Liderul opoziției din Venezuela, Juan Guaido, insistă că nu va da înapoi în tentativa de a-l înlătura de la putere pe președintele țării, Nicolas Maduro, în vreme ce guvernul de la Caracas spune că va înăbuși ceea ce numește „tentativa minoră de puci” a unor elemente „trădătoare” din armată.

Vorbind de dimineață lângă o bază aeriană de lângă Caracas, în compania unor soldați, Guaido a spus că „a venit momentul ca Maduro să se dea la o parte”.

Între timp, Statele Unite și Brazilia și-au exprimat sprijinul pentru încercarea opoziției de a-l debarca pe Maduro, în vreme ce Rusia a spus că „nu va sprijini vreun puci” la Caracas, iar alte țări, ca Spania sau Mexicul, au făcut apel la calm.

Japonia are un nou împărat, pe Naruhito, și a intrat într-o nouă eră imperială, Reiwa, începând de marți la miezul nopții, ora locală. Ascensiunea în fruntea celei mai vechi monarhii din lume alui Naruhito, care are 59 de ani, vine după abdicarea tatălui său, Akihito, de 85 de ani, care fusese anunțată încă din 2016, fiind prima din ultimii 200 de ani.

Akihito se aflase pe „Tronul Crizantemei” vreme de 30 de ani. Naruhito va fi înscăunat miercuri, devenind al 126-lea împărat nipon, potrivit numărătorii palatului imperial, care începe în secolul V, dar ar putea include și figuri mitologice.

În baza constituției post-belice a Japoniei, împăratul este definit ca un simbol al statului și unității națiunii, fără să aibă puteri politice, dar împăratul abdicat Akihito a reușit să devină mai popular decât orice politician din Japonia.

Curtea Constituțională a Cehiei a dat dreptate unei companii hoteliere care i-a avertizat pe turiștii ruși că vor fi cazați în hotelul Brioni din Ostrava numai dacă vor condamna în scris anexarea Crimeii de către Rusia. Anunțul restrictiv a fost găsit de inspectorii comerciali cehi în aprilie 2014, la puțin timp după anexarea Crimeii, iar firma Golden Gastro Service a fost amendată pentru discriminare cu 5000 de coroane (200 de euro).

Dar Curtea Constituțională a constatat marți, 30 aprilie 2019, că avertismentul hotelierului din Ostrava a fost „o reacție imediată la o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, fiind și „în conformitate cu politica externă a Cehiei și a organizațiilor internaționale”, deși nu a fost formulată în cel mai „inspirat” mod posibil. În urma exprimării poziției CC, cea mai înaltă instanță cehească ar urma să redeschidă dosarul.

Ministerul de externe al Ucrainei a cerut comunității internaționale să nu recunoască pașapoartele rusești emise pentru separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. În declarație se spune că Moscova își dovedește astfel „disprețul absolut pentru normele și principiile legilor internaționale”.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat la 24 aprilie un ordin executiv privind emiterea în regim prioritar de pașapoarte rusești pentru rezidenții permanenți ai Donbasului, unde separatiștii pro-ruși luptă de cinci ani cu forțele guvernului de la Kiev. Potrivit Interfax, la 29 aprilie au fost depuse primele 80 de asemenea cereri de cetățenie provenite din Luhansk la centrul rusesc din Novoșahtinsk, iar la 30 aprilie a început să funcționeze un centru pentru solicitanții din Donețk la Pokrovskoe.

Potrivit unui sondaj efectuat la comanda Ministerului de interne rus, citat de Interfax, 86% din locuitorii Donbasului și-ar dori pașapoarte rusești.

Președintele Igor Dodon a spus că bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, trebuie să câștige alegerile pentru un nou mandat, pentru că sub conducerea ei regiunea a devenit „o perlă a sudului R. Moldova”. Dodon a făcut remarca citată de IPN la Ceadâr-Lunga, unde Vlah și-a prezentat marți un raport de activitate pe ultimii patru ani. Vlah a fost aleasă bașcan în 2015. Noile alegeri vor avea loc la 30 iunie. Într-o postare pe Facebook, președintele Dodon a lăudat evoluția economică a Găgăuziei în ultimii patru ani, spunând că de când este Vlah bașcan producția industrială a crescut cu peste 50% și s-au creat 2000 de noi locuri de muncă, fiind realizate peste 300 de proiecte de infrastructură, inclusiv cu sprijin extern.

