Președintele Igor Dodon a acordat în premieră cetățenia moldoveană unui om de afaceri străin prin controversata schemă a pașaportului contra investiții. Ziarul de Gardă relatează că informația a fost confirmată de serviciul cetățenie și grațieri din cadrul Președinției, iar decretul șefului statului a apărut în Monitorul Oficial. Schema lansată în octombrie trecut prevede că identitatea celor care-și cumpără cetățenia și pașaportul moldovean nu este făcută publică în decret, fiind cunoscută numai de autorități. Cetățenia moldoveană costă aproximativ 150 de mii de euro, inclusiv cheltuieli de procesare a cererii și investiția. Pașaportul moldovean a devenit atractiv după ce Uniunea Europeană a eliminat obligativitatea vizelor pentru cetățenii moldoveni. Comisia Europeană a criticat schema moldoveană, spunând că regimul fără vize nu trebuie folosit pentru atragerea investițiilor individuale. Oficiali europeni au spus că nu știu cui are de gând Moldova să ofere pașapoarte cu drept de călătorie în spațiul Schengen.

În ajunul împlinirii a 10 ani de la protestele din 7 aprilie 2009 și represaliile poliției împotriva tinerilor, avocatul poporului Mihail Cotorobai a spus că, în ciuda legilor adoptate de atunci, „nu există garanții” că oamenii ajunși în custodia statului nu vor fi supuși torturii. Într-o declarație difuzată de oficiul ombudsmanului, se spune că 7 aprilie 2009 „nu a fost doar o zi a violențelor și devastării unor edificii importante în stat, dar și a unor încălcări grave ale drepturilor și libertăților omului”. Sute de tineri au fost arestați aleatoriu de poliție iar mulți dintre ei s-au plâns de tortură în urma protestului violent contra victoriei comuniștilor la alegerile parlamentare din aprilie 2009, soldat cu incendierea și devastarea clădirilor Președinției și Parlamentului. Cel puțin un tânăr, Valeriu Boboc, a fost ucis, pentru omor fiind condamnat la 10 ani de închisoare polițistul Ion Perju, care a fugit însă din R. Moldova înainte de pronunțarea sentinței. Înalți oficiali ai ministerului de Interne acuzați de coordonarea represaliilor poliției împotriva protestatarilor au fost achitați.

Cetățenii Marii Britanii au început să primească pașapoarte pe care nu mai există mențiunea „Uniunea Europeană”, acestea fiind puse în circulație la 30 martie, a doua zi după ce trebuia să aibă loc Brexit-ul, a confirmat astăzi Ministerul de Interne de la Londra. Ministerul a reacționat în urma interpelării pe Twitter a unei britanice, care s-a declarat „șocată” de coperta noului său pașaport, deși țara nu a ieșit încă din UE. O purtătoare de cuvânt a ministerului de Interne a precizat într-un comunicat că pașapoartele de culoare bordo cu și fără inscripția „Uniunea Europeană” vor fi emise concomitent o perioadă, până la epuizarea stocurilor de coperte vechi. Marea Britanie trebuia să părăsească UE pe 29 martie, dar prim ministra Theresa May a obținut o amânare cel puțin până pe 12 aprilie pentru a încerca să asigure adoptarea în parlamentul de la Londra a acordului care va reglementa ieșirea.

La Berlin, mii de oameni au ieșit în stradă la un protest contra chiriilor tot mai mari și deficitului de locuințe din capitala germană, furia protestatarilor îndreptându-se în special împotriva companiilor private, care au cumpărat mii de clădiri. Ruta protestului trece prin câteva cartiere cunoscute pentru faptul că chiriașii sunt forțați să plece din cauza scumpirii chiriei. Demonstrații asemănătoare erau așteptat și în alte mari orașe germane. Dar problema cea mai acută este în Berlin, unde prețul chiriei a trecut de 10 euro pe metru pătrat pe lună. Inițiatorii protestului cer care firmele care au în proprietate peste 3 mii de locuințe să fie achiziționate de landurile germane și trecute în proprietate publică.

