Aliații din NATO trebuie să-și mărească cheltuielile pentru apărare, pentru a face față noilor provocări, a spus joi secretarul de stat american Mike Pompeo, avertizând liderii străini împotriva „scuzelor răsuflate” cum că cetățenii nu vor cheltuieli militare sporite. Vorbind la Washington, unde miniștrii de externe din NATO marcau a 70-a aniversare a alianței, Pompeo a mai declarat că Statele Unite rămân fidele clauzei din tratatul alianței cunoscută drept „toți pentru unul, unul pentru toți”. Pompeo a mai spus că occidentul intră într-o „nouă eră de competiție între marile puteri”, numind Rusia, China și Iranul.

Aproape jumătate din rușii tineri vor să emigreze în această perioadă de stagnare economică, arată un sondaj de opinie al institutului Gallup. Sondajul efectuat în 2018 arată că 20% din ruși vor să plece din țară, iar în rândul celor cu vârste de 15 la 29 de ani procentajul ajunge la 44%. Țările unde s-ar muta cel mai mulți ruși sunt Germania și Statele Unite. La prezentarea sondajului, Gallup a spus că „deși nu toți rușii care vor să plece vor pleca cu adevărat, tendința în creștere din ultimii ani ar trebui să îngrijoreze conducerea de la Moscova”. Gallup a mai spus că până în 2050 Rusia riscă să piardă chiar mai mult de 8% din populație, cât anticipează în prezent Națiunile Unite.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat joi, 4 aprilie, ridicarea măsurilor de supraveghere intensivă a băncii „Moldova-Agroindbank”. Într-un comunicat de presă se spune că banca are acționariat transparent, i-au crescut activele, capitalul și profitul, iar rata creditelor neperformante a scăzut. „Moldova-Agroindbank”, cea mai mare bancă comercială moldoveană, a fost pusă sub supraveghere specială în 2015, împreună cu Victoriabank și Moldindconbank, în urma scandalurilor atacurilor raider. La 4 martie „Moldova-Agroindbank” a fost plasată pe primul loc între băncile moldovene Într-un „clasament al performanței bancare” la sfârșitul lunii ianuarie, alcătuit de Centrul Analitic Independent „Expert Grup”.

Poliția din Belarus a reținut cel puțin 15 activiști și politicieni care protestau împotriva îndepărtării unor cruci de lemn comemorând victimele represiunilor din epoca sovietică. Incidentul a avut loc la Kurpaty, o pădure de la periferia Minskului, unde au fost înmormântați în anii 1930 și 1940 cel puțin 30.000 de oameni omorâți de autoritățile sovietice. Nu este limpede cine a dat ordinul să fie înlăturate crucile. La fața locului au fost aduse excavatoare, tractoare, camioane etc. Un corespondent al televiziunii Belsat a spus că poliția împiedica jurnaliștii să se apropie de locul operațiunii.

Embed Răspândește

Снос крестов. Лукашенко и память о жертвах сталинских репрессий

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:23 0:00

Link direct

• 270p | 4,0MB
• 360p | 6,4MB
• 720p | 12,6MB
• 1080p | 26,0MB

Cinci persoane din conducerea Băncii Sociale și șeful unei companii care a luat credite de la bancă vor fi judecați pentru practici de creditare păguboase pentru bancă, riscând închisoare de 2 până la 7 ani, a informat Procuratura Anticorupție, care a finalizat și trimis în instanță cazul. Procurorii spun că directorul, vice-directorul băncii și ceilalți suspecți din conducerea BS au provocat instituției daune de 126 de milioane de lei prin creditele acordate în 2013 în cadrul unei „scheme infracționale de redresare artificială a situației financiare a instituției”.

Președintele Klaus Iohannis spune că la referendumul de luna viitoare românii vor fi chemați să spună dacă sunt de acord cu interzicerea amnistierii și grațierii pentru fapte de corupție și cu interzicerea ordonanțelor de urgență guvernamentale legate de justiție. Iohannis a declarat că a transmis joi Parlamentului aceste două „teme” care vor fi supuse referendumului organizat odată cu alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai. Inițiativa lui Iohannis vine după demersuri îndelungate ale guvernării dominate de PSD de a schimba legile justiției, în ciuda protestelor societății civile, opoziției politice și partenerilor occidentali ai României.

