Ministerul de externe român a informat că în R.Moldova vor fi deschise 36 de secții de votare pentru alegerile europarlamentare din 26 mai. Potrivit listei publicată de minister, 12 secţii de votare vor fi deschise la Chişinău, două la Bălţi, și câte una în oraşele Ungheni, Soroca, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Teleneşti, Hânceşti şi Ialoveni.

La precedentele alegeri europarlamentare din 2014, peste 9500 de cetăţeni români din R. Moldova s-au prezentat la urne.

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare a început pe 27 aprilie şi se va încheia pe 25 mai.

În România, în cursa pentru Parlamentul European, s-au înscris 13 partide și trei candidați independenți.

Anul acesta, pe liste se găsesc cinci candidați din R. Moldova, între care cel mai cunoscut este fostul premier Iurie Leancă, pe poziția a patra în lista Partidului Pro România, condus de ex-premierului român Victor Ponta. Economista Daniela Şerban, care de la Bursa de Valori București a ajuns în echipa celei mai mari companii de afaceri publice din România candidează pe lista anunțată de Alianța 2020 USR PLUS a fostului premier român Dacian Cioloş, fiind situată pe un loc în josul listei, fără mari șanse de reușită.

În Spania au loc alegeri generale anticipate, care vor marca revenirea în Parlament a extremei drepte, reprezentată de partidul VOX, cotat în sondajele de opinie cu circa 11% din intențiile de vot. Partid cu o retorică naționalistă, antimigraționistă și antifeministă, VOX va fi primul partid de extremă dreapta în legislativul spaniol de la moartea dictatorului Francisco Franco în 1975 și trecerea la democrație.

Potrivit ultimului sondaj publicat de cotidianul „El Pais”, socialiștii premierului Pedro Sanchez ar putea obține cele mai multe voturi, dar nu majoritatea necesară pentru a guverna, așa că vor fi obligați să caute aliați.

Socialiștii sunt cotați cu circa 30% din intențiile de vot, urmați de Partidul Popular cu 20%, partidul de centru-dreapta Ciudadanos și Podemos (centru-stânga) cu câte 14% și VOX.

Numărul celor indeciși este foarte mare, unul din zece, așa că rezultatele sunt incerte. Analiștii pe de altă parte, avertizează că VOX ar putea obține mai multe voturi decât indică sondajele, așa cum s-a întâmplat cu două săptămâni în urmă, în Finlanda. „Cer spaniolilor să trimită în Parlament o majoritate puternică”, care să nu „repetăm” experiența finlandeză, a declarat premierul Sanchez duminică, după ce a votat.

Înainte de alegerile generale din Finlanda, partidul de extrema dreapta, Partidul finlandezilor, se situa pe locul cinci în sondajele de opinia. La fel ca VOX acum, în Spania. Dar după vot a devenit al doilea partid din Finlanda, devansat cu puțin de social-democrați.

Scrutinul din Spania este dominat de criza din Catalonia, regiune care a încercat să-și proclame independența în octombrie 2017. De atunci, mulți din liderii mișcării secesioniste au fost judecați. Iar criza provocată de mișcarea de independență a creat și solul fertil pentru VOX, înființat de un fost membru al Partidului Popular. S-au adăugat criza migranților dar mai ales, disputa din cadrul Uniunii Europene privind redistribuirea imigranților din afara continentului. Spania, ca așa-numită țară de frontieră, la fel ca Italia și Grecia, a avut cel mai mult de suferit de pe urma lipsei de coeziune și solidaritate între țările UE.

Este a treia oară, în trei ani și jumătate că în Spania au loc alegeri generale, care până acum nu au dus decât la fărâmițarea spectrului politic. Fenomen care va continua, spun sondajele de opinie, și după alegerile de duminică.

Centrele de votare în Spania se închid la ora 21 iar primele prognoze sunt așteptate la scurt timp după aceea.

Pentru a face față exodului doctorilor români în Occident, ministrul sănătății Sorina Pintea declara recent, la Bistrița, că se ia în calcul aducerea medicilor din alte țări, începînd cu Republica Moldova, relatează Newsweek.