În Canada, premierul Justin Trudeau a avertizat că există riscul unei ingerințe a Rusiei în alegerile legislative din țara sa prevăzute pentru luna octombrie. „Suntem extrem de vigilenți”, a spus Trudeau, promițând că serviciile speciale canadiene vor conlucra cu partenerele din alte țări pentru a preveni eventualele tentative ruse. Premierul canadian care va încerca în octombrie să obțină un nou mandat a repetat de fapt un mesaj transmis săptămâna aceasta și de ministrul de externe al Canadei, Chrystia Freeland, care a vorbit în marginea unei reuniuni G7, în Franța.

Maia Sandu spune că Blocul său, ACUM, și Partidul Socialiștilor „probabil vor avea de pierdut”, în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, în timp ce Partidul Democrat aflat la putere va avea de câștigat. În declarația sa, citată de agenția IPN, Sandu mai spune că un guvern minoritar al Blocului ACUM ar putea obține deblocarea finanțării externe a R. Moldova în câteva luni. Alți deputați ai Blocului ACUM au sugerat invitarea socialiștilor la convorbiri, pe fundalul prelungirii crizei de după alegerile neconcludente din 24 februarie. „Despre coaliție nu poate fi vorba”, dar „merită încercată” o înțelegere pentru sprijinirea unui guvern minoritar și adoptarea unui pachet de legi anti-oligarhice pentru înlăturarea PD de la putere, a spus deputatul Mihai Popșoi, vineri seara, la Pro TV Chișinău, în emisiunea „În Profunzime”. El a fost sprijinit de deputatul Igor Munteanu, care a spus în aceeași emisiune că „politica este arta posibilului” și că „este interesul mai multor actori” să împiedice transformarea PD în „partid stat”. Mesajele Blocului ACUM survin după ce socialiștii au avut o primă rundă de negocieri cu PD pentru crearea unei majorități parlamentare, dar fără rezultate palpabile. Fiecare dintre cele trei formațiuni clasate pe primele locuri la alegerile din februarie poate crea o majoritate dacă se unește măcar cu încă una.

Președintele Igor Dodon l-a invitat din nou în vizită la Chișinău pe patriarhul rus Kiril. Într-un comunicat al președinției despre vizita lui Dodon de zilele acestea la Moscova, șeful statului își exprimă speranța că vizita va avea loc până la sfârșitul anului. Președinția nu dă alte detalii ale vizitei lui Dodon la Moscova, dar înainte să plece în capitala rusă acesta a dezmințit că ar fi presat de Kremlin să nu accepte formarea unui guvern de coaliție la Chișinău între aliații săi socialiști și Partidul Democrat. Președintele moldovean l-a invitat pe patriarhul rus în vizită și anul trecut, pentru a participa la o manifestare homofobă, „Congresul Familiilor”. Dar în ciuda unor promisiuni, capul bisericii ruse și-a contramandat participarea pe fundalul conflictului său acut cu Kievul și cu Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, care a recunoscut independența Bisericii Ortodoxe Ucrainene față de Moscova.

În România, a fost reținut sub acuzația de implicare în trafic de droguri de mare risc fiul scriitorului și fostului ministru de Externe, Andrei Pleşu. Mihai Pleșu a fost reținut la Iași, unde a fost adus vineri de la București pentru audieri. Rețeaua care trafica comprimate de ecstasy și alte droguri era bazată la Iași. Poliția spune că a fost destructurată după razii ale forțelor speciale în municipiul și o localitate învecinată, vineri, când au fost reținute alte șapte persoane. Poliția mai spune că urmărește rețeaua încă de anul trecut iar sursa de aprovizionare cu droguri ar fi un cetățeni britanic de origine siriană ajutat de concubina sa româncă.

Președintele american Donald Trump a vizitat granița cu Mexicul, declarând că Statele Unite sunt „pline” și nu mai au capacitatea de a primi imigranți. În timpul vizitei de vineri în micul oraș californian Calexico, Trump a repetat că Statele Unite s-ar confrunta cu o situație de urgență la granița sudică. La o întâlnire cu polițiștii de frontieră, președintele american a afirmat că imigranților trebuie să li se spună să se întoarcă de unde au venit. În ciuda declarațiilor președintelui despre o stare de urgență, Congresul a refuzat să aprobe finanțare pentru construcția unui zid la granița cu Mexicul, una din principalele promisiuni electorale ale lui Trump.