Ghiorghi Danelia, unul din cei mai cunoscuți regizori din fosta Uniune Sovietică, a murit la vârsta de 88 de ani la Moscova, au anunțat joi rudele sale. Cineastul născut în Georgia este autorul peliculelor „Ya shagayu po Moskve”, „Afonya”, „Mimino”, „Osenii maraton”, „Gentlemeni udaci” ș.a. Danelia fusese internat într-un spital din Moscova, cu pneumonie, din 23 februarie. Potrivit agenției TASS, cauza decesului a fost un stop cardiac. În 1979, Danelia a primit distincția Scoica de Aur a festivalului de film de la San Sebastian / Donostia, pentru „Osenii maraton”, film distins și la Festivalul de la Veneția. În 1986 a regizat tragi-comedia ajunsă film-idol „Kin-dza-dza”.

Echipajul avionului etiopian prăbușit luna trecută a urmat procedurile recomandate de constructor, firma Boeing, dar nu a reușit să readucă aeronava sub control, arată un prim raport de anchetă publicat joi la Addis Abeba. În catastrofă au murit 157 de oameni. Raportul nu a fost publicat integral, dar potrivit unei ciorne văzute de AFP se spune că la puțin timp după decolare un senzor care măsoară nivelul avionului a început să transmită date greșite, făcând autopilotul să îndrepte aeronava spre sol. AFP scrie că datele preliminare sunt similare cu cele ale prăbușirii avionului indonezian de același tip, Boieing 737 MAX 8, în octombrie, tragedie soldată cu 189 de morți.

Președintele Igor Dodon spune că dintre posibilele „scenarii” post-electorale din R. Moldova, cel mai probabil i se pare în prezent al alegerilor anticipate. Remarca este cuprinsă într-un interviu acordat agenției ruse de știri de stat TASS. Dodon, care se afla joi în vizită la Moscova, a respins în interviu ideea vehiculată în presă că Rusia ar face presiuni asupra lui ca să obțină o coaliție a socialiștilor cu PD, ca și pe aceea că el ar avea mai nou relații tensionate cu Kremlinul. Declarațiile vin după ce marți Dodon s-a arătat nemulțumit de ceea ce crede a fi lipsa de dorință a partidelor moldovenești de a dialoga pentru formarea unei noi guvernări.

Serviciul hidrometeorologic de stat a emis avertizare cu cod galben de înghețuri pentru noaptea de joi spre vineri, când în jumătatea estică a țării temperatura aerului poate scădea la -1 până la -3 grade. Oficiali de la Ministerul Agriculturii citați de MOLDPRES spun că înghețurile de primăvară sunt periculoase în primul rând pentru pomicultură și mai puțin pentru culturile de câmp, semănate la timp. „Îngheţurile pot crea probleme acolo unde fermierii îşi asumă riscuri nejustificate şi se grăbesc, fără a ţine seamă de condiţiile climaterice locale”, a declarat Marin Grama, consultant superior la Direcţia Ministerului Agriculturii pentru politici de producţie, procesare şi reglementare a calității produselor de origine vegetală.

România este prima între țările UE în funcție de numărul deceselor rutiere raportate la populație, a informat joi Comisia Europeană. Potrivit statisticilor comunicate presei de eurocomisarul transporturilor, Violeta Bulc, în 2018 rata mortalității în accidente rutiere a fost în România de 96 de decese la un milion de locuitori, pe locul al doilea aflându-se Bulgaria, cu 88 de decese. La polul opus se află Marea Britanie, cu numai 21 de decese la milionul de locuitori, urmată de Danemarca, Irlanda și Olanda. CE spune că principalele patru cauze ale accidentelor rutiere mortale sunt: viteza excesivă, condusul sub influența drogurilor sau alcoolului, nefolosirea centurii de siguranță și folosirea produselor mediatice în mașină.