Sorina Pintea, a vorbit și despre criza medicilor de familie, situație întâlnită în mai multe județe din România. „Avem solicitări pentru această specialitate de la medici care vin din Republica Moldova. Aici, procedurile de aprobare sunt puțin mai greoaie, pentru că, în România, rezidențiatul pentru medicina de familie este de 3 ani, iar în Republica Moldova, după finalizarea facultății poți să faci medicină de familie și atunci este nevoie de un timp pentru echivalare. Luăm în calcul și asta, respectiv să vină și la noi medici cum ai noștri au plecat, dar eu vreau să mă asigur, și am cerut comisiilor care evaluează aceste dosare să fie foarte atente pentru că avem nevoie de medici bine pregătiți”, a mai spus Sorina Pintea citat de ziardebistrita.ro.

Presa din Iran informează că ministrului de externe Mohammed Zarif planifică o vizită în Coreea de Nord, țară supusă ca și Iranul, sancțiunilor americane.

„Data vizitei va fi stabilită în scurt timp” a mai anunțat agenția de știri iraniană de stat IRNA.

Şeful Statului Major al armatei americane, generalul Kenneth McKenzie, a declarat sâmbătă că Statele Unite au „resursele necesare” pentru a contracara orice acţiune periculoasă a Iranului în regiunea Golfului. În cursul unei vizite în regiune, McKenzie a mai declarat la canalul TV Sky News Arabia, că Statele Untie vor colabora cu țările aliate din regiune pentru a face front comun împotriva Iranului.

Administrația Trump a mărit constant presiunile asupra Iranului: în 2018, președintele american a anunțat retragerea Statelor Unite din acordul internațional privind programul nuclear iranian după care a început să reimpună sancțiunile economice care decurg din această decizie. Recent, administrația americană a plasat Gardienii Revoluţiei islamice - corpul de elită al forţelor armate iraniene - pe lista organizaţiilor teroriste străine.

Ca urmare a reimpunerii sancțiunilor, administraţia Trump a avertizat luni țările care importă petrol brut iranian, să pună capăt achiziţiilor de la 1 mai, în caz contrar riscând să fie supuse sancţiunilor.

Sancțiunile americane împotriva Coreei de Nord sunt de asemeni în vigoare, după eșecul celui de la doilea summit Trump–Kim Jong Un, la care liderul de la Fenian a cerut ridicarea imediată a tuturor sancțiunilor dar nu a făcut concesiile necesare, legate de denuclearizarea peninsulei Coreea.

În California, o femeie a fost ucisă și trei persoane au fost rănite într-un atentat la o sinagogă, în ultima zi a Paștelui evreiesc. Potrivit poliției locale, atentatorul este un tânăr de 19 ani, care s-a predat la scurt timp după atac. Înainte, postase pe Facebook un mesaj antisemit, dar este anchetat acum și pentru incendierea unei moschei, cu o săptămână mai devreme. Președintele american Donald Trump a condamnat „cruzimea anti-semitismului” și a transmis condoleanțe familiilor victimelor.

Potrivit poliției, atentatorul a folosit o armă automată, de genul celor care au fost deja folosite în multe alte atacuri în Statele Unite. Atentatul survine la șase luni de la un atac similar, asupra unei sinagogi din Pittsburgh, soldat cu 11 morți, cel mai violent atac antisemit din istoria Statelor Unite.

Şeful Statului Major al armatei americane, generalul Kenneth McKenzie, a declarat sâmbătă că Statele Unite au „resursele necesare” pentru a contracara orice acţiune periculoasă a Iranului în regiunea Golfului. În cursul unei vizite în regiune, McKenzie a mai declarat la canalul TV Sky News Arabia, că Statele Untie vor colabora cu țările aliate din regiune pentru a face front comun împotriva Iranului.

„Vom continua să întindem mâna partenerilor şi prietenilor noştri în regiune pentru a ne asigura că fac cauză comună împotriva ameninţării iraniene”, a spus el în cursul unei vizite în Golf.

Administrația Trump a mărit constant presiunile asupra Iranului: în 2018, președintele american a anunțat retragerea Statelor Unite din acordul internațional privind programul nuclear iranian după care a început să reimpună sancțiunile economice care decurg din această decizie. Recent, administrația americană a plasat Gardienii Revoluţiei islamice - corpul de elită al forţelor armate iraniene - pe lista organizaţiilor teroriste străine.