Sindicatele și socialiștii vor marca miercuri 1 mai Ziua Internațională a solidarității oamenilor muncii, transmite IPN. Secretarul pentru ideologie al PSRM, Ion Ceban, a spus că la ora 10 va porni un marș de la Circ spre Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, iar la 11 va avea loc un miting. Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Petru Chiriac a spus că sindicaliștii vor marca ziua de 1 mai prin acțiuni la nivel local, cum ar fi conferințe sau mese rotunde, urmând să convoace o manifestare de amploare la scară naționale în iunie, când va fi marcată Ziua Sindicalistului. IPN amintește că 1 mai este în R. Moldova zi nelucrătoare.

Vremea dinaintea Paștelor Blajinilor se anunță mai degrabă ploioasă, a informat IPN, cu trimitere la datele Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Miercuri, 1 mai, vor cădea ploi slabe și de scurtă durată, cu descărcări electrice, pe tot cuprinsul țării, iar temperaturile maxime vor fi cuprinse pe timp de zi între 7 și 12 grade. Joi sunt așteptate ploi slabe mai ales în nordul și centrul țării, cu maxime de 19 grade în sud. Vineri și sâmbătă ploile slabe vor afecta mai ales nordul țării, iar temperaturile maxime peste zi vor oscila între 15 și 23 de grade. Duminică ploile slabe vor ajunge și în centrul țării, urmând și un proces de răcire a vremii.

Locuitorii unui mic port din Norvegia spun că delfinul alb eliberat de pescari din strânsoarea unui ham de fabricație rusească este așa de prietenos, încât se lasă mângâiat pe bot, relatează Associated Press. Delfinul, o femelă, s-a aciuat în apele reci ca gheața ale portului Tujford, aproape de cel mai nordic punct al Norvegiei, și a devenit o atracție locală. Linn Saether, locuitoare a cătunului de lângă port, a spus că delfinul este așa de obișnuit cu oamenii, încât vine la mal când este chemat. Vinerea trecută un pescar norvegian a sărit în apă ca să-l elibereze pe delfinul care se apropiase de barcă din hamul ce părea făcut să poarte o cameră de luat vederi sau un aparat fotografic. Nu este limpede cine îl înhămase pe delfinul alb, dar presa locală a speculat că el ar fi fost folosit de armata rusească din zona arctică. Pe ham scria „Echipamente St. Petersburg”.

Autoritățile electorale din Ucraina l-au numit oficial pe actorul de comedie Volodimir Zelenski noul președinte al Ucrainei. Comisia Electorală Centrală a prezentat marți la Kiev rezultatele oficiale ale scrutinului de la 21 aprilie, în care Zelenski l-a învins pe președintele în exercițiu Petro Poroșenko, câștigând 73% din voturi. Associated Press amintește că Zelenski a criticat autoritățile electorale pentru că ar tergiversa anunțarea victoriei lui, împiedicându-l să dizolve Parlamentul. Legislativul este dominat în prezent de aliații lui Poroșenko, iar Zelenski va putea convoca alegeri parlamentare anticipate numai dacă depune jurământul ca președinte mai devreme de 27 mai. Parlamentul are acum la dispoziție o lună ca să stabilească data depunerii jurământului de către noul șef al statului.

În Venezuela liderul opoziției, Juan Guaido, se află în stradă împreună cu activistul deținut Leopoldo Lopez și un mic contingent de militari, în fruntea unei revolte militare. „Acesta este momentul pentru toți venezuelenii, indiferent dacă sunt în uniformă sau nu”, a spus Lopez la prima sa apariție publică după ce a fost arestat în 2014 pentru organizarea de proteste antiguvernamentale.

Lopez spune că a fost eliberat de militari. Înaintea acestei declarații, Guaido a fost văzut într-un video lângă o bază aeriană de la Caracas, în compania unor soldați înarmați, însoțiși de câteva vehicule blindate. Guaido a spus că soldații apără constituția venezueleană și a cerut populației să iasă în stradă ca să demonstreze pașnic.

