La Chișinău, Veaceslav Potop, unul dintre directorii adjuncți ai Agenției pentru Supraveghere Tehnică a fost reținut în după amiaza zilei astăzi, informează Ziarul de Gardă. Potop figurează într-un dosar penal gestionat de Procuratura Anticorupție.

Agenția pentru Supraveghere Tehnică (AST) a fost creată de Guvern în decembrie 2017 AST este autoritate administrativă subordonată Ministerului Economiei și Infrastructurii și este condusă de Ghenadie Sajin, fostul administrator al companiei „Finpar Invest”, care aparține familiei lui Vladimir Plahotniuc, scrie site-ul Ziarului de Gardă.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi reprezentantul special american pentru Ucraina, Kurt Volker, au avut la Odesa o întâlnire la bordul distrugătorului american USS „Donald Cook”, a anunţat serviciul de presă al administraţiei prezidenţiale ucrainene.

Liderul ucrainean a spus că, la cererea Kievului, partenerii americani ai Ucrainei „şi-au sporit prezenţa militară în Marea Neagră”. Potrivit afirmațiilor sale, acest pas reprezintă răspunsul „la actul de agresiune din partea Rusiei împotriva navelor ucrainene”.

La rândul său, Kurt Volker a promis că SUA „vor sta mereu alături de Ucraina şi poporul ucrainean pentru apărarea libertății şi democraţiei”.

Comisia pentru Control Bugetar din Parlamentul European, care i-a audiat în seara aceasta pe cei trei candidați la postul de Procuror European, împreună cu Comisia LIBE, și-a dat deja verdictul: pentru Kodruța Kovesi: 12 voturi; francezul Jean-Francois Bohnert - 11; germanul Andres Ritter: doar un vot.

Mâine va vota și LIBE: Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne.

Un tribunal militar rus l-a condamnat la 22 de ani de închisoare pe un fost ofițer al Serviciului Federal de Securitate (FSB) și la 14 ani de închisoare pe un expert în cibersecuritate la compania Kaspersky.

Amândoi sunt acuzați de trădare și de transmitere de informaţii unui serviciu străin de informaţii. Cei doi, fostul ofițer Serghei Mihailov și expertul Ruslan Stoianov sunt acuzați, potrivit presei ruse, că au vândut documente secrete Biroului Federal de Investigaţii din Statele Unite, FBI. Potrivit presei, documentele despre care este vorba ar fi dintr-un dosar al unei investigaţii ruseşti asupra activităților directorului companiei Cronopay, Pavel Vrublevsky, care este acuzat în Statele Unite de infracţiuni cibernetice.

Avocata domnului Stoianov a anunţat ca va face apel.

Mihailov a fost arestat în decembrie 2016 și Stoianov în ianuarie 2017. Kremlinul a negat că ar exista vreo legătură între acest caz și investigarea presupusei implicări a Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016.

Procesul s-a desfășurat în spatele ușilor închise.

Comuniștii nu recunosc alegerile parlamentare din 24 februarie. Asta a declarat într-un interviu pentru Ziarul de Gardă președintele PCRM, Vladimir Voronin, care a mai menționat că scrutinul s-a desfășurat cu multiple încălcări. Potrivit lui, încălcările au început încă din momentul modificării sistemului de vot, de la proporțional la mixt. În opinia liderului comuniștilor moldoveni, referendumul republican consultativ nu trebuia să se desfășoare în ziua alegerilor parlamentare, explicând că alegătorii au fost derutați și de noul sistem de vot și de întrebările din referendum. Partidul Comuniștilor nu va mai fi în Parlamentul de la Chişinău, obținând doar 3,74 % din voturile electoratului.

Președinta Partidului Socialiștilor din R.Moldova, Zinaida Greceanîi, s-a întâlnit astăzi cu ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, Derek Hogan, informează site-ul acestui partid.

Potrivit PSRM, Zinaida Greceanîi a spus că partidul său a obținut cel mai mare număr de voturi și va avea cea mai mare fracțiune a parlamentului, cu 35 de deputați, dar, cu toate acestea, Partidul Socialiștilor va încerca să obțină organizarea alegerilor repetate, în cel puțin șase circumscripții uninominale, în care candidații PSRM nu au obținut victorie - din cauza a ceea ce socialiştii susțin că ar fi fost încălcări ale legislației electorale, inclusiv utilizarea resurselor administrative și coruperea alegătorilor.

