Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a reafirmat că după 2021, când se încheie actualul mandat la conducerea Guvernului, nu va mai candida pentru nicio poziție politică, nici în Germania, nici altundeva în Europa. Merkel s-a retras anul trecut de la conducerea partidului său, Uniunea Creștin Democrată, dar speculațiile că și-ar putea continua cariera politică la Bruxelles au fost hrănite recent și de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, declarând că nu-și poate închipui ca „Merkel să dispară în anonimat”.

La Londra, pe de altă parte, liderul grupului parlamentar al Partidului Conservator în Camera Comunelor a declarat tot joi că premierul Theresa May a acceptat să discute calendarul plecării ei de la conducerea Partidului Conservator după ce luna viitoare Parlamentul va vota din nou asupra acordului privind Brexitul, negociat cu Uniunea Europeană, acord care a fost respins deja de trei ori, provocând amânarea Brexit-ului până pe 31 octombrie.

Fostul ministru britanic de externe Boris Johnson, unul din cei mai activi avocați ai Brexit-ului, a declarat joi că va candida pentru a-i succeda premierului Theresa May la conducerea Partidului Conservator, relatează BBC. Johnson a demisionat din Guvern anul trecut în iulie, fiind nemulțumit de modul cum negocia Theresa May cu Uniunea Europeană ieșirea țării din UE. În acest moment, Johnson ar fi candidatul cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile în cadrul Partidului Conservator.

Brexit-ul a fost amânat acum până pe 31 octombrie, motiv pentru care Marea Britanie va participa la alegerile europarlamentare din 23-26 mai. Totodată, Theresa May continuă negocierile cu Partidul Laburist de opoziție privind acordul negociat cu Bruxelles, care reglementează ieșirea din Uniunea Europeană. Înainte de aceste negocieri, excepționale în condiții britanice, Theresa May declarase că va demisiona dacă parlamentarii acceptă acordul cu UE. Dar documentul a fost respins de trei ori, până acum.

Ministrul de externe iranian, Mohammad Javad Zarif, a respins joi „orice posibilitate” de negocieri cu Statele Unite pentru a reduce tensiunea în creștere în Golf şi a acuzat Washingtonul că ar provoca o escaladare a situației. Aflat în Japonia, Zarif a mai spus că nu știe pe ce se bazează președintele american Donald Trump care afirma recent la Casa Albă că „în scurt timp, Iranul va accepta să discute”.

Statele Unite s-au retras unilateral din acordul nuclear internațional cu Iranul, semnat în 2015, iar de anul trecut a reimpus sancțiuni împotriva Teheranului. Ca reacție, Iranul a declarat că s-ar putea să nu mai respecte toate prevederile acordului nuclear, care rămâne în vigoare. Tensiunile în zona Golfului Persic au crescut în ultimele săptămâni: Statele Unite au trimis în zonă un portavion şi au staționat o baterie de rachete Patriot, afirmând că Iranul amenință interesele americane și ale aliaților din regiune. Miercuri, Statele Unite şi-au retras personalul diplomatic auxiliar din Irak, invocând „amenințări iminente”, din partea Iranului vecin.

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat că anul acesta se va deschide un număr record (36) de secții de votare în R. Moldova pentru alegerile europarlamentare, dar într-un interviu cu Moldpres a ținut să precizeze că moldovenii cu cetățenie română vor putea să voteze în baza mai multor acte, însă nu vor putea vota cu documente expirate. Ioniță a mai spus că la scrutin pot participa toţi cetățenii români cu reședința sau domiciliul în Republica Moldova cu vârsta de 18 ani, cetățenii care în ziua alegerilor se află în Republica Moldova, indiferent de motivul prezenței lor aici, şi cetățenii cu drept de vot din alte state membre ale UE, care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în PE.

Se va putea vota în baza următoarelor acte: pașaport diplomatic, pașaport diplomatic electronic, pașaport de serviciu, pașaport de serviciu electronic, pașaport simplu, pașaport simplu electronic, pașaport simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, cartea electronică de identitate sau buletinul de identitate.

Fostul ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor, Iurie Chirinciuc, a fost condamnat, de către Curtea de Apel Chișinău, la trei ani și șase luni de închisoare, cu executare, transmite IPN.

Procuratura Generală precizează că fostul ministru a fost condamnat pentru trafic de influență și abuz de serviciu, iar pe lângă privațiunea de libertate a fost privat de dreptul de a exercita funcții publice timp de cinci ani.

Decizia poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție.

