Ştiri
30 de ani de la Revoluția de catifea: peste 250.000 de oameni protestează din nou la Praga împotriva premierului Babiš (VIDEO)
Aproximativ 250.000 de oameni au participat astăzi la o demonstrație la Praga împotriva premierului Andrej Babiš, în ajunul împlinirii a 30 de ani de la Revoluția de Catifea. A fost al doilea protest masiv anti-Babiš din ultima jumătate de an, la care au venit protestatari din toată Cehia, la apelul unui grup de activiști întitulat „Un milion de clipe pentru democrație”, care a început ca o modestă inițiativă studențească, pentru a ajunge acum să cuprindă întreaga țară.
Primul protest de această anvergură a avut loc în iunie, tot la Praga.
Și în iunie, și acum în noiembrie, protestatarii insistă că miliardarul populist, acuzat de fraude cu fonduri europene și conflict de interese, reprezintă un pericol pentru democrația cehă. Acuzație care are și mai mare rezonanță în ajunul aniversării Revoluției de catifea.
Un lucru care i-a înfuriat mult pe cehi a fost decizia din septembrie a procurorului de caz de a opri de fraudă împotriva premierului Andrej Babiš. O anchetă care fusese deschisă cu numai câteva luni mai devreme.
Babiš spune că nu a greșit cu nimic și că nu are motive să demisioneze. Printre vorbitorii de la protestul de sâmbătă s-au numărat și foști disidenți care au vorbit la demonstrațiile din 1989, spunând astăzi că atât Babiš, cât și președintele ceh Miloš Zeman nu sunt apți de funcțiile deținute.
În Franța protestatarii au marcat un an de la începerea demonstrațiilor antiguvernamentale ale „vestelor galbene”
La Paris, poliția franceză a folosit jeturi de apă și gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe protestatarii care au marcat un an de la începerea demonstrațiilor antiguvernamentale ale „vestelor galbene”. În sudul Parisului, protestatari cu fețele acoperite au vandalizat sediul unei bănci, HSBC, au dat foc lăzilor de gunoi, au construit baricade și au aruncat în polițiști cu pietre din pavaj și sticle. Poliția a spus că a reținut peste 33 de oameni. Protestele „vestelor galbene” numite așa după vestele fluorescente pe care sunt obligați să le poarte în mașină automobiliștii au fost declanșate de planurile de a introduce o taxă pentru combustibil ca metodă de reducere a emisiilor nocive, dar s-au transformat într-o revoltă contra președintelui Emmanuel Macron.
Președintele Igor Dodon a declarat că el și PSRM au „toate șansele” să transforme R. Moldova „într-un mare șantier de construcție (...)”
Președintele Igor Dodon a declarat că el și Partidul Socialiștilor au „toate șansele” să transforme Republica Moldova „într-un mare șantier de construcție, unde vor fi realizate proiecte majore de infrastructură”. Dodon a vorbit la o ședință de astăzi a Consiliu Republican al Partidului Socialiștilor, în urma alegerilor locale și schimbării de guvern care le-a consolidat puterea. „Am solicitat întregii echipe să nu se lase cuprinși de euforie”, a scris ulterior șeful statului într-o postare pe Facebook. Într-o declarație făcută unei televiziuni aliate, el a spus că întreaga conducere a PSRM a căzut de acord cu acțiunile din ultima săptămână ale fracțiunii parlamentare a socialiștilor, care și-a unit forțele cu Partidul Democrat și demis guvernul fostei aliate Maia Sandu, instalând joi guvernul Chicu.
O persoană a fost ucisă la protestele din Iran contra limitelor impuse la achizițiile de carburanți
Din Iran se relatează că o persoană a fost ucisă în protestele care au continuat pentru a doua zi în mai multe orașe, ca reacție la o decizie guvernamentală care impune limite la achiziția de carburanți mărește substanțial prețurile. Guvernatorul provinciei Sirjan din centrul țării a spus că un protestatar a murit iar alți câțiva au fost răniți după ce au atacat un depozit petrolier din capitala de provincie. Se relatează despre ciocniri între protestatari și poliție în alte patru orașe. Joi, guvernul a spus că „raționalizează” achiziția de combustibil la stațiile de alimentare și mărește prețurile pentru a face față dificultăților economice cauzate de sancțiunile americane. Protestele măresc presiunea politică asupra puterii iraniene înaintea alegerilor parlamentare din februarie.
