a țărilor NATO, care începe joi la Bruxelles. Turcia este stat membru în NATO iar Alianța nu a condamnat ofensiva Turciei, lansată în 9 octombrie de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan împotriva miliţiilor kurde. Acestea au fost aliate ale coaliţiei internaţionale împotriva grupării teroriste Stat Islamic condusă de Statele Unite și la care participă Turcia şi mai multe ţări din UE membre ale NATO. Mai mult, ofensiva turcă a fost lansată imediat după ce președintele american Donald Trump a anunțat retragerea trupelor americane din nord-estul Siriei.

De atunci, peste 170.000 de persoane s-au refugiat din regiune în fața ofensivei turcești.

Ludovic Orban va depune joi la Parlament lista cu miniștrii viitorului cabinet, pentru care vrea să obțină votul de învestitură. După refuzul lui Victor Ponta, liderul partidului Pro România, de a sprijini un guvern liberal, constituirea unui majorități parlamentare este sub un mare semn de întrebare în pofida negocierile intense din ultima săptămână. Votul are loc pe 4 noiembrie iar pentru învestitură sunt neceare 233 de voturi.

Înainte însă de a se duce la parlament, Orban mai trebuie să obțină acordul Biroului Politic al PNL pentru lista miniștrilor, dar, mai ales, binecuvântarea președintelui Klaus Iohannis. Ambele întâlniri vor avea loc joi dimineața.

Mai multe, aici.

Președintele american Donald Trump spune că a fost informat de Turcia despre faptul că armistițiul de cinci zile în ofensiva împotriva kurzilor din nordul Siriei va deveni „permanent”, așa încât liderul american a ordonat să nu se mai impună sancțiuni economiei turcești. Într-o declarație la Casa Albă, Trump a mai sugerat că oprirea ofensivei turcești este meritul său, afirmând că au fost salvate multe vieți ale kurzilor. Între timp, Rusia a spus că unitățile sale de poliție militară din Siria au traversat râul Eufrat, intrând în orașul Kobani de la frontiera turcă, pe care îl vor patrula conform unei noi înțelegeri cu Turcia. Retragerea forțelor americane din zonă, la ordinul președintelui Trump, a făcut posibilă ofensiva Turciei împotriva kurzilor. Aceștia au luptat de partea Statelor Unite contra organizației teroriste Statul Islamic, dar Turcia îi consideră o amenințare. Noua înțelegere între Moscova și Ankara prevede că forțele ruse și cele ale Guvernului sirian vor supraveghea retragerea combatanților kurzi la o distanță de 30 de kilometri de la granița cu Turcia în decurs de o săptămână, pentru a asigura ceea ce Turcia numește crearea unei zone de securitate.

Ministra Finanțelor, Natalia Gavrilița, a propus creșteri de salariu pentru numeroși angajați din sectorul bugetar, anul viitor. La consultări publice pe marginea proiectului de buget pe 2020, Gavrilița a spus că majorările salariale vor fi însoțite și de măsuri de creștere economică și sporire a productivității muncii. Potrivit unui comunicat de presă, creșterea pentru angajații instituțiilor de stat ar fi de la 6 până la 10%, iar unele categorii de bugetari ca primarii și directorii adjuncți din licee și școli profesional-tehnice ar urma să primească cu 1500 până la 2000 de lei mai mult. Legea bugetului pentru anul 2020 mai trebuie examinată în Guvern și trimisă Parlamentului pentru adoptare.

Rusia spune că unitățile sale de poliție militară din Siria au traversat râul Eufrat, intrând în orașul Kobani de la frontiera turcă, pe care îl vor patrula conform unei noi înțelegeri cu Turcia. Ministerul rus al Apărării a spus că militarii s-au întâlnit deja cu administrația locală pentru a-și coordona acțiunile. Cu o zi mai devreme, Moscova și Ankara s-au înțeles să coopereze pentru a îndepărta de la graniță forțele kurde. Acordul prevede că forțele ruse împreună cu forțele guvernamentale siriene vor supraveghea retragerea totală a milițiilor kurde YPG de la graniță la o distanță de 30 de kilometri. Retragerea trebuie să se încheie într-o săptămână. Acordul a fost anunțat după convorbirile de marți, la Soci, ale președintelui rus Vladimir Putin și omologului său turc Recep Tayyip Erdogan. Forțele kurde au fost ținta unei recente ofensive a Turciei, care îi consideră o amenințare și care dorește crearea unei zone tampon.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a cerut liderilor europeni să dea un răspuns pozitiv solicitării Londrei de a amâna data retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, care este în acest moment 31 octombrie. Un răgaz până la 31 ianuarie solicitat Marea Britanie îi va permite „să-și clarifice poziția”, a declarat Sassoli. Sâmbătă, Parlamentul britanic a refuzat să ratifice un nou acord de Brexit negociat cu UE de premierul britanic Boris Johnson, obligându-l pe acesta să ceară amânarea, care va fi a treia. Parlamentul britanic a spus că are nevoie de timp să examineze acordul și să adopte legislația care ar face posibilă aplicarea lui. Astăzi, solicitarea lui Sassoli adresată țărilor membre cu puțin timp înainte de o întâlnire a ambasadorilor UE a fost sprijinită și de premierul irlandez Leo Varadkar. Încheierea acordului de divorț a fost imposibilă deocamdată din cauza costurilor politice ale reglementării graniței care o să apară după Brexit între Irlanda, membră a UE, și Irlanda de Nord, parte a Marii Britanii.