Ca urmare a reimpunerii sancțiunilor, administraţia Trump a avertizat luni țările care importă petrol brut iranian, să pună capăt achiziţiilor de la 1 mai, în caz contrar riscând să fie supuse sancţiunilor.

În Spania au loc alegeri generale anticipate, care ar putea conduce la revenirea în Parlament a extremei drepte, reprezentată de partidul VOX, cotat în sondajele de opinie cu circa 11% din intențiile de vot.

Potrivit ultimului sondaj publicat de cotidianul „El Pais”, socialiștii premierului Pedro Sanchez vor obține circa 30% din voturi, urmați de Partidul Popular cu 20%, partidul de centru-dreapta Ciudadanos și Podemos (centru-stînga) cu câte 14% și VOX.

Numărul celor indeciși este foarte mare, unul din zece, așa că rezultatele sunt incerte. Analiștii avertizează că VOX ar putea obține mai multe voturi decât indică sondajele.

Scrutinul este dominat de criza din Catalonia, regiune care și-a proclamat independența în octombrie 2017. De atunci, mulți din liderii mișcării secesioniste au fost judecați.

VOX a crescut atît pe fundalul crizei din Catalonia, cît și al mișcări feministe, care a luat amploare în Spania, în ultimii ani. La care s-au adăugat migrația și mai ales disputa din cadrul Uniunii Europene privind redistribuirea imigranților, Spania fiind una din țările cele mai afectate, la fel ca Italia și Grecia.

În Armenia astăzi a fost sărbătorită cea mai nouă zi națională: Ziua Cetățenilor, care marchează schimbarea de putere de acum un an, ca urmare a luni de zile de proteste. Premierul Nikol Pașinian, carea venit la putere după îndepărtarea regimului fostului lider Serj Sarkisian, a scris pe Facebook că noua sărbătoare marchează „victoria tuturor armenilor”. Opoziția a criticat însă festivitățile de sâmbătă, pe motiv că o țară sărăcită ca Armenia nu-și poate permite astfel de festivități pe bani publici. Mai ales că nu este decât sărbătoarea unei victorii politice, pentru care guvernul a aprobat un buget de peste 250 de mii de dolari.

Premierul rus Dmitri Medvedev a anunțat lansarea unei anchete care să clarifice cauzele contaminării țițeiului exportat spre Europa prin conducta „Drujba” (Prietenia) din era sovietică. Guvernul cere ca ancheta să înceapă în următoarele șapte zile, iar rezultatele să fie comunicate Procuraturii Generale.

La Beijing, președintele rus Vladimir Putin a declarat că „ancheta trebuie condusă” în primul rând în Rusia, la Transneft, compania care are monopolul conductelor.

Cu câteva ore mai devreme, vicepremierul Dimitri Kozak a anunța că în decurs de două săptămâni Rusia va putea livra din nou țiței, la calitate acceptabilă, prin Drujba. Kozak a vorbit după o întrevedere la Minsk cu delegații din Polonia, Ucraina și Belarus.

Pe 19 aprilie, Polonia și Belarus anunțau că nu mai acceptă țiței livrat prin conducta sovietică pentru că este „contaminat” cu clor organic și de „proastă calitate”. Transneft a precizat, după ce a sistat temporar livrările spre Europa, că țițeiul ar fi putut fi contaminat „în mod voit, într-un act criminal”.

Fostul șef al așa-zisului „minister de interne” de la Tiraspol, Ghenadi Kuzmiciov, a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru contrabandă și deținere ilegală de arme, relatează Newsmaker.md cu referire la un post de televiziune din regiunea separatistă.

Conform deciziei Judecătoriei de la Tiraspol, el a mai fost condamnat la plata unei amenzi de 1700 de dolari SUA își va ispăși pedeapsa într-un penitenciar cu regim sever. Ghenadi Kuzmiciov se declară nevinovat.

Ghenadi Kuzmiciov a fost unul din cei mai apropiați colaboratori ai fostului lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, iar arestarea lui ar avea legătură cu cele șase dosare care i-au fost întocmite în 2017 după venirea la putere a lui Vadim Krasnoselski.

Fostul șef al internelor din regiunea transnistreană a fost reținut în iulie 2018 pe traseul Chișinău – Leușeni.