Iurie Chirinciuc, împreună cu șefii a două companii de construcții, au fost reținuți pe 27 aprilie 2017. Audiați, aceștia și-au recunoscut vin și au încheiat un acord cu procuratura. Prima instanță a pronunțat sentințe prin care nu erau privați de libertate.

Prima ședință de judecată în dosarul fraudei de peste 126 de milioane de lei de la Banca Socială, care urma să aibă loc astăzi la sediul Judecătoriei Buiucani, a fost amânată. Unul dintre inculpați nu a fost prezent, din motiv de boală. Următoarea ședință de judecată a fost stabilită pentru 18 iulie, relatează portalul Bani.md.

La începutul lunii trecute, Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală. Procurorii spun că directorul, vice-directorul băncii și ceilalți suspecți din conducerea BS au provocat instituției daune de 126 de milioane de lei prin creditele acordate în 2013 în cadrul unei „scheme infracționale de redresare artificială a situației financiare a instituției”.

Vicedirectorul Institutului Național de Cercetări Economice, Olga Gagauz, a avertizat că dacă tendințele de îmbătrânire demografică se vor menține, către anul 2035 populația R. Moldova se poate reduce până la 2,3 milioane de oameni.

Vorbind la conferința internațională „Parteneriate pentru o lume a muncii în schimbare”, desfășurată joi la Chișinău, Olga Gagauz a atras atenția că „se va schimba și balanța dintre cererea și oferta pe piața muncii. Se estimează că, în structura populației, va crește ponderea persoanelor de 45 de ani și peste, de aceea e nevoie de gândit cum pot fi asigurate condiții de muncă pentru persoanele la vârsta de pre-pensionare”, a declarat experta, citată de IPN. Conferința a avut loc cu ocazia Centenarului Organizației Internaționale a Muncii.

Pentru a se putea vorbi despre integrarea sistemului bancar transnistrean în cel al R. Moldova, băncile de pe malul stâng la Nistrului ar trebui mai întâi să accepte leul moldovenesc ca mijloc de plată, a declarat guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armaşu, în contextul afirmațiilor că integrarea bancară ar putea fi discutată la următoarele negocieri în formatul 5+2.

Guvernatorul BNM mai spune că sistemul bancar moldovenesc a luat-o mult înaintea instituțiilor financiare din stânga Nistrului în ceea ce privește politicile prudențiale şi prevenirea spălării banilor sau finanțării terorismului, și că, prin urmare, o „integrare pripită ar putea aduce riscuri mari pentru sistemul bancar al R. Moldova”.

Totuși, guvernatorul afirmă că punctul de vedere al BNM referitor la acest subiect nu a fost solicitat decât de presă, ceea ce ar putea să însemne că la nivel oficial deocamdată nimeni nu discută despre integrarea instituțiilor bancare din regiunea transnistreană în sistemul bancar moldovenesc.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, intenționează să se adreseze din nou Curții Constituționale (CC), de data aceasta pentru a clarifica procedura şi data exactă la care ar putea dizolva actualul Parlament, care din 21 martie și-a suspendat ședințele, fără a fi creat o majoritate sau a-și fi ales structura de conducere. Totodată, Dodon a apreciat miercuri, într-o emisiune de televiziune, că alegeri anticipate ar putea avea loc la jumătatea lunii octombrie.

„Constituția spune că Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu reușește să formeze Guvernul sau nu adoptă legi în termen de trei luni. În acest caz, nu prea este clar - trei luni din momentul validării mandatelor (aceasta va fi pe 9 iunie) sau de la începutul primei ședințe a Parlamentului - la 21 iunie”, a spus Igor Dodon miercuri seară. Președintele a amintit că este obligat să convină cu Curtea Constituțională şi asupra decretului său privind dizolvarea Parlamentului şi numirea datei viitoarelor alegeri.

„[...] Decretul poate fi semnat la mijlocul lunii iulie. Alegerile trebuie să aibă loc nu mai devreme de 60 de zile de la această dată şi nu mai târziu de 90 de zile. Asta înseamnă că alegerile vor avea loc în a doua jumătate a lunii octombrie”, a apreciat Dodon, citat de presa de la Chișinău.

La Forumului pentru Cooperare în domeniul Securității (FCS), Republica Moldova a criticat din nou, drept ilegală, staționarea trupelor rusești pe teritoriul său şi a contestat invocarea de către Rusia a acordului din 1992, relatează Moldpres şi Radio Chişinău.