Potrivit relatărilor de presă, Statele Unite urmează să desemneze Corpul de Gardă Revoluționar, elita armatei iraniene, drept organizație teroristă străină. Ar fi pentru prima dată când Washington-ul ar da acest calificativ unei structuri militare a altei țări. Wall Street Journal și Reuters citează oficiali americani spunând că anunțul ar putea fi făcut pe 8 aprilie. Până acum, Statele Unite au desemnat drept teroriste doar brațul extern al Gărzii Revoluționare și alte entități și persoane asociate cu aceasta. Aplicarea etichetei teroriste pentru întreaga organizație ar fi promovată de consilierul pentru securitatea națională a Statelor Unite, John Bolton și secretarul de Stat, Mike Pompeo, care cred că așa vor putea fi curmate afaceri ale forțelor de elită iraniene în Europa și alte regiuni.

Liderii coaliției de guvernare în Romania PSD-ALDE au anunțat că nu se vor duce săptămâna viitoare la consultările de la Palatul Cotroceni pe tema situației din justiție, Liviu Dragnea susținând că lui nu-i place de președintele Klaus Iohannis, în vreme ce Tăriceanu a scris pe Facebook că refuză să discute situația din justiție, până când șeful statului nu îl demite pe procurorul general, Augustin Lazăr. Preşedintele Klaus Iohannis a trimis astăzi o scrisoare preşedinţilor partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlamentul de la București, prin care îi invită la consultări, joia şi vinerea viitoare, la Palatul Cotroceni, pe tema situaţiei din Justiţie, a informat Administraţia Prezidenţială.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare aduce la cunoștința publicului, printr-un comunicat de presă, că iese din cercul de acționari ai Mobiasbancă din Moldova. Exprimându-și încrederea în perspectivele băncii, BERD subliniază că și-a vândut pachetul de 8,84% în Mobiasbancă, o filială a Groupe Société Générale din Franța și a patra cea mai mare bancă din Moldova, pentru 2,6 milioane de euro. Șefa Biroului BERD din Moldova, Angela Sax, a menționat cu această ocazie că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este mândră că a jucat un rol important în calitate de acționar în ultimii zece ani. BERD a devenit acționar la Mobiasbancă în 2008 pentru a susține intrarea Groupe Société Générale în sectorul bancar din Moldova. Pe lângă statutul de acționar, Banca a contribuit, de asemenea, la asigurarea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii din Moldova prin Mobiasbancă. Din 1996, BERD a acordat băncii finanțare de peste 60 de milioane de euro pentru împrumuturi acordate companiilor locale. BERD este cel mai mare investitor instituțional din Moldova. De la începutul operațiunilor sale în țară, Banca a investit aproape 1,3 miliarde de euro în mai mult de 120 de proiecte din sectorul financiar, agrobusiness, energetic, infrastructură și producție.

Liderii coaliției la guvernare în Romania PSD-ALDE au anunțat că nu se vor duce săptămâna viitoare la consultările de la Palatul Cotroceni pe tema situației din justiției, Liviu Dragnea susținând că lui nu-i place de președintele Klaus Iohannis, în vreme ce Tăriceanu a scris pe Facebook că refuză să discute situația din justiție până când șeful statului nu îl demite pe procurorul general, Augustin Lazăr. Președintele Klaus Iohannis a trimis astăzi o scrisoare președinților partidelor şi formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul de la București, prin care îi invită la consultări joia şi vinerea viitoare, la Palatul Cotroceni, pe tema situației din justiție, a informat Administrația Prezidențială.