La Ierusalim s-a aprins Lumina Sfântă, la Sfântul Mormânt al lui Isus. Seara, Focul Haric va fi adus și la Chișinău, în faţa Catedralei Mitropolitane „Naşterea Domnului” unde va fi împărţit preoţilor şi credincioşilor, care îl vor răspândi în întreagă ţară.

Anul acesta, din delegația R.Moldova la Ierusalim nu a făcut parte nici un politician. Aducerea Focului Haric este sponsorizată de compania Air Moldova care a pus la dispoziția preoților din delegația moldovenească, o aeronavă specială.

Air Moldova a fost privatizată în 2018, fiind achiziționată de o companie aeriană românească și doi oameni de afaceri moldoveni, în urma unei afaceri controversate.

Președintele Vladimir Putin a declarat că Rusia nu va mări producţia de petrol în viitorul apropiat, în pofida înăspririi sancţiunilor americane împotriva Iranului. Aflat la Beijing, la summit-ul privind proiectul chinezesc al „Noului Drum la Mătăsii”, Putin a precizat că Rusia ar putea produce „mult mai mult” decât cele 1,5 milioane de barili de petrol pe zi, dar că are un acord cu OPEC privind nivelul producției, pe care intenționează să-l respecte. Acordul este valabil până în iunie.

Preţul petrolului a crescut simțitor în ultimele zile, până aproape de pragul de 75 de dolari pentru baril, după ce Statele Unite au anunţat luni anularea scutirilor de la respectarea sancţiunilor, care le permiteau anumitor ţări, precum China şi India, să importe petrol brut din Iran.
„Niciunul din partenerii noştri, inclusiv Arabia Saudită, nu renunţă la acordurile din cadrul OPEC”, a mai declarat președintele rus la Beijing.

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări că ţări precum Arabia Saudită vor compensa pentru petrolul iranian, care o să dispară de pe piața internațională. Cu toate acestea, Riadul a indicat miercuri că nu are în vedere o creştere a producţiei în viitorul apropiat

Lidera PAS și copreședinta Blocului ACUM, Maia Sandu, a criticat decizia de vineri, 26 aprilie, a Curții Constituționale, conform căreia, Parlamentul poate schimba sistemul electoral, dar nu pentru alegerile anticipate, ci doar pentru cele ordinare și cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Într-o postare pe Facebook, Maia Sandu afirmă că, „prin această hotărâre, Curtea Constituțională și-a încălcat propriile decizii, adoptate anterior, conform cărora problemele electorale reprezintă apanajul exclusiv al Parlamentului, Curtea neavând niciun drept să intervină”.

Decizia de vineri a Curții Constituționale a fost provocată de sesizarea a trei deputați independenți care voiau să știe dacă s-ar putea trece la alt sistem de vot decât cel uninominal, în cazul că actualul impas politic va face necesară ținerea unui nou scrutin. „Noul sistem nu poate fi implementat în cadrul alegerilor anticipate, ci doar în cazul alegerilor ordinare cu condiția ca să fie modificat cu cel puțin un an mai devreme înainte de la alegeri”, se spune în decizia CC.

Astăzi, sîmbătă 27 aprilie, a fost lansată campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 23-26 mai. În România, scrutinul va avea loc duminică 26 mai, odată cu referendumul pe justiție convocat de președintele Klaus Iohannis. În acest context, guvernul pregătește o Ordonață de urgență pentru modificarea Legii referendumului în sensul în care președintele nu ar mai putea să cheme electoratul să voteze „da”, iar cvorumul de prezență ar urma să fie modificat.

În cursa pentru Parlamentul European s-au înscris 13 partide și trei candidați independenți.

Anul acesta, pe liste se găsesc cinci candidați din R. Moldova, între care cel mai cunoscut este fostul premier Iurie Leancă, pe poziția a patra în lista Partidului Pro România, condus de ex-premierului român Victor Ponta. Economista Daniela Şerban, care de la Bursa de Valori București a ajuns în echipa celei mai mari companii de afaceri publice din România se regăsește, ce-i drept, la coada listei anunțate de Alianța 2020 USR PLUS a fostului premier român Dacian Cioloş.