„Acum este momentul”, a spus Guaido. Între timp, guvernul de la Caracas a spus că se confruntă cu „o mică tentativă de puci” condusă de militari „trădători”. Un lider socialist a cerut suporterilor guvernului să vină la palatul prezidențial ca să-l apere pe președintele Nicolas Maduro.

Recenta încetinire a creșterii economice în zona euro, care provocase temeri de o recesiune, pare să fi luat sfârșit. Potrivit datelor publicate marți la Bruxelles, rata creșterii economice în cele 19 țări din zona euro s-a dublat în primul trimestru al anului curent, iar șomajul a coborât până la cel mai scăzut nivel de la criza economică globală.

Eurostat a estimat la 0,4% ritmul mediu al creșterii economice în zona euro în perioada ianuarie-martie 2019, la sfârșitul căreia rata șomajului se cifra la 7,7%, cea mai scăzută din septembrie 2008, când a dat faliment banca Lehman Brothers, dând semnalul crizei globale. Cifrele pentru toată UE, cu 28 de membri, sunt chiar mai bune decât pentru zona euro, atât la creștere economică, cât și la șomaj.

Agenția pentru refugiați a Națiunilor Unite spune că solicitarea azilului este un drept uman fundamental, iar solicitanții nu trebuie puși să plătească pentru a și-l exercita, așa cum propune administrația președintelui american Donald Trump.

„Oamenii nu trebuie taxați financiar pentru că-și exercită dreptul la azil”, a spus la Geneva, pentru Reuters, Charlie Yaxley, purtător de cuvânt UNHCR.

Luni, Trump a cerut oficialilor din subordinea sa să înăsprească regulile solicitării de azil, inclusiv prin introducerea unei taxe de cerere și interzicerea angajării la muncă a străinilor intrați în țară ilegal care încă nu au cererea de azil rezolvată.

La Tokyo a avut loc ceremonia abdicării împăratului Akihito al Japoniei (85 de ani), după mai bine de 30 de ani pe tron, în favoarea fiului său, Naruhito (59 de ani).

​Este pentru prima dată în ultimii 200 de ani că un împărat al Japoniei abdică, iar această ruptură cu tradiția nu s-a făcut ușor sau repede: Akihito a anunțat în august 2016 că vrea să se retragă, dar guvernului i-a luat aproape trei ani să adopte legea specială care să permită acest lucru. Și este o excepție, pentru că aceeași lege precizează că dreptul de a abdica nu este acordat și urmașilor.

Premierul Shinzo Abe i-a mulțumit împăratului, care a ținut un scurt discurs anunțând că se retrage și multumind japonezilor pentru sprijinul pe care i l-au dat timp de 30 de ani.

Succesiunea în casa imperială japoneză este reglementată de o lege specială, nu de Constituție, lege care nu prevede nici abdicarea, nici posibilitatea ca o femeie să vină pe tron. Guvernul premierului Abe a lăsat însă de înțeles că ar dori o schimbare în favoarea femeilor. Un prim pas ar fi ca prințesele, în momentul când se mărită, să rămână parte a familie imperiale, ceea ce nu se întâmplă în acest moment.

Formal, Akihito abdică marți seară, 30 aprilie, dar rămâne pe tron până la miezul nopții, când se încheie și era sa „Heisei” sau „era păcii”. Va urma noua eră a lui Naruhito, „Reiwa” sau „minunata armonie”.

Cu ocazia abdicării, japonezii vor avea o vacanță de 10 zile, o raritate în Japonia.

Akihito a fost, spre deosebire de tatăl său, un împărat foarte apropiat de popor și iubit. Deși prin Constituție nu are un rol politic, Akihito a fost în toți acești ani perceput drept întruchiparea națiunii japoneze, garantul unității acesteia și apărătorul Constituției post-belice, pacifiste, a țării.

Președintele sud-coreean, Moon Jae-in a trimis o scrisoare împăratului Akihito în care-și exprimă gratitudinea pentru eforturile împăratului de a îmbunătății relațiile între Seul și Tokyo, iar potrivit Ministerului de externe de la Seul, s-ar putea ca o delegație sud-coreeană să participe, în octombrie, la ceremonia oficială de întronare a lui Naruhito, deschisă și invitaților străini.