Președintele american Donald Trump a grațiat doi militari acuzați de crime de război comise în Afganistan
Președintele american Donald Trump a grațiat doi militari acuzați de crime de război comise în Afganistan și i-a redat gradul unui al treilea acuzat de o infracțiune mai puțin gravă în Irak. Decizia de vineri a venit în pofida unor obiecții la Pentagon și din rândul armatei, dar a fost susținută de conservatori, inclusiv de parlamentarii republicani. New York Times a relatat că oficiali de top, printre care și ministrul apărării Mark Esper, s-au opus exonerării soldaților, afirmând că un astfel de gest ar submina sistemul justiției militare și ar fi un exemplu prost. Anul acesta, Trump a mai grațiat un ofițer care își executase condamnarea și fusese eliberat pe cauțiune, după ce fusese găsit vinovat de crimă în Irak.
Maia Sandu: PAS și Platforma DA rămân o singură echipă în consiliul municipal Chișinău
Lidera PAS Maia Sandu a spus că partidul său și Platforma DA a lui Andrei Năstase rămân o singură echipă în consiliul municipal Chișinău, deși au format două fracțiuni vineri, la prima ședință a consiliului. „Lucrăm și în Parlament în fracțiuni diferite, dar ca o echipă (...). Avem viziuni diferite, dar corpul este comun”, i-a spus Sandu jurnalistului Anatolie Golea în talk-show-ul acestuia de vineri seara la televiziunea RTR Moldova. Decizia PAS de a forma o fracțiune separată a luat prin surprindere Platforma DA. Vicepreședintele platformei, Alexandru Slusari, a spus că o regretă și că blocul ACUM trebuie să transmită un semnal de unitate după demiterea guvernului Sandu și trecerea în opoziție.
Noul premier Ion Chicu le-a spus ambasadorilor străini acreditați la Chișinău că guvernul său va fi angajat plenar în realizarea reformelor
Noul premier Ion Chicu le-a spus ambasadorilor străini acreditați la Chișinău că guvernul său va fi angajat plenar în realizarea reformelor prevăzute de planul de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. La o întâlnire cu ambasadorii la guvern, Chicu a mai spus că vrea o comunicare echilibrată cu toți partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, în primul rând cu „partenerii strategici și tradiționali”, dar nu a menționat direct Federația Rusă. Guvernul Chicu a fost învestit joi cu sprijinul plenar al Partidului Socialiștilor și cel condiționat al Partidului Democrat, fiind compus din persoane apropiate de ambele partide și de președintele Igor Dodon, care și-a delegat în cabinetul de miniștri șase consilieri.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a fost internat vineri la un spital din Belgrad
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a fost internat vineri la un spital din Belgrad din cauza unor probleme cardiovasculare. Fost politician naționalist, Vučić spune că vrea să-și ducă țara în Uniunea Europeană, dar să mențină și relația tradițional apropiată cu Rusia. Partidul Progresiv al președintelui sîrb a preluat puterea în 2012, iar Vučić a devenit șef al statului în 2017. Este acuzat de suprimarea libertății presei și a democrației.
Serviciul de Securitate al Ucrainei spune că a arestat în apropiere de Kiev o figură cheie a grupării extremiste Statul Islamic
Serviciul de Securitate al Ucrainei spune că a arestat în apropiere de Kiev o figură cheie a grupării extremiste Statul Islamic. Al-Bara Șișani, cetățean georgian, a fost arestat în apropierea casei în care se ascundea, la operațiune participând Agenția Centrală de Informații a Statelor Unite (CIA) și ofițeri ai ministerului de Interne din Georgia. Numele real al suspectului este Cezar Tohosașvili. El a fost adjunctul comandantului militar Abu Omar al-Șișani, pe care Pentagonul l-a descris drept „ministru de război” al grupării Statul Islamic. După uciderea acestuia în 2016, în Siria, georgianul ar fi fugit în Turcia, intrând în Ucraina cu pașaport fals, în 2018.
Sondaj Reuters/Ipsos: 44% dintre americanii adulți susțin că Donald Trump „ar trebui pus sub acuzare”
Audierile publice din procedura de impeachment împotriva lui Donald Trump n-a schimbat semnificativ sprijinul americanilor pentru punerea sub acuzare a președintelui, sugerează un sondaj de opinie. Potrivit sondajului Reuters/Ipsos realizat online, joi şi vineri, 44% dintre americanii adulți susțin că Trump „ar trebui pus sub acuzare”, în timp ce 40% au o opinie contrară. Proporția a rămas aproape neschimbată față de perioada de până la audierilor publice. Acestea au început miercuri, până vineri fiind audiați trei foști sau actuali diplomați, care au afirmat că președintele Trump ar fi exercitat presiuni asupra liderului ucrainean Volodimir Zelenski ca aceasta să declanșeze o anchetă asupra unuia dintre rivalii săi politici, Joe Biden. În jur de 25% dintre participanții la sondaj au declarat că nu au acordat nicio atenție procedurilor din Congres.