Amnesty International Moldova susține că victimele evenimentelor din 7 aprilie 2009 au rămas cu sentimentul că justiția e inaccesibilă deoarece investigațiile și urmăririle penale care au urmat evenimentelor, precum și sancțiunile aplicate celor câțiva ofițeri din cadrul forțelor de poliție nu au fost pe măsura amplorii și gravității abuzurilor aplicate demonstranților pașnici de acum zece ani. Amnesty Internațional susține că Moldova are nevoie de o agenție specializată în investigarea torturii, tratamentelor inumane și degradante aplicate de către reprezentanții organelor de drept. Fără o astfel de instituție nu există certitudine că tortura și relele tratamente din trecut, inclusiv cele legate de 7 aprilie 2009, vor fi vreodată investigate efectiv, iar societatea va continua să aibă sentimentul că justiție în Moldova nu se face, sunt de părere membrii organizației.

În ceea ce îl privește pe Andrei Băguța, raportul organizației afirmă că tortura și relele tratamente au persistat de la reținerea lui până la plasarea în celulă cu alți deținuți, dar și că nu a avut acces la tratamente medicale adecvate. Într-un alt caz, omului de afaceri Serghei Cosovan, deținut în Penitenciarul nr. 16 de la Pruncul din septembrie 2017, medicii i-au recomandat internarea într-un spital, dar conducerea penitenciarului refuză să-l transfere. Potrivit raportului Amnesty International Moldova, în timpul protestelor din aprilie 2009 poliția a reținut cel puțin 600 de persoane, multe dintre ele au fost maltratate în tipul arestărilor, în incinta secțiilor de poliție. Procuratura Generală a înregistrat atunci 108 plângeri. Amnesty amintește că în 2015 Procuratura Generală a publicat un comunicat de presă în care a rezumat rezultatele acțiunilor în cazul acestora. Potrivit documentului, au fost pornite 71 de cauze penale separate, care au rezultat cu condamnarea a 29 de polițiști.

La Chișinău va fi organizat săptămâna viitoare Forumul R. Moldova – SUA la care vor participa companii americane din domeniul infrastructurii, agroalimentar, energetică și IT. „Forumul Republica Moldova – Statele Unite ale Americii va oferi antreprenorilor din țara noastră ocazia să înțeleagă procesul derulării afacerilor cu SUA și atragerii investițiilor străine. De cealaltă parte, oamenii de afaceri americani vor cunoaște mai bine facilitățile fiscale și investiționale din R. Moldova și sectoarele strategice”, a declarat Chiril Gaburici, citat de agenția Moldpres. Ambasadorul Dereck J. Hogan a spus că evenimentul este o bună oportunitate ca cei mai buni oameni de succes din SUA să meargă și la universitățile din țară pentru a împărtăși experiența din domeniul afacerilor, investițiilor, inovației.

Moldova a acordat prima cetățenie în schimbul unei investiții unui om de afaceri. Potrivit Ziarului de Gardă, președintele Moldovei Igor Dodon a semnat un decret în acest sens, publicat și în Monitorul Oficial.

Informația a fost confirmată și de șeful Serviciul cetățenie și grațieri din cadrul Președinției, care a refuzat însă să ofere mai multe detalii despre această persoană. Publicația nu a putut obține de la Ministerul de Externe numele persoanei. Autoritățile moldovene prezintă acest program drept „o șansă unică” prin care vor fi atrase investiții de 1,3 miliarde de euro, în timp ce experții anticorupție şi deputați din opoziție susțin că oferirea cetățeniei unor investitori străini comportă riscuri majore pentru securitatea statului şi ar putea afecta regimul liberalizat de vize cu UE, de care beneficiază R. Moldova. Acest tip de programe există și în cîteva țări ale Uniunii Europene, dar Comisia Europeană a criticat practica, invocând chestiuni de securitate și lipsa unui control comunitar asupra procesului.

O nouă ședință ce se referă la al doilea dosar al lui Vlad Filat, programată pentru astăzi, a fost amânată. Potrivit avocatului acestuia, fostul premier a suferit o intervenție medicală și are nevoie de o perioadă de recuperare. Următoarea ședință ar urma să aibă loc pe 15 aprilie. În acest dosar, Vlad Filat este acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari. Fostul premier a fost condamnat în primul dosar la nouă ani de închisoare, fiind învinuit de trafic de influență şi corupere pasivă.