La Bruxelles, are loc audierea Laurei Codruta Kovesi, fosta șefă a Direcţiei Naționale Anticorupție de la Bucureşti, și a contracandidaților săi la șefia Parchetului European. Contracandidații doamnei Kovesi sunt Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania). Audierile au loc în comisiile pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European.

Procurorul-şef european va conduce Parchetul European (EPPO) care se aşteaptă să fie operațional până la sfârşitul anului 2020. Este o audiere publică și pe pagina noastră consacrata actualității din Romania - romania.europalibera.org puteți citi și urmări live desfăşurarea acestor audieri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a sosit la Hanoi, în Vietnam, unde are prevăzută o întrevedere cu președintele Coreii de Nord, Kim Jing Un. La acest al doilea summit Statele Unite – Coreea de Nord, se va discuta din nou, ca în iulie 2018, despre denuclearizarea Peninsulei Coreea.

Summitul de anul trecut nu a adus rezultate concrete, motiv pentru care Statele Unite au continuat să impună sancțiuni Phenianului. Kim Jong Un, liderul nord-coreean, a sosit deja în Vietnam.

Înaintea plecării spre Vietnam, președintele Trump a spus: „Cred că vom avea un summit formidabil”. El a repetat că Statele Unite doresc denuclearizarea peninsulei coreene și a sugerat că Phenianul va obține avantaje economice, dacă renunță la ambițiile militare, inclusiv nucleare.

Presa a speculat că summitul vietnamez ar putea duce la un acord privind încheierea oficială a războiului coreean, care, formal, continuă, întrucât nu există vreun tratat de pace.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apărat astăzi activitatea de internă la Parlamentul European a fiicei sale, după ce postul nostru de radio a relatat că mai mulţi parlamentari europeni și-au exprimat îngrijorările față de acest fapt. Peskov a spus că fiica sa, care lucrează ca internă la cabinetul unui europarlamentar francez controversat, Aymeric Chauprade, este „o studentă obișnuită și are un stagiu de intern obișnuit”. Europarlamentarul francez a sprijinit public, în 2014, anexarea Crimeii la Rusia.

Deși mai mulți europarlamentari i-au declarat corespondentului RFE/RL îngrijorarea față de prezența fiicei lui Dmitri Peskov la Parlamentul European, agenția rusă de stat TASS îl citează pe europarlamentarul francez Aymeric Chauprade cu declarația că Elizaveta Peskova nu are acces la documente secrete și este plătită – ca toți internii – cu 1000 de euro pe lună. Chauprade i-a acuzat pe colegii săi europarlamentari care și-au exprimat îngrijorări în legătură cu cazul că s-ar face vinovați de o „rusofobie conspiraționistă”.

India a lansat ceea ce numeşte atacuri „preventive” împotriva unor militanți care se află în Pakistan, după un atac sinucigaș petrecut în Kașmirul indian la începutul lunii. Potrivit ministrului de externe, atacurile aviației indiene din zorii acestei zile au avut ca țintă baza militanților din zona Balakot, aflată în nord-vestul provinciei Hiber Pahtunhwa.

Localitatea este situată la limita zonei controlate de autoritățile pakistaneze a Kașmirului, la 80 de km distanță de linia de control, care funcţionează ca o graniţa de facto a teritoriului disputat din Himalaya.

Pakistanul a anunțat că atacul a ajuns într-o zona nelocuită și a calificat acțiunea Indiei drept „agresiune”.

Este primul atac peste linia de control a celor două zone, petrecut din 1971 încoace.

Tensiunile dintre Islamabad și New Delhi au escaladat după un atac sinucigaș, în urma căruia au fost omorâți cel puţin 41 de soldați indieni, în zona controlată de India din Kașmir. Atacul a fost revendicat de gruparea militanta Jaish e Mohammad.

Uniunea Europeană și China – aliată a Pakistanului – au cerut părților să dea dovadă de reținere.