În Iran au avut loc proteste sporadice față de decizia de a impune limite la achiziția de carburanți și a mări substanțial prețurile
În câteva orașe din Iran au avut loc proteste sporadice față de decizia guvernamentală de a impune limite la achiziția de carburanți și a mări substanțial prețurile. Agenția oficială IRNA a relatat că cele mai intense proteste au avut loc în orașul Sirjan, din sudul țării, unde protestatarii ar fi atacat un depozit petrolier, existând relatări despre ciocniri între protestatari și poliție în alte patru orașe. Joi, guvernul a spus că „raționalizează” achiziția de combustibil la stațiile de alimentare și mărește prețurile pentru a face față dificultăților economice cauzate de sancțiunile americane. Protestele măresc presiunea politică asupra puterii iraniene înaintea alegerilor parlamentare din februarie.
Misiunea OSCE a transmis guvernului expertiza tehnică a podului peste Nistru de la Gura Bîcului
Misiunea OSCE din Republica Moldova a transmis guvernului de la Chişinău expertiza tehnică a podului peste Nistru între localitățile Gura Bîcului și Bîcioc. Raportul oferă o estimare a lucrărilor de reparație necesare pentru a permite circulația pe acest pod a tuturor tipurilor de camioane. Anterior s-a anunțat că aceste lucrări de reparație ar putea fi finanțate de donatorii occidentali.
Podul a fost redeschis de Chișinău și Tiraspol pe 18 noiembrie 2017 ca parte a procesului de reglementare transnistreană, după o perioadă de 25 de ani în care acesta a fost închis, amintește un comunicat al Misiunii OSCE. Podul este parte a unui coridor de transport internațional, legând portul din Odesa cu Republica Moldova și Uniunea Europeană. În prezent, circulația pe pod este deschisă pentru vehicule cu greutatea de până la zece tone.
„Această expertiză tehnică oferă date de referință, în baza cărora pot fi desfășurate activitățile ulterioare de reconstruire a podului. Este prima, dar și cea importantă etapă a procesului de reconstruire”, a afirmat Șeful-adjunct al Misiunii OSCE în Moldova, Antti Karttunen.
Comunicatul Misiunii OSCE amintește că redeschiderea podului este una dintre cele opt măsuri de consolidare a încrederii din pachetul „Berlin-plus”.
Un parlamentar de la Moscova vorbește la Tiraspol despre obținerea simplificată a cetățeniei ruse
„Duma de stat a Rusiei planifică să examineze în viitorul apropiat un proiect de lege care face posibilă acordarea cetățeniei ruse fără ca solicitantul să renunțe la alte cetățenii pe care le deține”, a declarat la Tiraspol deputatul rus Bair Jamsuev, după o întrevedere cu șeful Sovietului suprem (a legislativului) regiunii separatiste transnistrene, Alexandr Korșunov. Deputatul a spus că de noua lege ar putea profita nu doar locuitorii regiunii transnistrene, dar și toți „conaționalii” ruși care locuiesc în străinătate.
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, este unul dintre promotorii activi ai ideii acordării facilitate a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii transnistrene. Într-un interviu difuzat marți de un post rusesc de televiziune, Vadim Krasnoselski a spus că locuitorii regiunii, din cauza statutului nerecunoscut al Transnistriei, au fost nevoiți să-și ia cetățenia Republica Moldova sau a Ucrainei pentru a putea obține un document de călătorie, iar acum din acest motiv nu mai pot obține cetățenia Federaţiei Ruse. „Astfel, acești oameni sunt dați afară din Lumea rusă”, a spus Krasnoselski. El a afirmat că în regiunea separatistă ar fi în jur de 220 de mii de cetățeni ruși, dar că cetățenia Federaţiei Ruse și-ar dori-o toți locuitorii de acolo. Chişinăul a contestat anterior această cifră prezentată de Vadim Krasnoselski, spunând că peste 320 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene sunt cetățeni cu acte în regulă ai Republicii Moldova.