În ultimul timp, relațiile dintre cele două țări au fost tensionate din cauza disputelor legate de cererile de despăgubire pentru femeile coreene, abuzate de militarii japonezi în timpul celui de al Doilea Război Mondial și pentru coreenii forțați la munci silnice, în aceeași perioadă.

O majoritate de persoane în lume este dezamăgită de modul cum funcționează democrația în acest moment, arată un sondaj PEW, dat publicității pe 29 aprilie. Sondajul a fost efectuat în 27 de țări din toată lumea și arată că 51% din cei intervievați sunt nemulțumiți cu democrația în țara lor, în timp ce 45% se declară mulțumiți.

Procentele variază foarte multe de la țară, la țară. În Europa, de exemplu, mai mult de șase din zece suedezi și olandezi sunt mulțumiți de democrațiile din țările lor. În Italia, Spania și Grecia, pe de altă parte, cei mai mulți sunt dezamăgiți.

Problemele, cele mai frecvent invocate, sunt: corupția politicienilor și a sistemului juridiciar, faptul că alegerile nu par să aducă nici o schimbare reală și indiferența aparentă a guvernanților față de problemele reale ale oamenilor.

Sondajul PEW arată că în Grecia există procentul cel mai mare de respondenți care-și califică politicienii drept „corupți” (85%). Situația nu este mai bună în Rusia, unde peste trei-pătrimi au aceeași impresie.

Tot în Grecia sunt și cei mai mulți care cred că alegerile nu aduc nici o schimbare substanțială (82%), urmați de australieni (75%) și ruși (72%).

Iranul va continua să exporte țiței, în pofida sancțiunilor americane, a declarat președintele Iranian, Hassan Rohani. Într-o apariție la televiziune, Rohani a criticat sancțiunile americane drept „incorecte și greșite” și a promis că Teheranul va împiedica intrarea lor în vigoare.

Declarația survine la o zi după ce administrația americană a anunțat că din mai nu mai acordă nici o derogare țărilor care până acum mai puteau importa țiței iranian fără a fi afectate de sancțiunile americane. Era vorba, între altele, de China, Coreea de Sud, India, Japonia și Turcia.

Serbia şi Kosovo au acceptat luni, la Berlin, să reia negocierile destinate soluţionării conflictului bilaterale, într-o întâlnire prevăzută să aibă loc la Paris la începutul lunii iulie sub egida franco-germană. Anunțul a fost făcut de cancelaria germană, după încheierea summitului regional la care au participat şefi de stat şi de guvern din Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Kosovo, Muntenegru, Serbia şi Slovenia. Discuțiile au fost mediate de cancelara germană, Angela Merkel, de președintele Franței, Emmanuel Macron și de șefa diplomației europene, Federica Mogherini.

Mai devreme, după o discuție separată cu Mogherini, președintele kosovar, Hashim Thaci declara că Uniunea Europeană este prea „slabă” și nehotărâtă pentru a rezolva conflictul dintre țara sa și Serbia și a cerut includerea Statelor Unite în negocieri. Ulterior, Thaci s-a întâlnit cu ambasadorul american la Berlin, Richard Grenell, o figură controversată în lumea politică germană.

Negocierile de la Berlin au încercat să relanseze dialogul între Kosovo și Serbia privind normalizarea relațiilor. Dialog înghețat de anul trecut, după ce s-a vehiculat ideea unui schimb de teritorii între cele două țări iar Pristina a impus o taxă de import de 100% pe bunurile din Serbia, taxă care este și acum în vigoare.

Cancelara germană Angela Merkel, pe de altă parte, a ținut să precizeze că summit-ul de la Berlin este numai începutul unui lung proces de negocieri dar că găsirea unei soluţii la conflictul din Balcanii de vest este în interesul întregii Europe. Idee reluată și de președintele francez.

Oficiali sârbi au avansat prima data ideea unui schimb de teritorii anul trecut. Aceasta a fost respinsă de conducerea albaneză kosovară ca fiind inacceptabilă, iar majoritatea membrilor comunităţii internaţionale o consideră prea periculoasă.
Se pare că ar fi vorba de un schimb între nordul Kosovo, dominat de sârbi, cu o zonă din sudul Serbiei, populată majoritar de albanezi.

Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2014, iar reconcilierea cu Kosovo este una dintre condiţiile principale pentru aderare.

Adjunctul ministrului american al justiției, Rod Rosenstein, cela care l-a numit pe Robert Mueller procuror special, și-a înaintat demisia. Decizia nu vine ca o surpriză, Rosenstein își anunțase de mai mult luni intenția de a se retrage după mai bine de doi ani în funcție și numirea unui nou ministru al justiției, William Barr.

Inițial se aștepta ca Rosenstein să demisioneze în martie dar a rămas în funcție până ce echipa lui Mueller și-a încheiat ancheta privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016 și posibilele încercări ale președintelui Donald Trump de a obstrucționa justiția.

Președintele Kosovo, Hashim Thaci, a declarat că Uniunea Europeană este prea „slabă” și nehotărâtă pentru a rezolva conflictul dintre țara sa și Serbia și a cerut includerea Statelor Unite în negocieri. Thaci a făcut declarația la Berlin, luni, cu ocazia summit-ului pentru Balcanii de vest, mediat de șefa diplomației europene Federica Mogherini, cancelara germană Angela Merkel și președintele Franței, Emmanuel Macron. După discuțiile cu Mogherini, Thaci s-a întâlnit cu ambasadorul american la Berlin, Richard Grenell, o figură controversată în lumea politică germană.

Negocierile de la Berlin încearcă să relanseze dialogul între Kosovo și Serbia privind normalizarea relațiilor. Dialog înghețat de anul trecut, după ce s-a vehiculat ideea unui schimb de teritorii între cele două țări, iar Pristina a impus o taxă de import de 100% pe bunurile din Serbia, taxă care este și acum în vigoare.

Cancelara germană Angela Merkel, pe de altă parte, a ținut să precizeze că summit-ul de la Berlin este numai începutul unui lung proces de negocieri și că găsirea unei soluţii la conflictul din Balcanii de vest este în interesul întregii Europe. Cancelara, care a semnat o declaraţie comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, a mai spus că stabilitatea regiunii balcanice trebuie să fie o responsabilitate comună a europenilor.

La rândul său, Emmanuel Macron a subliniat că problema stabilităţii în Balcanii de vest este şi o chestiune de stabilitate europeană.

Înainte de începerea discuțiilor de la Berlin, tot luni, preşedintele kosovar Hashim Thaci a respins propunerea unui schimb de teritorii cu Serbia, declarând că „nu va face niciodată comerţ cu teritorii ale Kosovo", dar că va analiza posibile modificări de frontieră pentru o normalizare a relaţiilor, informează DPA.

Oficialialitățile sârbe au avansat prima data ideea unui schimb de teritorii anul trecut. Aceasta a fost respinsă de conducerea albaneză kosovară ca fiind inacceptabilă, iar majoritatea membrilor comunităţii internaţionale o consideră prea periculoasă. Se pare că ar fi vorba de un schimb între nordul Kosovo, dominat de sârbi, cu o zonă din sudul Serbiei, populată majoritar de albanezi.

Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2014, iar reconcilierea cu Kosovo este una dintre condiţiile principale pentru aderare.

Autorităţile spaniole i-au interzis fostului lider catalan Carles Puigdemont să candideze la alegerile europarlamentare din 26 mai, a informat luni, partidul său „Împreună pentru Catalonia”. Partidul Popular conservator şi formaţiunea liberală Ciudadanos prezentaseră un recurs în faţa autorităţilor electorale de la Madrid pentru a împiedica candidatura lui Puigdemont.

Lider al tentativei de secesiune a Cataloniei în octombrie 2017, Carles Puigdemont a părăsit Spania pentru a scăpa de urmărirea judiciară şi trăieşte în prezent în Belgia.

Concernul Boeing spune că autoritățile aviatice vor testa cel mai târziu săptămâna viitoare versiunea actualizată a software-ului pentru aeronavele Boeing 737 MAX, care au din martie interdicție de zbor la scară globală după două prăbușiri de aeronave de acel tip, în Indonezia și Etiopia. Un purtător de cuvânt al companiei americane a mai spus că Boeing se așteaptă să primească certificatul pentru corectarea greșelii de software spre sfârșitul lunii mai. AFP notează că firmele de aviație americane speră să poată relua zborurile cu aeronave 737 MAX la vară.