Ambasadorul moldovean la Viena, Victor Osipov, a reiterat că Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR) se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova şi trebuie retrase necondiționat, împreună cu armele din dotare şi stocurile de muniții. Osipov a reamintit că ultima dată retragerea necondiționată a trupelor şi munițiilor rusești a fost cerută în rezoluția Adunării Generale a ONU din 22 iunie 2018. Delegația Federației Ruse prezentă la forum a anunțat că obiecțiile Republicii Moldova vor fi comunicate la Moscova.

„Rusia este interesată în salvarea şi consolidarea Consiliului Europei ca una dintre organizațiile internaționale cele mai respectate de pe continentul european”, se arată într-un comunicat al Ministerului rus de Externe, publicat înainte de reuniunea anuală a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei la Helsinki. Ministrul de externe Serghei Lavrov participă la reuniune.

Declarația surprinde prin tonul laudativ, ținând cont de faptul că Rusia și-ar putea pierde locul în Consiliul Europei.

Membră din 1996, Rusia este principala sursă de cazuri care ajung în fața CEDO. După anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea, parlamentarii ruşi au fost privați de dreptul de vot în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

În răspuns, Moscova şi-a suspendat în 2017 contribuția de 33 de milioane de euro către Consiliul Europei (7% din bugetul acestuia). Iar deputații ruși refuză de atunci să participe la sesiunile APCE.

Conform regulilor Consiliului, un stat membru care nu-şi plătește contribuția riscă excluderea după doi ani, adică începând din iunie pentru Rusia.

Miercuri, Serghei Lavrov a spus că chestiunea plății contribuției ruse nu se va afla pe ordinea de zi de la Helsinki. El a sugerat totuși că s-ar discuta o declarație pe această temă.

Președintele francez Emmanuel Macron a apreciat joi că este „nepotrivit” să se „lanseze un război tehnologic sau un război comercial împotriva oricărei țări”, afirmație făcută în legătură cu tensiunile dintre Washington şi Beijing privind tehnologia 5G şi operatorul chinez Huawei. El a subliniat că „Franţa şi Europa sunt pragmatice şi realiste”. „Vrem să dezvoltăm ocuparea forței de muncă, afacerile, inovațiile. Noi credem în cooperare şi multilateralism”, a precizat el.

Președintele american Donald Trump a semnat miercuri un ordin prin care interzice companiilor din Statele Unite să mai folosească echipamente de telecomunicații realizate de firme străine care prezintă un risc pentru securitatea americană, informează BBC. Liderul de la Casa Albă nu a specificat nicio companie în ordinul semnat.

Analiștii sunt de părere că decizia ar fi fost luată împotriva companiei chineze Huawei.

Mai multe state, inclusiv SUA, sunt îngrijorate că echipamentele create de Huawei ar putea fi folosite pentru spionaj în beneficiul Chinei. Beijingul respinge acuzațiile. Huawei a reacționat insistând că activitățile sale nu generează niciun fel de amenințări şi sunt independente de guvernul chinez.

Ceremonia de inaugurare a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, va avea loc pe 20 mai, au decis parlamentarii Radei Supreme de la Kiev.

Peste 20 de persoane au fost condamnate la zile de detentie pentru că au luat parte la proteste neautorizate la Ekaterinenburg. In ultimele trei zile, mii de oameni au protestat împotriva deciziei autorităților locale din Ekaterinburg de a construi o biserică ortodoxă pe locul unui parc. Potrivit organizatiei OVD-info, care monitorizeaza protestele din Rusia si raspunsul autorităților, numarul celor arestati ca urmare a acestor proteste ar fi de 70. Peste 74 de mii de oameni au semnat o petitie on line impotriva construcției bisericii pe locul unui parc public.

Preşedintele american Donald Trump se va întâlni cu omologul său polonez Andrzej Duda pe 12 iunie, la Washington, pentru a discuta despre securitate şi apărare, a informat miercuri Casa Albă. Potrivit comunicatului Casei Albe, cei doi șefi de stat vor discuta „despre dezvoltarea pe mai departe a parteneriatului strategic dintre Statele Unite și Polonia si o gama larga de chestiuni de interes comun, inclusive in domeniul apărarii, securității, energiei și comețului”. Cei doi lideri își vor reafirma legaturile culturale și istorice, inainte de cei 80 de ani de la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial și de anivrersarea a 20 de ani de cind Polonia este membră a Alianței Nord Atlantice.

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, a declarat miercuri, citat de site-ul Hotnews.ro, că scrisoarea trimisă pe 10 mai președintelui României, președinților celor două camere din Parlament și premierului este un pas preventiv și încearcă să convingă autoritățile să nu adopte modificările aduse Codurile penale, pentru că „este mereu mai bine să previi decât să corectezi apoi”.