Serviciul de urgență de la Tiraspol a primit 11 ambulanțe noi
11 ambulanțe noi, cu dotări moderne, au fost expuse joi în centrul Tiraspolului. Administrația de la Tiraspol spune că le-a cumpărat din așa-numitul Fond al investițiilor capitale de pe lângă bugetul public. Comunicatele oficiale de la Tiraspol nu anunță de unde au fost cumpărate ambulanțele și nici cât au costat, dar în pozele publicate se poate vedea că acestea sunt de marca Ford, iar una din ele are număr de înmatriculare rusesc. În aprilie, presa din stânga Nistrului scria că în regiunea transnistreană sunt în total 65 de ambulanțe, dintre care majoritatea au depășit de 3-4 ori termenul de exploatare.
Medicul șef al Centrului de urgență de la Tiraspol, Veaceslav Maliev, a declarat că instituția sa are în dotare doar șase ambulanței noi dotate cu echipamente moderne, celelalte sunt demult depășite. În 2020 Tiraspolul planifică să cumpere încă cel puțin 10 ambulanței noi.
În dreapta Nistrului, în 2018 au fost cumpărate 110 ambulanței noi, dintre care 69 – de marcă GAZ, din Federaţia Rusă, au fost cumpărate din bugetul de stat de la uzina miliardarului rus Oleg Deripaska, care figurează pe lista oamenilor de afaceri sancționați de SUA. Alte 180 de ambulanțe urmau să fie cumpărate dintr-un credit de 12 milioane de euro oferit de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
În România a început campania electorală pentru al doilea tur de scrutin în alegerile prezidențiale din 24 noiembrie
Campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor pentru Președintele României din data de 24 noiembrie 2019 a început oficial vineri 15 noiembrie și urmează să se încheie sâmbătă, 23 noiembrie. Autoritatea Electorală Permanentă din România anunţă că al doilea tur de scrutin are loc în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale, sub conducerea operaţiunilor electorale de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegători de la primul tur.
La fel ca în primul tur, românii din diaspora vor vota pe durata a trei zile, începând de vineri, 22 noiembrie până duminică, 24 noiembrie. vineri, 22 noiembrie 2019, între orele 12:00 – 21:00; sâmbătă, 23 noiembrie 2019, între orele 7:00 -21:00; duminică, 24 noiembrie 2019, între orele 7 :00-21.00.
În toate cele trei zile există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23,59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21,00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare Potrivit legii, pot vota la secţiile de votare din străinătate cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări – domiciliaţi, rezidenţi sau turişti.
Amazon pierde un contract cu armata americană și acuză Pentagonul de părtinire
Firma Amazon a contestat joi rezultatul ofertei publice făcută de ministerul american al apărării și câștigată de Microsoft, aşa cum anunţase încă de săptămâna trecută, când a notificat o instanţă în acest sens. „Numeroase aspecte ale procesului de evaluare a contractului conţin lacune evidente, erori şi prejudecăţi fără echivoc. Este important ca aceste probleme să fie analizate şi corectate", a declarat un purtător de cuvânt al Amazon.
Microsoft a câştigat pe 25 octombrie contractul pe 10 ani , cunoscut ca JEDI (Joint Enterprise Defense Infrastructure), pentru modernizarea tuturor sistemelor informatice ale forţelor armate americane în cadrul unui sistem controlat de o inteligenţă artificială.
Amazon, care domină în domeniul "cloud computing" prin divizia Amazon Web Services (AWS) şi a furnizat deja servere pentru CIA (Agenţia Centrală de Informaţii a SUA), era considerată favorită. Pentagonul a anunţat însă în august, imediat după numirea noului ministru al apărării Mark Esper, amânarea procedurii de cerere de oferte.
Amazon consideră că atribuirea contractului a fost marcată de „prejudecăţi fără echivoc". Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, nu îşi ascunde antipatia faţă de fondatorul şi preşedintele Amazon, Jeff Bezos. Acesta deţine şi cotidianul Washington Post, criticat de multe ori de liderul de la Casa Albă.
Vineri, ministrul apărării Mark Esper a respins acuzațiile firmei Amazon, precizând că alegerea nu a fost influenţată din afară.