La precedentele alegeri europarlamentare din 2014 niciunul din cei 11 candidaţi din R. Moldova nu a ajuns în Parlamentul European. Peste 9500 de cetăţeni români din R. Moldova s-au prezentat atunci la urnele de vot.

În România vor fi deschise 1.269 de secţii de vot, iar peste hotare vor fi deschise peste 400 de secții.

Statele Unite, Rusia și China sunt de acord să retragă trupele străine din Afganistan. După discuțiile de vineri, de la Moscova, între emisarii celor trei țări pentru Afganistan, a fost dat publicității un comunicat în care, cele trei mari puteri îndeamnă la un proces de pace „incluziv şi condus de Afganistan”.

„Cele trei părţi lansează un apel la o retragere organizată şi responsabilă a trupelor străine din Afganistan", se scrie în comunicatul comun, publicat de Departamentul de Stat american.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri că retrage Statele Unite din Tratatul privind comerţul cu arme (ATT), un text adoptat în 2013 de ONU şi menit să moralizeze comerţul internaţional cu arme. Tratatul a fost semnat în timpul administrației Obama, dar nu a fost ratificat de Congres.

„America respinge acest tratat”, a declarat Trump într-un discurs la Indianapolis, în fața Asociației Naționale pentru Arme de Foc. „Nu vom lăsa niciodată birocraţii străini să calce în picioare libertăţile garantate de al doilea amendament" al Constituţiei, a mai spus președintele american.

Arms Trade Treaty (ATT) prevede, în special, ca fiecare ţară semnatară să evalueze înainte de orice tranzacţie dacă armele vândute pot fi utilizate pentru a ocoli un embargou internaţional, încălca drepturile omului sau să fie deviate către criminali. Tratatul se referă la toate transferurile internaţionale (import, export sau tranzit). Potrivit Națiunilor Unite, 101 state au aderat la ATT, care a intrat în vigoare în 2014.

Pe 28 aprilie 2019 se împlinesc cinci ani de când cetățenii moldoveni pot circula fără vize în Uniunea Europeană. În această perioadă peste două milioane de cetăţeni moldoveni au beneficiat de dreptul la libera circulaţie în spaţiul european, înregistrându-se peste șase milioane de traversări ale frontierei de stat, potrivit datelor prezentate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrare Europeană. Republica Moldova a fost prima țară a Parteneriatului Estic care a obținut regimul fără vize cu Uniunea Europeană.

Preşedintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, a declarat, vineri că „este de necrezut că o majoritate de guvernământ dintr-un stat membru al UE, care deţine Preşedinţia Consiliului UE, continuă să încalce, în mod frecvent, regulile şi normele europene”

Șeful popularilor europeni mai spune că „în timpul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, Guvernul Român ar fi trebuit să fie un model al respectării valorilor europene, dar, chiar din prima zi, nu a reuşit să o facă”. Declarațiile președintelui PPE vin la două zile după ce parlamentarii români au votat modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală

Liderul PPE susține că acţiunile coaliţiei de guvernare afectează lupta anticorupţie a României şi buna funcţionare a justiţiei: „coaliţia condusă de socialişti (PSD-ALDE), şi-a arătat adevărata faţă. Este descurajant să vezi că o coaliţie de guvernare a unui stat membru al UE schimbă Codul Penal pentru a se asigura că liderul lor şi alţi politicieni nu vor fi nevoiţi să răspundă pentru greselile lor.”

Compania românească Transgaz anunță că a semnat toate contractele necesare realizării conductei Ungheni-Chișinău, iar ordinul de începere a lucrărilor va fi emis la data de 2 mai 2019, relatează portalul Agora.md.

Realizarea proiectului Ungheni-Chișinău, un proiect de interes național în Republica Moldova, presupune construirea unei conducte de transport gaze naturale în lungime de 120 km, trei stații de predare a gazelor naturale (două în Chișinău și una în Ungheni) şi dotarea Centrului de dispecerat și dirijare de la Ghidighici.

Rețeaua de transport gaze naturale pe ruta Ungheni-Chișinău reprezintă cea de-a doua etapă a proiectului de interconectare Iași-Ungheni-Chișinău.

Peste 52% din alegătorii europeni resping partidele de extremă dreaptă, dar fiecare al 10-lea alegător european este un susţinător convins al acestor partide, potrivit unui sondaj efectuat în 12 ţări UE şi publicat vineri, înaintea alegerilor parlamentare europene din 23-26 mai.