Legat de utilizarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene în cazul ţărilor membre UE care nu respectă statul de drept, Timmermans a spus că este „foarte important”.

„Procesul este încă în curs, în Consiliu, atât în cazul Poloniei, cât şi al Ungariei. Cât priveşte România, încă avem şansa să prevenim, pentru că Parlamentul a adoptat legislaţia, dar nu este în aplicare. Încerc să conving instituţiile din România să nu facă acest pas”.

Întrebat dacă a primit un răspuns la scrisoare, Frans Timmermans a spus că nu și că știe doar ce a văzut în mass-media, iar acest lucru nu este încurajator.

Premierul României, Viorica Dăncilă, a declarat miercuri, la Ploiești, că este dezamăgită de gestul lui Frans Timmermans de a trimite scrisoarea Executivului, comentând că amenințarea cu articolul 7 „este un lucru periculos”. Ea a mai susținut că o să-i răspundă prim-vicepreședintelui Comisiei Europene și o să-i ceară un tratament corect pentru România.

Președintele Moldovei, Igor Dodon va semna decretul de dizolvare a Parlamentului și va numi data alegerilor parlamentare anticipate dacă, până la mijlocul lunii iunie, nu vor fi constituite organele de conducere ale legislativului, a anunțat președintele Moldovei la o întrevedere cu ambasadorii de la Chișinău.

Într-un comunicat de presă al Președinției se spune că, în cadrul discuțiilor, Igor Dodon și-a exprimat regretul pentru blocajul politic din țară și a repetat că, în opinia sa, scenariul alegerilor parlamentare anticipate nu este bun pentru Republica Moldova, existând riscuri de stopare a proiectelor investiționale, riscuri pentru sistemul bugetar și pentruamânarea alegerilor locale.

La întrevederea președintelui Moldovei cu ambasadaorii acreditați la Chisinau, Igor Dodon a anunțat că va participa la Summit-ul Uniunii Eurasiatice de la Nur-Sultan, Kazahstan. Pe 6-8 iunie, va merge la Forumul Internațional Economic de la Sankt Petersburg, iar pe 21 iunie va asista la deschiderea ediției a II-a a Jocurilor Olimpice Europene de la Minsk, informeaza agenția IPN.

Ministrul polonez de externe Jacek Czaputowicz a propus actualizarea Parteneriatului Estic și ca cele şase foste republici sovietice partenere să creeze între ele o zonă de liber schimb, informează TVR Moldova.

Czaputowicz a mai propus și crearea unui secretariat şi a preşedinţiei rotative a Parteneriatului Estic pentru a instituţionaliza relaţia Uniunii Europene cu vecinele de la est . Din Parteneraitul Estic fac parte Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina si Moldova.

Un grup bipartizat de congresmeni americani au cerut Turciei, într-o rezoluție fara valoare de lege, să anuleze planurile sale de a cumpăra sisteme defensive antiracheta tip S-400 de la Rusia. Eliot Engel, președintele Democrat al Comitetului pentru Relatii Externe al Camerei Reprezentantilor si republicanul Michael McCaul, membru al Comitetui, au dat publicității o declaratie pe 15 mai în care își exprimă îngrijorarea pentru „direcția în care președintele Recep Tayyip Erdogan duce acest important aliat al Statelor Unite din NATO”.

Republicanul McCaul a avertizat că daca această tranzactie va continua, Ankara va avea de suportat consecințe. Președintele democrat al Comitetului pentru Justitiei al Camerei Reprezentanților, Jerrold Nadler, a spus și el că Turcia nu poate să continue pe această „cale de a-și alinia politica cu cea a lui Vladimir Putin și să suprime drepturile propriilor cetățeni”.

Turcia, ca tară membra a NATO participa la producția de avioane americane F-35, iar dacă Ankara nu renunță la cumpărarea sistemelor defensive rusești, va fi exclusă din participarea la fabricarea avioanelor militare NATO, a avertizat și liderul minorității republicane din Camera Reprezentanților KevinMcCarthy.

Președintele Turciei a spus de mai multe ori că nu va renunța la înțelegerea cu Moscova, care, potrivit presei rusești implică cumpărarea a patru sisteme defensive antiracheta rusesti S 400 care ar costa, fiecare, două miliarde și jumătate de dolari.