Iulia Timoșenko, candidată la alegerile prezidențiale din Ucraina de la sfârşitul lunii martie, a cerut declanșarea procedurilor de „impeachment” împotriva preşedintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, acuzându-l de trădare, după ce, la o televiziune locală, un material de investigație sugera că persoane din anturajul președintelui Poroșenko s-ar fi îmbogățit prin trafic de echipament militar din Rusia. Investigația jurnalistică pretindea că fiul unui apropiat al președintelui Poroșenko, Oleh Hladkovski, adjunctul secretarului Consiliului de Apărare și de Securitate Națională, ar fi organizat în 2015 o rețea de contrabandă cu componente de la echipamente militare rusești, la un an după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea și declanșarea operațiunilor militare secesioniste în Luhansk și Donețk. În opinia Iuliei Timoșenko, exprimată astăzi în Rada de la Kiev, aceste operațiuni pot fi considerate acte de trădare în baza legislației și „colaborare cu inamicul”.

Și candidatul prezidențial Volodimir Zelensky s-a referit la investigația jurnalistică și a scris pe pagina sa de FB că „nu are cuvinte” că comenteze aceste fapte care sunt ale unor politicieni care „au venit la putere pe sânge și care câştigă bani din sânge”.

Rata de popularitate a lui Petro Poroșenko în aceste alegeri prezidențiale în care candidează pentru un nou mandat este foarte joasă și i se dau puține şanse să câştige. El și oamenii din anturajul său sunt acuzați de presă de corupție.

Preşedintele Iranului, Hassan Rohani, în discursul său din parlamentul de la Teheran de astăzi, nu a spus dacă va accepta sau nu demisia oferită pe neașteptate de ministrul său de externe Mohamad Javad Zarif, dar i-a lăudat astăzi „rezistența” și „capacitățile”. Zarif și-a anunțat demisia în cursul zilei pe rețeaua Instagram, mulțumind poporului iranian și autorităților, dar nu a dat explicaţii pentru gestul sau. Statele Unite au luat „notă” de demisia surprinzătoare a ministrului iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, anunțată, luni, pe rețele sociale. „Vom vedea dacă demisia rămâne în vigoare”, a scris pe Twitter secretarul de stat american Mike Pompeo. Formal, demisia lui Zarif trebuie acceptată de preşedintele iranian, Hassan Rohani. Mohammad Javad Zarif este în funcţie din 2013, a fost negociatorul-şef, de partea iraniană, al acordului nuclear încheiat de Iran, în 2015, cu principalele puteri ale lumii. În baza acordului, Teheranul își limita drastic programul nuclear, în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale

Partidul Țărănesc din Croația (HSS) a demarat procesul de ieșire din Partidul Popularilor Europeni (PPE) din cauza prezenței partidului lui Viktor Orban, potrivit unui anunț postat pe site-ul partidului, citat de site-ul românesc G4media.

Decizia a fost luată duminică de unul dintre forurile partidului, în unanimitate, și urmează să fie validată de conducerea formațiunii croate în luna martie.

„Nu putem sta alături de lideri precum Viktor Orban, care încearcă să propage ura”, a declarat unul dintre liderii partidului.

Orban a lansat o campanie publicitară, finanțată de la guvern, în care îl atacă dur pe președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru că ar fi un susținător al imigrației ilegale. Posterele îl arată pe Juncker alături de George Soros, o altă țintă a FIDESZ. Campania a stârnit proteste în rândul mai multor partide membre PPE.

Uniunea Europeană va continua să-și „condiționeze” relațiile cu R.Moldova, care se vor baza și în viitor pe „domnia legii și standarde europene”, se arată în declarația de presă, dată după alegerile de duminică din R.Moldova, de biroul șefei diplomației europene. O declarație în care este criticată, din nou, trecerea la sistemul electoral mixt și modul cum se aplică.

Purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației europene a atras atenția că schimbările aduse în 2017 legii electorale au fost criticate de Comisia de la Veneția și OSCE, iar alegerile din 24 februarie au confirmat necesitatea ca R.Moldova să „urmeze recomandările care i s-au făcut deja și să aducă legea electorală și modul ei de aplicare în linie cu standardele europene”.

Totodată, Uniunea Europeană reamintește că lucrul cel mai important acum este „să fie respectată voința alegătorilor” în negocierile politice care urmează, o referire la anularea, anul trecut, a alegerilor pentru primarul general al Chișinăului.