Dragoș Tudorache: noul guvern de la Chișinău trebuie să continue reformele începute în mandatul Maiei Sandu
Europarlamentarul PLUS şi raportorul pentru Republica Moldova al Parlamentului European Dragoș Tudorache spune că speră ca noul guvern de la Chișinău să confirme parcursul pro-european şi să continue reformele începute în mandatul Maiei Sandu. „Aş vrea să le reamintesc oamenilor politici de la Chişinău că Republica Moldova are susţinere deplină de la Bruxelles pe drumul ei european, dar, la fel ca în cazul României acum 20 de ani, este nevoie de un efort real şi de reforme substanţiale”, a scris Tudorache într-o postare pe Facebook.
Fosta ambasadoare americană la Kiev, Marie Iovanovici, depune mărturie în ancheta de suspendare a președintelui Trump (VIDEO)
Fosta ambasadoare a Statelor Unite în Ucraina, Marie Iovanovici, care a fost concediată de președintele american Donald Trump, depune mărturie în cadrul audierilor publice la Comisia pentru informații a Camerei reprezentanților din Congresul american.
Audierile de vineri fac parte dintr-o anchetă de suspendare a președintelui condusă de congresmeni democrați.
Iovanovici a fost înlăturată din post după ce a fost atacată de avocatul personal al lui Trump, Rudy Giuliani, într-un moment în care acesta din urmă încerca să convingă autoritățile de la Kiev să declanșeze o anchetă de corupție împotriva lui Hunter Biden, fiul fostului vicepreședinte american Joe Biden, care are mari șanse să devină contracandidatul Democrat al lui Trump la alegerile prezidențiale din 2020.
Ancheta de destituire se concentrează pe o conversație telefonică din 25 iulie, în care Trump i-ar fi cerut omologului său ucrainean Voldomir Zelenski să înceapă ancheta împotriva lui Hunter Biden.
Democrații încearcă să afle dacă Donald Trump a condiționat un ajutor militar american destinat Ucrainei (care a fost în cele din urmă acordat) de începerea acelei anchete.
Donald Trump neagă că ar fi făcut ceva greșit și a spus că ancheta de destituire deschisă împotriva lui e o rușine.
Serghei Narîșkin: e puțin probabil ca noul tratat START între Rusia și Statele Unite să fie reînnoit
E puțin probabil ca noul tratat START pentru controlul armelor nucleare semnat de Rusia și Statele Unite să fie reînnoit, a declarat Serghei Narîșkin, șeful Serviciului rusesc de informații externe, citat de agenția TASS.
Noul tratat START, care expiră în februarie 2021, este ultimul tratat major de control al armamentului dintre cele mai mari două puteri ale lumii, și limitează numărul de focoase nucleare pe care Rusia și Statele Unite au voie să le amplaseze.
Mii de persoane protestează în centrul capitalei georgiene Tbilisi
Mii de persoane protestează în centrul capitalei georgiene Tbilisi, după ce joi parlamentul Georgiei a respins un amendament constituțional privind trecerea la sistemul electoral proporțional, care fusese cerut de protestatari în vară.
Amendamentul a fost respins în primă lectură în 14 noiembrie, după ce nu a reușit să adune cele 113 voturi necesare pentru a fi adoptat. Trecerea de la sistemul electoral mixt la cel proporțional începând din 2020 a fost una din revendicările miilor de demonstranți care au protestat mai multe săptămâni în iunie și iulie.
Mai mulți membri ai majorității parlamentare, între care și vice-speakerul Tamar Hangoșvili, care au votat pentru adoptarea amendamentului, și-au dat demisia din coaliția Visul Georgian, aflată la guvernare, în timp ce alte partide parlamentare au cerut proteste de stradă.
Veneția a fost lovită vineri de un nou val de inundații excepțional de înalt
Veneția a fost lovită vineri de un nou val de inundații excepțional de înalt, la cîteva zile după ce suferise de pe urma celor mai grave inundații în ultimii 50 de ani.
Piața Sfântul Marcu a fost închisă pentru public, fiind cuprinsă de ape, în timp ce mai multe hoteluri și magazine au fost din nou inundate. Autoritățile locale spun că valul de vineri a măsurat 154 de centimetri, puțin sub estimări și semnificativ mai mic decît cel de marți, care a avut 187 de centimetri, al doilea cel mai înalt val înregistrat vreodată la Veneția.
Guvernul italian a declarat starea de urgență joi, când a alocat 20 de milioane de euro pentru repararea pagubelor. Primarul Veneției Luigi Brugnaro a estimat însă vineri că costurile vor fi mult mai mari: „Veneția a fost distrusă total deunăzi. Vorbim de pagube care ajung la un total de un miliard de euro”, a spus Brugnaro într-un video postat pe Twitter.