Procuratura generală din Bulgaria a extins ancheta în scandalul apartamentelor de lux procurate la prețuri favorabile, care a dus deja la demisia mai multor politicieni de rang înalt. Procurorul-șef Sotir Țațarov a spus joi că printre cei anchetați se numără de acum și comisarul anti-corupție Plamen Gheorghiev, care ar făcut declarații false despre cum au intrat el și soția în posesia unui apartament la Sofia. Gheorghiev neagă acuzațiile și spune că va coopera cu anchetatorii. Alte persoane intrate mai nou în vizorul anchetei sunt soția șefului Curții Supreme de Casație Lozan Panov și fiul directorului Serviciului Național de Investigații, Borislav Safarov. Premierul Boiko Borisov i-a îndemnat pe cei numiți joi de procurori să-și dea demisia sau să plece măcar în concediu. Săptămâna trecută numărul 2 în ierarhia partidului de guvernământ GERB, Țvetan Țvetanov, a renunțat la mandatul de parlamentar după acuzații similare. Mai devreme își dăduseră demisia ministrul justiției și doi miniștri-adjuncți.

Joi are loc a treia rundă de negocieri între delegația Parlamentului European și Consiliul European pentru alegerea unui candidat comun la noua funcție de Procuror șef European, funcție la care candidează Laura Codruța Kovesi (candidata Parlamentului) , fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție din România, alături de magistratul francez Jean-Francois Bohnert (candidatul Consiliului).

Într-o scrisoare adresată președintelui Parlamentului, în care este descris impasul în care au ajus discuțiile, delegația legislativului European critică faptul că membri Consiliului nu vor să explice ce criterii au stat la baza alegerii lor, care este francezul Bohnert. Și de ce nu au urmat recomandările comisiei independente de experți, care a preferat-o pe Laura Codruța Kovesi, în momentul de față candidata Parlamentului. În scrisoarea, obținută de corespondentul Europei Libere la Bruxelles, delegația Parlamentului precizează că joi vor fi discutate tocmai criteriile care au stat la baza deciziei Consiliul European de a susține candidatuura lui Bohnert pentru funcția de Procuror șef European.

Miniștrii de externe din cele 29 de țări membre în NATO au început miercuri la Washington o reuniune de două zile consacrată celei de-a 70-a aniversări a alianței, la care vor discuta și despre amenințări securitate curente, inclusiv Rusia sau Afganistanul.

Înaintea reuniunii, președintele Statelor Unite, Donald Trump, s-a întâlnit la Casa Albă, marți 2 aprilie, cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, reiterându-și solicitarea ca aliații să plătească mai mult pentru propria lor apărare.

Miercuri, Jens Stoltenberg a avut o serie de întâlniri la Congresul Statelor Unite, rostind și un discurs în plenul camerelor reunite, la invitația bi-partizană a membrilor legislativului american. Stoltenberg a amintit misiunea cu care a fost creată alianța și faptul că de când a fost creată niciunul din membrii ei nu a fost atacat de vreo putere străină.

Este prima dată când un secretar-general NATO ține un asemenea discurs pe dealul Capitoliului.

Miniștrii de externe din țările NATO, reuniți la Washington, vor avea joi întâlniri la Departamentul de Stat, prima sesiune de discuții având ca subiect Rusia. Este de așteptat ca ei să aprobe o serie de măsuri pentru îmbunătățirea capacității de apărare a alianței în regiunea Mării Negre. Pe agendă se vor mai afla situația din Afganistan, ca și denunțarea Acordului de control al armamentelor semnat de Washington și Moscova în ultimii ani ai războiului rece.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a lansat miercuri, 3 aprilie, un avertisment sever la adresa Guvernului român, referitor la legiferarea în domeniul penal, afirmând că, dacă va adopta Ordonanțe de urgență noi, „Comisia Europeană va lua în câteva zile măsuri rapide și ferme”.

Oficialul european a mai vorbit și despre Laura Codruta Kövesi, „o juristă de cea mai înaltă calitate” și a precizat că pentru Comisia Europeană este important „ca ea să poată fi candidată, astfel încât instituțiile europene să poată lua o decizie în deplină cunoștință de cauză a candidaților”. Kovesi, fosta șefă Direcției Naționale Anticorupție din România, este candidate preferată a Parlamentului European pentru noua funcție de procuror șef european, dar nu și a ambasadorilor țărilor membre. Candidatura ei nu este sprijinită nici de guvernul României, dar acum, prin declarația lui Timmermas, are sprjinul deschis al Comisiei Europene. Negocierile între Parlament și Consiliul European privind găsirea unui candidat comun pentru funcția de procurer șef sunt reluate astăzi, joi.