Studiul a fost realizat de agenţia de sondare online YouGov pentru fundaţia germană Bertelsmann, iar unul din autorii săi, citat de DPA, precizează: „Partidele populiste au reuşit să creeze o bază electorală stabilă pentru ele însele într-o perioadă relativ scurtă de timp. Dar valorile lor ridicate de respingere simultană arată, de asemenea, cât de periculos ar fi pentru alte partide să imite partidele populiste”. Opinia îi aparține lui Robert Vehrkamp, coautor al studiului.

Sondajul a constatat, în general, valori negative mult mai mari decât cele pozitive, sugerând că majoritatea cetăţenilor din Uniunea Europeană vor vota mai degrabă împotrivă decât să se declare pentru o anumită mişcare politică.

Anul acesta, interesul pentru europarlamentare este mare. Potrivit sondajului, 68% dintre respondenţi declară că vor vota, iar în Germania, această cifră este de 73%.

Președintele Chinei, Xi Jingping, a declarat că proiectul de investiții în infrastructură peste hotare, cunoscut și ca „Noul drum al mătăsii”, are ca scop extinderea cooperării internaționale. Vorbind la Beijing, la deschiderea unui summit internațional de două zile, dedicat proiectului chinezesc, Xi a mai anunțat că guvernul său va renunța să mai subvenționeze firmele chineze participante în acest proiect. Subvențiile care măresc artificial competitivitatea firmelor chineze pe piața internațională au fost dur criticate de Uniunea Europeană și Statele Unite.

„Noul drum al mătăsii” ar urma să coste în jur de un trilion de dolari, iar unii critici occidentali spun că inițiativa ar fi pe termen lung păguboasă pentru țările partenere, care vor acumula mari datorii la bugetele de stat, permițând în același timp sporirea influenței Chinei în Europa. În ajun, ministrul chinez de finanțe Liu Kun a căutat să estompeze criticile, spunând că țara sa va înființa un cadru de „prevenire și rezolvare a riscurilor îndatorării”.

La summit participă președintele rus Vladimir Putin, premierul pakistanez Imran Khan, premierii Italiei și Ungariei. Germania și Franța sunt reprezentante la nivel de miniștrii, iar Statele Unite sunt absente.

După primul summit cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, președintele rus Vladimir Putin a plecat într-o vizită de două zile în China, unde a afirmat că va informa și conducerea de la Beijing despre cele discutate la Vladivostok, privind denuclearizarea peninsulei Crimeea.

Joi, într-o scurtă intervenție televizată la încheierea summit-ului, Putin declara că Fenianul este în continuare interesat să discute cu Statele Unite problema denuclearizării peninsulei Coreea și că va comunica administrației de la Washington cele discutate. „Nu avem nici un secret”, a mai sus Putin.

După prima parte a summit-ului, care a constat din mai bine de două ore de discuții între patru ochi cu președintele rus, Kim a declarat că a fost „un schimb constructiv de opinii legate de probleme de interes comun”.

Între timp, agenția de știri nord-coreeană de stat a anunțat că Putin a fost invitat la Fenian, la o dată „care-i convine” și că președintele rus a acceptat invitația.

Summit-ul de la Vladivostok a venit la două luni după ce summitul din Vietnam al lui Kim cu președintele american Donald Trump a eșuat din cauza dezacordului privind încheierea programului nuclear nord-coreean în schimbul ridicării sancțiunuilor internaționale.

Pe de altă parte, în ajunul summitului de la Vladivostok, secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că Statele Unite speră în continuare că vor ajunge cu Coreea de Nord la un acord privind denuclearizarea peninsulei coreene dar că discuțiile vor fi anevoioase.

Într-un interviu acordat canalului de televiziune CBS, Pompeo a ţinut să precizeze că summitul din Vietnam dintre președintele Donald Trump și Kim Jong Un a fost mult mai nuanţat decât versiunea apărută în presă.

După eșecul summitului de la Hanoi, Coreea de Nord a criticat linia dură a secretarului de stat Mike Pompeo şi a cerut părţii americane ca acesta să nu mai participe la viitoarele negocieri.