Sirenele au sunat dimineață la Veneția avertizînd cu privire la noul val, după care cripta din Bazilica Sfîntului Marcu s-a umplut cu apă.
Un dig menit să protejeze orașul de inundații nu va fi funcțional înainte de 2021, proiectul fiind încetinit de problemele care au ajuns să caracterizeze cele mai importante programe de infrastructură ale Italiei - corupție, costuri exacerbate și întîrzieri prelungite, notează agenția Reuters.
Programele sociale sunt prioritatea noului guvern condus de Ion Chicu
Prima ședință a noului guvern, condus de Ion Chicu a avut loc în prezența președintelui Iogor Dodon. Ion Chicu a declarat, citat de radio Chișinău, că printre prioritățile sale se numără: „Modernizarea economiei, atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă, creșterea nivelului de viață al oamenilor, dezvoltarea domeniilor sănătate și educație, eficientizarea administrării fondurilor publice, îmbunătățirea ordinii publice” și „continuarea reformei justiției.”
Ucraina: procurorul care ancheta firma Burisma va fi demis
Noul procuror general al Ucrainei a anunțat că va fi demis procurorul care conducerea ancheta legată de firma energetică Burisma, de care este legată și activitatea lui Hunter Biden în Ucraina (în timp ce tatăl său era vicepreședintele Statelor Unite), Se pare că procurorul de caz Konstantin Kulik nu s-a prezentat la un test pe care trebuie să-l treacă toți angajații procuraturii.
Procurorul general a mai declarat postului de televiziune Current Times că această decizie nu are nici o legătură cu Burisma sau cu familia Biden și că nu se simte „presat în această investigație nici de președinție, nici de vreo parte străină”,
La Washington, în Camera reprezentanților s-a deschis ancheta publică în vederea suspendării din funcție a președintelui Donald Trump, în legătură cu dosarul ucrainean.
Trump este acuzat că ar fi blocat un ajutor militar important pentru Ucraina (care era deja aprobat de Congres) și ar fi condiționat o întâlnire la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski de deschiderea unei anchete oficiale în Ucraina privind activitatea fostului vicepreședinte democrat Joe Biden și a fiului acestuia Hunter în Ucraina.
Biden este unul din principalii contracandidați ai lui Trump pentru președinție iar până acum nu există nici un indiciu că Biden sau fiul său ar fi comis vreo ilegalitate în Ucraina.
La baza dosarului ucrainean din Statele Unite se află o discuție telefonică din iulie între Trump și Zelenski. Donald Trump susține că nu a greșit cu nimic iar strategia de apărare a republicanilor este că președintele oricum nu a comis nici o ilegalitate care să justifice suspendarea din funcție.
Din nou se protestează la Tbilisi pentru schimbarea sistemului electoral din Georgia
Mii de persoane protestează la Tbilisi, în centrul capitalei Georgiei, împotriva votului din parlament de a respinge reformele electorale, cerute de manifestanți vara aceasta. Era vorbe de trecerea la sistemul electoral proporțional cu începere din 2020, de la cel mixt (pe liste și în circumscripții uninominale) care există acum.
Schimbarea sistemului electoral a fost una din cererile centrale la protestele din iunie și iulie, la care peste 240 de persoane au fost rănite în urma intervenției brutale a poliției.
USR-PLUS îl va susține pe președintele Klaus Iohannis în al doilea tur al prezidențialelor din România
În România, Alianţa USR PLUS a anunțat oficial că îl susţine pe președintele Klaus Iohannis în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale şi îşi îndeamnă susţinătorii să participe la vot.
Președintele Kalus Iohannis a câștigat primul tur al prezidențialelor cu 37,5% din voturi și se va confrunta cu lidera social-democrată, Viorica Dăncilă, care a fost votată de 23% din alegători. Candidatul alianței USR-PLUS, Dan Barna s-a clasat pe locul trei cu 14,6%.
Potrivit analizelor socioologice, electoratul lui Barna este format în proporție de 45% din tineri cu vârste între 18 și 34 de ani, cei peste 45 de ani reprezentând 51%. Barna are cel mai educat electorat dintre toți candidații, 97% au studii medii și superioare (52%), și doar 3% au studii elementare.
Al doilea tur al alegerilor prezidențiale are loc pe 24 noiembrie, votuul peste hotare, deci inclusiv în R.Moldova începe vineri 22 noiembrie. În primul tur, potrivit Biroului Electoral Central, au votat peste 43.300 de mii de persoane cu cetățenie română (BEC).