Tot miercuri, Înalta Curte de Justiției din România i-a dat câștig de cauză Laurea Codruța Kovesi, care contestase controlul judiciar, sub care fusese pusă de Secția specială de investigare a magistraților. Măsură care, între altele, îi interzicea să părăsească țara. Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă în dosarul referitor la aducerea în România a transfugului Nicolae Popa, cu zece ani în urmă.

Deputaţii britanici au adoptat miercuri seară cu numai un vot diferenţă, o propunere care o obligă pe Theresa May să caute amânarea Brexitului, astfel încât să fie evitată ieşirea fără acord din Uniunea Europeană, pe 12 aprilie. Propunerea legislativă a fost adoptată cu 313 voturi pentru şi 312 împotrivă. Dacă UE acceptă cererea britanică, la rândul său, Marea Britanie ar putea fi obligată să organizeze alegeri europarlamentare, în caz că nu părăsește Uniunea până la data fixată, pe 22 mai.

Între timp, premierul conservator Theresa May a început să negocieze cu liderul opoziției laburiste, Jeremy Corbyn, în încercarea de a găsi un compromis care ar putea permite Marii Britanii să iasă din UE pe 12 aprilie, cum este planificat în acest moment.

Potrivit unui sondaj de opinie, majoritatea rușilor sprijină anexarea peninsulei ucrainene Crimeea efectuată cu cinci ani în urmă, dar nu ar sprijini și o eventuală anexare a regiunilor separatiste din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk.

Sondajul realizat de centrul independent Levada de la Moscova și Consiliul pentru Afaceri Globale de la Chicago a fost dat publicității pe 3 aprilie. Același sondaj arată că majoritatea rușilor sunt de părere că politica externă a țării a atras probleme economice serioase și o înrăutățire a nivelului de trai.

În martie 2015, la un an de la anexare, 70 la sută din ruși erau în favoare, dar sprijinul a scăzut simțitor, la 59% în următorii ani, ca urmare a faputului că sancțiunile internaționale impuse după alipeirea Crimeei au început să aibă efect. La ele s-a adăugat scăderea prețului petrolului pe piața internațională, ceea ce a afectat direct veniturile Rusiei.

Vicepreședintele american Mike Pence a criticat sever Turcia și Germania pentru relațiilor lor cu Rusia: Turcia pentru faptul că intenționează achiziționeze un sistem de rachete sol-aer din Rusia, care în opinia părții americane, reprezintă „o amenințare directă la securitatea NATO”. Vorbind miercuri, în cursul evenimentelor de la Washington marcând 70 de ani de la înființarea NATO, Pence a criticat și Germani pentru faptul că nu investește suficient în apărare dar mai ales pentru proiectul gazoductului Nord Stream 2 care „ar putea face din cea mai mare economiei europeană, un ostatec energetic al Rusiei” a declarat vicepreședintele american.

Curtea Supremă de Justitie din România a decis că Laura Codruța Kovesi poate pleca peste graniță, nu mai trebuie să se prezinte la secția de poliție din Ferentari, și că poate vorbi cu presa, după ce contestația sa a fost admisă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia Curții Supreme intervine cu o zi înainte de o nouă rundă de negocieri pentru desemnarea procurorului-șef european, unde Kovesi este favorită. În aceeași zi, mai mulți oficiali europeni, între care președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, și-au exprimat susținerea pentru Kovesi la șefia Parchetului european antifraudă. Tajani a cerut Guvernului român „să coopereze, și nu să obstrucționeze” candidatura lui Kovesi la funcția de procuror-șef european.

In Piata Victoriei, la Bucuresti, oamenii se adună pentru un protest anti-guvernamental și împotriva modificarii Codurilor penale. La sediul guvernului are loc o ședință în care, potrivit unor site-uri de știri de la Bucuresti, ar urma sa fie discutata modificarea Codurilor penale și situatia ministrului justitiei.

Pe Facebook, comunitățile „Inițiativa România”, „VeDem Just”, „Corupția ucide”, „Declic” și „Rezistenta”, au anunțat organizarea protestul denumit „Pericol iminent de OUG coduri penale! Ieșim în stradă!”