Președintele R.Moldova, Igor Dodon, a avut o întrevedere cu ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasneţov. Potrivit preşedintelui Dodon, tema întrevederii a fost „starea actuală de lucruri în politica internă și externă și rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova”, informează site-urile de știri moldovenești.

Candidatul Blocului electoral ACUM, Mihai Popşoi, care a acumulat cele mai multe voturi pe circumscripția uninominală nr. 32, susţine că ACUM va rămâne pe poziții şi nu va face coaliţie de guvernare cu PSRM sau PD. Declaraţii în acest sens au fost făcute în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova. Deşi blocul electoral în sine nu există în afara campaniei electorale, acesta fiind constituit eminamente electoral, Mihai Popşoi spune că atât PAS, cât şi PPDA rămân pe poziții si nu vor face coaliții nici cu socialiștii și nici cu democraţii.

Treisprezece mii de oameni au fost omorâți, dintre care o pătrime civili, în războiul din estul Ucrainei, din aprilie 2014 încoace. Numărul celor răniţi este estimat de Națiunile Unite la 30 de mii. Potrivit biroului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, cel puțin 3.300 dintre cei morți sunt civili. Potrivit documentului ONU, 4.000 dintre cei 13.000 de morți sunt soldați ucraineni și 5.500 aparțineau unor „grupuri înarmate”. Între răniţi, numărul civililor este estimat între 7.000 si 9.000. Potrivit deciziei Curţii Internaționale Penale din 2016, în estul Ucrainei are loc „un conflict armat internaţional între Ucraina și Federaţia Rusă”.

Europarlamentarul PNL, Siegfried Mureşan, a declarat că socialiştii din Comisia LIBE au contestat procedura audierii celor trei candidaţi pentru Parchetul European, printre care se numără şi Laura Codruţa Kovesi, iar dacă au succes atunci audierea nu va mai avea loc marţi după-amiază, informează agenţia Mediafax.

În Comisia LIBE pentru drepturi, libertăți, justiție și afaceri interne sunt trei europarlamentari români – Monica Macovei, Traian Ungureanu și Csaba Sogor, de la UDMR, iar audierea este prevăzută pentru ora 15.30 ora locală.

Votul fi al întregii comisii LIBE și se va desfășura mâine, la ora 11, informează corespondentul Europei Libere la Bruxelles.

Președintele Consiliului de Observatori al companiei „Moldovagaz” și vicepreşedinte al Consiliului de Administrație al „Gazprom”, Valeri Golubev, a fost eliberat din funcție, anunțat marți „Gazprom”, citat de presa din Moldova. A fost demis, de asemenea, Alexandr Medvedev, director general adjunct al „Gazprom”. Motivele nu sunt cunoscute, pentru moment.

În prezent, Consiliul de Observatori al „Moldovagaz” este alcătuit din șase persoane, dintre care trei persoane au funcții de conducere în cadrul „Gazprom”. Din Consiliul de Administrație al „Moldovagaz” mai fac parte încă cinci reprezentanți ai „Gazprom”.

În Marea Britanie, mai mulți miniștri au avertizat că s-ar putea retrage din guvern dacă premierul Theresa May nu exclude posibilitatea unui Brexit fără acord, așa-numitul „Brexit dur”. „Acest angajament [al premierului de a nu accepta un Brexit fără acord] va fi primit cu uşurare de o mare majoritate a deputaţilor, a companiilor şi a angajaţilor lor”, scriu cei trei miniştri în publicaţia The Daily Mail.

Sâmbătă, tot Daily Mail a publicat scrisoarea deschisă a altor trei miniștri care îi cereau premierul să amâne Brexit-ul, programat pentru 29 martie, dacă Parlamentul de la Londra nu aprobă acordul cu UE care reglementează retragerea Marii Britanii.

Grupul de la Lima, alcătuit din ţări ostile preşedintelui Nicolas Maduro, a lansat un apel luni la o tranziţie democratică în Venezuela, denunţând „situaţia umanitară gravă”, însă a respins ideea că s-ar putea recuge și la forță, alternativă acceptată, însă, de Statele Unite. Grupul de la Lima s-a întrunit pentru prima dată în prezenţa liderului opoziției și autoproclamat președinte al Vennezuelei, Juan Guaido, precum şi a vicepreşedintelui american, Mike Pence. La reuniune s-a mai cerut Curţii Penale Internaţionale să examineze „situaţia umanitară gravă” din Venezuela.