Ministrul finanţelor Ion Chicu se declară optimist în legătură cu prelungirea programului cu FMI, semnat în 2016 şi care trebuie să se încheie în 2019.

„Nu există nici un motiv să întrerupem programul, în condiţiile în care s-ar crea rapid un guvern”, a spus ministrul într-un interviu cu Radio Europa Liberă. Chişinăului i-a rămas să mai primească până la sfârşitul anului două tranșe a câte 400 de milioane de doalri fiecare în baza unui acord încheiat în 2016 cu FMI, dar programul a fost pus în regim de stand-by în vara anului 2018, pe fundalul apropierii alegerilor şi a unui şir de măsuri luate de guvernul Filip în contradicţie cu înţelegerile anterioare cu FMI.

Ion Chicu a mai afirmat în interviul cu Europa Liberă că, în caz că formarea guvernului va mai întârzia, autorităţile au în vedere prelungirea cu trei luni a programului.

Ministrul spune că într-o vizită recentă la Washington, a discutat în prealabil nişte eventuale condiţii pe care le-ar putea avea FMI pentru oferirea următoarei tranşe şi că acestea ar fi „realizabile”.

Ministrul Finanţelor, Ion Chicu, a spus într-un interviu cu Radio Europa Liberă că rezultatele măsurilor de declarare voluntară şi stimulare fiscală, supranumite de presă „amnistia fiscală”, sunt modeste, dar ele nu au fost cele mai importante din pachetul „pro-business” promovat începând cu vara lui 2018 de guvernul Filip. De amnistie au profitat în total doar zece persoane fizice, a precizat ministrul, ceea ce s-a soldat cu declararea voluntară a unor active în mărime de 30 de milioane de lei şi încasări la buget de puţin peste un milion de lei.

„Succesul incontestabil” al celorlalte măsuri, dintre care principala ar fi „mica reformă fiscală”, este ilustrat, în opinia lui Ion Chicu, de încasările în creştere la buget, care continuă să se înregistreze în pofida diminuării semnificative a cotelor de impozite.

Ion Chicu a mai spus că rezultatele modeste ale amnistiei s-ar datora în primul rând unei comunicări nepotrivite, fapt care a stimulat criticile şi a descurajat potenţialii beneficiari, dar că în orice caz nu crede necesară o repetare a măsurii.

În momentul lansării ei, autorităţile au spus că amnistia ar urma să aducă la buget sute de milioane de lei, dar s-au ciocnit de criticile FMI, ale Băncii Mondiale şi Statelor Unite, care au văzut în măsură „un mijloc de legalizare a corupţiei şi a banilor murdari”.

Opoziția din Belarus a renunțat la marșul anual în memoria victimelor catastrofei nucleare de la Cernobîl, din 1986 după ce autoritățile din Minsk i-au informat pe organizatori că vor plăti costurile pentru poliția care trebuie să le asigure securitatea. În jur de $2.400.

Unul din liderii opoziției a precizat că nu banii sunt problema, dar că principial nu vor plăti pentru un serviciu pe care trebuie să-l acorde forțele de ordine, finanțate din bani publici.

În locul marșului, sunt organizate la Minsk o serie de lecturi în locuri publice și discuții pe tema Cernobîl.

Anual, pe 26 aprilie, la Minsk se organizează un marș în memoria victimelor de la Cernobîl, Belarus fiind regiunea cea mai afectată de accidentul nuclear după Ucraina.

La Kiev a avut loc la miezul nopții un marș de comemorare, la care au participat sute de oameni, iar la Cernobîl, tot după miezul nopții, a avut loc o slujbă religioasă.

Explozia Reactorului 4 de la centrala nucleară de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, iar multe zile după aceea, conducerea sovietică a păstrat tăcerea. Treizeci de persoane au murit pe loc, ca urmare directă a exploziei, dar numărul celor are au murit ca urmare a radiațiilor este estimat la mii, poate chiar zeci de mii. În 2018, Națiunile Unite estimau că între 1991 și 2015, circa 20 de mii de cazuri de cancer la tiroidă, înregistrate în Ucraina, Belarus, Rusia, erau legate de accidentul de la Cernobîl. Iar în zona Cernobîl, unul din patru astfel de cancere sunt urmare a radiațiilor.