Guvernul de la Kiev a anunțat că au fost interzise zborurile neprogramate înainte către Rusia, după recenta vizita la Moscova a doi politicieni ai opozitiei. Acțiunea a fost inițiată de ministerul ucrainian de interne Arsen Avakov, care a anunțat astazi că Iuri Boiko, candidat în turul întîi al alegerilor prezidențiale de la 31 martie, și politicianul Viktor Medveciuk de la platforma opozitiei „Pentru viată” au folosit o lacuna a legislației ucrainiene și au zburat la 22 martie direct la Moscova.

Avakov a precizat că măsura nu va afecta organizatiile internationale precum OSCE, Crucea Rosie sau Națiunile Unite. Premierul Volodimir Groisman a spus, pe aceeași temă, că „restricțiile vor rămîne în vigoare pînă cînd Rusia va înceta să mai fie o țară agresoare și va deveni „un stat civilizat”. Procurorul general Iuri Luțenko a spus și el că va fi declanșată o anchetă împotriva celor doi politicieni pentru ceea ce a calificat drept „trecere ilegală a frontierei”.

Cei doi politicieni ucrainieni au avut la Moscova întrevederi cu premierul Dmitri Medvedev și cu Aleksei Miller, directorul general de la Gazprom. Zborurile directe între cele doua țări au fost suspendate în 2015, la un an după anexarea ilegala a Crimeii de către Rusia si de la declanșarea razboiului în estul Ucrainei.

Pe 26 aprilie, vor fi organizate un șir de acțiuni de comemorare a victimelor catastrofei de la Cernobîl și altor avarii nucleare. Guvernul a înființat un comitet pentru desfășurarea evenimentelor, informeaza agenția IPN.

Comitetul va fi condus de ministrul apărării, Eugen Sturza, iar printre membri se regăsesc secretari de stat, reprezentați ai autorităților publice locale, ai Asociației „Uniunea Cernobîl din Moldova” și altor organizații.

Șirul de acțiuni va include întâlniri tematice în școli și în unități militare, expoziții de fotografie, precum și oferirea de ajutoare materiale familiilor persoanelor care s-au ales cu dizabilități în urma participării la lichidarea consecințelor avariei.

Avaria de la Cernobîl s-a produs în primăvara anului 1986, iar din Republica Moldova 3500 de persoane au participat la lichidarea ei. În prezent la evidență se află 2023 de persoane.

Tribunalul Națiunilor Unite de la Haga a respins ultima cerere de apel a liderului sîrbilor bosniaci, Radovan Karadzic, condamnat de instanta internațională la închisoare pe viața, la 20 martie. Procesul s-a concentrat pe rolul său în masacrul de la Srebrenița, din 1995, soldat cu peste opt mii de morți, în legatură cu rolul său în asediul de aproape patru ani asupra localității Sarajevo, și asupra crimelor de război comise de sîrbii bosniaci sub comanda sa în 20 de localitati bosniace.

Miniștrii de externe din cele 29 de țări membre în NATO încep astazi la Washington o reuniune de două zile consacrată celei de-a 70-a aniversări a alianței, la care vor discuta și despre amenințări securitate curente, inclusiv Rusia și Afganistanul. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a rostit un discurs în plenul camerelor reunite al Congresului, la invitația bi-partizană a membrilor legislativului american. Stoltenberg a amintit misiunea cu care a fost creată alianța, și faptul că, de când a fost creată, nici unul din membrii ei nu a fost atacat de vreo putere străină. „Războiul rece s-a încheiat fără să se tragă un foc de armă în Europa, și am avut parte de o perioadă de pace fără precedent. Așa că alianța NATO nu este doar cea mai longevivă alianță din istorie, este și cea mai încununată de succese”, a spus Stoltenberg .

Este prima dată când un secretar-general NATO ține un asemenea discurs pe dealul Capitoliului.

Mîine, miniștrii de externe vor avea întâlniri la Departamentul de Stat, prima sesiune de discuții având ca subiect Rusia. Este de așteptat ca ei să aprobe o serie de măsuri pentru îmbunătățirea capacității de apărare a alianței în regiunea Mării Negre. Pe agendă se vor mai afla situația din Afganistan, și denunțarea Acordului de control al armamentelor semnat de Washington și Moscova în ultimii ani ai Războiului rece.