Mai devreme, Mike Pence i-a dat asigurări lui Juan Guaido, pe care peste 50 de ţări l-au recunoscut ca preşedinte interimar, în legătură cu sprijinul „100%” al Statelor Unite, subliniind că administraţia de la Casa Albă nu respinge nicio opţiune contra lui Nicolas Maduro, a cărui realegere este considerată frauduloasă de adversarii săi.

Uniunea Europeană va continua să-și „condiționeze” relațiile cu R.Moldova, care se vor baza și în viitor pe „domnia legii și standarde europene” - se arată în declarația de presă, dată după alegerile de duminică din R.Moldova, de biroul șefei diplomației europene. O declarație în care este criticată din nou trecerea la sistemul electoral mix și modul cum se aplică. Purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației europene a atras atenția că schimbările aduse în 2017 legii electorale au fost criticate de Comisia de la Veneția și OSCE, iar alegerile din 24 februarie au confirmat necesitatea ca R.Moldova să „urmeze recomandările care i s-au făcut deja și să aducă legea electorală și modul ei de aplicare în linie cu standardele europene”.

Totodată, Uniunea Europeană reamintește că lucrul cel mai important acum este „să fie respectată voința alegătorilor” în negocierile politice care urmează, o referire la anularea, anul trecut, a alegerilor pentru primarul general al Chișinăului.

Parlamentul European (comisia „LIBE” de libertăți civile, justiție și afaceri interne) îi audiază astăzi, 26 februarie, pe cei trei candidați rămași în cursa pentru funcția de procuror european. Între aceștia, se află și Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție din România.

Mai multe grupuri politice din Parlamentul European, între care Grupul Popularilor Europeni și cel al Verzilor au anunțat că o susțin pe Kovesi, în ciuda votului informal al ambasadorilor UE care l-au favorizat pe candidatul francez, Jean-François Bohnert. Al treilea candidat este germanul Andres Ritter.

„Verzii o susțin pe dna Kovesi. Decizia noastră se bazează pe evaluarea foarte strictă a unui panel de experți”, declară într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă, europarlamentara germana Ska Keller, co-președinta grupului Verzilor din Parlamentul European.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, crede că în R. Moldova se va ajunge la alegeri anticipate dacă Partidul Democrat „nu va reuși să târguiască cu succes, așa cum a mai făcut-o, parlamentari de la ACUM și de la socialiști”. Într-un interviu cu Europa Liberă, fostul președinte român și președinte de onoare al partidului Uniunii Naționale din R.Moldova, și-a mai exprimat opinia că în acest moment atât Occidentul cât și Rusia ar putea accepta orice soluție care garantează stabilitatea.

„Nu mizați că altcineva va face treaba pentru politicienii Republicii Moldova”, a mai spus fostul președinte român care crede, de asemeni, că „niciodată în această zonă în care se află România, Republica Moldova, Ucraina nu se va putea instala un stat neutru, care să fie ocolit de toate vicisitudinile vremurilor actuale. Nu, visul Moldovei de a fi Elveția Estului este imposibil de realizat, pentru că interesele ambelor blocuri din regiune nu permit lucrul acesta” a declarat Traian Băsescu în interviul cu Europa Liberă.

La Hanoi începe în astăzi al doilea summit Statele Unite – Coreea de Nord, la care se va discutat din nou, ca în iulie 2018, despre denuclearizarea Peninsulei Coreea. Summitul de anul trecut nu a adus rezultate concrete, motiv pentru care Statele Unite au continuat să impună sancțiuni Fenianului.

Kim Jong Un, liderul nord-corean, a sosit deja în Vietnam, unde președintele american Donald Trump este așteptat pentru câteva ore. Înaintea plecării spre Vietnam, președintele Trump a spus: „Cred că vom avea un summit formidabil”. El a repetat că Statele Unite doresc denuclearizarea peninsulei coreene și a sugerat că Fenianul va obține avantaje economice dacă renunță la ambițiile militare, inclusiv nucleare. „Cred că (Kim) va avea o țară care va stabili recorduri economice”, a spus Trump. Presa a speculat că summitul vietnamez ar putea duce la un acord privind încheierea oficială a războiului coreean, care formal continuă, întrucât nu există vreun tratat de pace.