Liderul Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi, a lăudat recentele atacuri din Sri Lanka soldate cu peste 250 de morți, spunând că ele au avut ca scop să răzbune pierderea Baghuzului, ultimul bastion sirian al grupării extremiste. „Frații din Sri Lanka au tămăduit inimile monoteiștilor (membrilor Statului Islamic) cu atacurile lor sinucigașe cu bombe, care au zguduit paturile cruciaților (creștinilor) de Paști, ca să-i răzbune pe frații din Baghuz”, a spus al-Baghdadi într-o înregistrare video pusă în circulație pe web de Statul Islamic, adăugând: „Aceasta este o parte din răzbunarea care-i așteaptă pe cruciați”. Înregistrarea a fost prima cu al-Baghdadi publicată de Statul Islamic din 2014 până în prezent.

Președintele CE, Jean-Claude Juncker, spune într-un interviu apărut în presa central-europeană că nu este din cale-afară de îngrijorat de unele încălcări ale domniei legii în unele state membre estice ale UE. DPA relatează că în interviul apărut inclusiv în ziarul polonez conservator Rzeczpospolita, Juncker a spus că unele țări se angajează în „anumite jocuri și încălcări ale regulilor”, dar a adăugat că nu crede că domnia legii este amenințată în acele țări pe termen lung.

El a mai spus că în unele țări, mai ales din fostul bloc comunist, trebuie să treacă mai multă vreme până ce statul de drept să devină o chestiune de la sine înțeleasă. DPA amintește că UE a lansat proceduri împotriva Poloniei pentru reformele din Justiție, Parlamentul European l-a chemat la rândul lui la ordine pe premierul ungar Viktor Orban, iar Bruxelles-ul se gândește la eventuale avertismente pentru România.

La alegerile pentru Parlamentul European, în Republica Moldova vor fi deschise, pentru cetățenii români, 40 de secții de votare, informează portalul Noi.md, citând date publicate de Ministerul de Externe de la București. Cele mai multe secții vor fi deschise pe 26 mai la Chișinău - 13 la număr. Alte secții de votare vor fi la Bălți, Edineț, Drochia, Soroca, Florești, Fălești, Telenești, Ungheni, Nisporeni, Orhei, Călărași, Bardar, Ialoveni, Hâncești, Anenii-Noi, Căușeni, Cimișlia, Carabetovca, Leova, Cantemir, Cahul, Giurgiulești.

În total pentru scrutinul european România va deschide pentru diasporă 441 de secții de votare. Scrutinul va avea loc duminică, 26 mai, odată cu referendumul pe temele Justiției, convocat de președintele Klaus Iohannis.

Liderii unui partid anti-imigrație din Estonia, tată și fiu, au depus luni jurământul ca miniștri în noul guvern de la Tallinn. Premierul Juri Ratas și-a prezentat cabinetul de coaliție cu 15 membri luni, la ședința legislativului Riigikogu, cu 101 membri. Liderul partidului naționalist și eurosceptic EKRE, Mart Helme, a devenit ministru de Interne, iar fiul său Martin a primit portofoliul Justiției.

EKRE a intrat în premieră în parlament în 2015, stârnind numeroase controverse în societatea estonă cu agenda sa de dreapta. EKRE a propus printre altele abolirea dreptului la uniuni civile pentru cuplurile de același sex, înăsprirea legislației anti-avort și s-a opus cu vehemență primirii de migranți, mai ales în baza cotelor propuse de UE.

La ultimele alegeri EKRE a primit 17,8% din voturi, devenind al treilea cel mai mare partid din Estonia.

Comisia electorală spaniolă i-a interzis liderului separatist catalan Carles Puigdemont, ca și altor doi separatiști catalani fugiți din țară, să candideze la alegerile de luna viitoare pentru Parlamentul European. Autoritatea electorală fusese sesizată de planurile separatiștilor de a candida de către formațiunea conservatoare Partidul Popular, care a fost și prima care a făcut publică interdicția.

Scoaterea din cursă a liderilor separatiști Carles Puigdemont, Toni Comín și Clara Ponsati a fost confirmată de gruparea separatistă Împreună pentru Catalonia.