Comisia Unificată de Control a aprobat retragerea postului staționar de „grăniceri” dintre localitățile Slobozia și Cremenciug, asumându-și sarcina de a monitoriza, prin intermediul structurilor subordonate, situația în sectorul respectiv, informează agenția IPN. Decizia a fost luată ieri. Potrivit unui comunicat de presă al Biroului pentru Politici de Reintegrare, citat de IPN, partea moldovenească a semnalat noi cazuri de plasare a patrulelor mobile ale „grănicerilor” transnistreni în Zona de Securitate, care au avut loc în ultima săptămână în preajma localităților Gâsca, Hagimus, Hârbovăț și nemijlocit în municipiul Bender. Un incident mai grav, și anume o tentativă de reținere a patru cetățeni ai Republicii Moldova de către „grănicerii” transnistreni, pentru pretinse acțiuni de traversare ilicită a așa-numitei „frontiere”, a fost înregistrat în data de 31 martie, între localitățile Chircăiești și Chițcani. Situația este investigată de către organele Poliției Naționale. Conceptul de demilitarizare treptată a Zonei de Securitate a fost fixat încă la 20 martie 1998 în Acordul de la Odesa, semnat la nivel înalt de Republica Moldova, Federația Rusă, Ucraina și de șeful Misiunii OSCE în Moldova, iar printr-o decizie a copreședinților Comisiei Unificate de Control din 13 iulie 1999 toate componentele Comisiei s-au înțeles să întreprindă măsuri concrete în acest sens.

Fostul magnat al petrolului din Rusia și critic al politicii președintelui Vladimir Putin Mihail Hodorkovski a declarat, într-un interviu cu serviciul rusesc al postului nostru de radio, că cercurile politice și economice din jurul Kremlinului ar dori ca Vladimir Putin să rămînă la putere și după 2024, cînd expiră al patrulea mandat al său de președinte. În opinia lui Hodorkovski, cei din jurul lui Putin se tem că odată ce el nu va mai fi la putere nu se vor mai afla în siguranță, nici ei și nici afacerile lor. Hodorkovski a mai spus și că ar fi posibil ca Putin să nu mai dorească un nou mandat după 2024, dar cei din jurul lui l-ar putea împinge într-un nou mandat „sau prin unirea cu Belarus sau prin altceva”. Fondatorul mișcării civice Open Rusia, Hodorkovski spune că Vladimir Putin are interes să consolideze „într-un conflict înghețat” conflictul din estul Ucrainei, pentru că, dacă „războiul ar lua sfîrșit, mii de oameni înarmați ar putea căuta refugiu în Rusia”, or Putin va căuta să împiedice acest lucru.

Vorbind despre alegerile din Ucraina, fostul magnat al petrolului din Rusia a spus că în ciuda faptului că sistemul politic din Ucraina este „departe de a fi perfect”, el este „mult mai eficient decît cel din Rusia, din ultimii 20 de ani”. Mihail Hodorkovski a fost arestat în 2003, condamnat pentru evaziune fiscale și alte delicte financiare, condamnat la 10 ani de închisoare și eliberat în 2013 printr-o grațiere semnată de Vladimir Putin. Hodorkovski trăiește în exil în Elveția.

Emisarul american pentru Afganistan Zalmay Halilzad încearcă să ajungă la o înțelegere de pace cu talibanii, pentru a pune capăt celor aproape 18 de ani de război din aceasta țară. În cursul zilei, emisarul american a avut convorbiri cu șeful diplomației Pakistanului, Shah Mehmood Qureshi. Pakistanul a fost învinuit de Statele Unite și de Guvernul de la Kabul că ar avea legături strânse cu talibanii şi este considerat un actor politic important în regiune. Zalmay Halilzad a avut mai multe runde de negocieri cu talibanii în Quatar, iar în turneul său de acum va merge şi în Uzbekistan și în Iordania, înainte de o nouă rundă de negocieri cu talibanii la Doha, în Quatar. Halilzad a fost şi în Marea Britanie, Belgia și Afganistan, în cursul acestui turneu diplomatic.

Un tribunal de la Belgrad i-a condamnat la închisoare pe patru înalți foști ofițeri de securitate care în 1999 l-au ucis pe un jurnalist critic la adresa lui Slobodan Miloșevici, Slavko Curuvija. Jurnalistul era redactor-șef la doua ziare independente și a fost împușcat la Belgrad, în faţa locuinței lui, la 11 aprilie 1999, cu câteva zile înainte de campania NATO împotriva Serbiei care a pus capăt războiului din Kosovo. Fostul șef al securității statului Rade Markovici şi șeful serviciilor din Belgrad Milan Radonjic au fost condamnați la cîte 30 de ani de închisoare. Foștii ofițeri de securitate Ratko Romoc și Miroslav Kurak au fost condamnați la 20 de ani detenție. Kurak a fost condamnat în absenţă. Judecătorul care a pronunțat sentințele a spus că cei 4 se fac vinovați de a fi ordonat uciderea jurnalistului. Familia acestuia susține că personal Slobodan Miloșevici ar fi ordonat crima. Miloșevici a murit în detenție în Tribunalul de la Haga în 2006, înainte de sfârșitul procesului său.

Cel mai mare exercițiu multinațional naval din Marea Neagră, „Sea Shield 19”, organizat de Forţele Navale Române, la care vor participa 2.200 de militari, începe vineri şi se va desfășura atât în apele teritoriale ale României, cât şi în apele internaționale ale Mării Negre. Potrivit Statului Major al Forţelor Navale (SMFN), la exercițiu, ce va avea loc în perioada 5 - 13 aprilie, vor participa 14 nave militare românești şi șase nave militare din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda şi Turcia, cu un total de aproximativ 2.200 de militari. „Scenariul exercițiului este fictiv şi urmărește planificarea şi executarea unei Operaţii de Răspuns la Criză (CRO) sub mandatul unei Rezoluții a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (UNSC), în contextul unui mediu de securitate caracterizat prin amenințări simetrice şi asimetrice”, se arată într-un comunicat al SMFN, citat de agenția Mediafax.

Statele Unite intenționează extinderea vânzării de avioane de vânătoare F-35 fabricate de Lockheed Martin către cinci noi ţări, inclusiv România, în contextul în care aliații europeni doresc să îşi întărească poziția militară în faţa Rusiei, a declarat un oficial al Pentagonului, citat de agenția Reuters. Într-o declarație adresată Camerei Reprezentanților, viceamiralul Mathias Winter, directorul biroului F-35 din cadrul Pentagonului, a transmis că „printre potențialii clienți se numără Singapore, Grecia, România, Spania şi Polonia. Printre țările care doresc să achiziționeze aeronave F-35 se numără şi Finlanda, Elveţia şi Emiratele Arabe Unite, scrie agenția Mediafax.

Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene şi candidatul Partidului Socialiştilor Europeni la funcţia de preşedinte al CE, a avertizat vineri că Partidul Social-Democrat din România riscă excluderea din PSE din cauza situaţiei statului de drept, informează agenția Mediafax.

Premierul britanic Theresa May a cerut vineri UE să amâne plecarea țării sale din blocul cu 28 de membri până la 30 iunie, cu posibilitatea ieșirii mai devreme dacă Parlamentul de la Londra îi aprobă acordul cu UE. Solicitarea este cuprinsă într-o scrisoare adresată de Theresa May președintelui Consiliului European, Donald Tusk. Scrisoarea a fost făcută publică la câteva clipe după ce agențiile de presă au relatat că Tusk este gata să propună amânarea „flexibilă” a Brexitului cu până la un an de zile. Ieșirea ar fi trebuit să aibă loc la 29 martie, dar a fost amânată o dată, iar termenul curent este 12 aprilie. Politicienii britanici încă nu s-au putut pune de acord asupra condițiilor ieșirii din UE. Între timp, surse apropiate președintelui francez Emmanuel Macron au spus însă că informațiile despre o posibilă ofertă de amânare din partea UE sunt „scurgeri inexacte” și că Londra trebuie să prezinte UE un plan limpede privind Brexitul cel mai târziu marțea viitoare. Liderii UE se vor întâlni să discute Brexitul miercuri, 10 aprilie.