Preşedintele american Donald Trump a semnat miercuri un ordin prin care interzice companiilor din Statele Unite să mai folosească echipamente de telecomunicaţii realizate de firme străine care prezintă un risc pentru securitatea americana, informează BBC. Liderul de la Casa Albă nu a specificat nicio companie în ordinul semnat.

Analiştii sunt de părere că decizia ar fi fost luată împotriva companiei chineze Huawei.

Mai multe state, inclusiv SUA, sunt îngrijorate că echipamentele create de Huawei ar putea fi folosite pentru spionaj în beneficiul Chinei. Beijingul respinge acuzatiile.

La Bruxelles a avut loc aseară singura dezbatere publică a celor șase candidați pentru funcția de președinte al Comisiei Europene sau „Spizenkandidat”, prezentați de principalele șase partide europene, înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai.

Pe lângă germanul Manfred Weber, din partea Partidului Popular European, și socialistul Frans Timmermans (candidații cu cele mai mari șanse), mai participă daneza Margrethe Vestager din partea ALDE, Ska Keller (Germania) din partea Verzilor și cehul Jan Zahradi din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. După cum relateaza corespondentul nostru la Bruxelles ( link active la relatarea lui Dan!) cei șase candidați, au răspuns unei salve de întrebări legate de subiecte precum migraţia, securitatea, populismul, șomajul, schimbările climatice şi rolul Uniunii Europene în lume. În cadrul dezbaterii, olandezul socialist Frans Timmermans l-a atacat în permanență pe germanul PPE Manfred Weber pe chestiuni legate de economice, solidaritate europeana în chestiunea refugiaților.

Sistemul „Spizenkandidat”-ului a fost introdus în 2014, pentru a mări influența electoratului asupra desemnării principalilor lideri din structurile europene. În principiu, candidatul grupării cu cele mai multe mandate în Parlament, ocupă și funcția de președinte al Comisiei Europene, dar multe guverne europene nu sunt mulțumite cu acest sistem.

Reprezentanți ai guvernului venezuelean și ai opoziției se află în Norvegia, pentru a participa la discuții legate de rezolvarea crizei din această țară sud-mericană. Potrivit agențiilor internaționale de știri, convorbirile ar avea loc la Oslo, dar nu se știe dacă ele vor fi și față în față. Controversatul președinte Nicolas Maduro a spus, într-o cuvîntare la televiziunea de stat că ministerul informațiilor Jorje Rodriguez se afla „cu o misiune importantă în afara țării”, iar agenția Associated Press citează declarații ale unor importanți lideri ai opozitiei, care afirmă că la convorbiri participă reprezentanți de seamă ai opozitiei si ai puterii. Occidentul îl consideră pe liderul opozitiei Juan Guaido, presedintele Adunării Naționale, drept președinte interimar al țării, în timp ce Rusia, China și Cuba îl sprijină pe președintele Maduro, a cărui victorie în alegerile din 2018 a fost contestată în masive proteste de stadă la care au participat zeci de mii de oameni. Alegerile din 2018 au fost boicotate de opozitie, care le-a considerat fraudate.

Președintele Satelor Unite, Donald Trump a declarat că este „sigur” că regimul de la Teheran va dori „curînd” sî negocieze cu Washingtonul și a respins speculațiile din presă că ar exista divergențe în interiorul administrației sale în legatură cu politica față de Iran. Declarația a fost făcută într-un mesaj pe twitter, fara a fi date mai multe amănunte. Pînă acum regimul de la Teheran a respins orice convorbiri cu Washingtonul. Ministrul iranian de externe Javad Zarif a declarat la Tokio, astazi, că pînă acum Iranul a „arătat maxim de reținere” fața de Statele Unite și fața de retragerea din acordul nuclear din 2015 și a acuzat Washingtonul că „escaladeaza în mod inacceptabil” criza cu Iranul.

La Bruxelles are loc în această seară singura dezbatere a celor șase candidați pentru funcția de președinte al Comisiei Europene sau „Spizenkandidat”, prezentați de principalele șase partide europene, înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai.

Pe lângă germanul Manfred Weber, din partea Partidului Popular European, și socialistul Frans Timmermans (candidații cu cele mai mari șanse), mai participă daneza Margrethe Vestager din partea ALDE, Ska Keller (Germania) din partea Verzilor și cehul Jan Zahradi din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, grupare care este undeva între pro-europeni și eurosceptici. Aici este Partidul Conservator din Marea Britanie, partidul separatist flamand și partidul de guvernământ din Polonia, „Lege și Justiție” (PiS).

Sistemul „Spizenkandidat”-ului a fost introdus în 2014, pentru a mări influența electoratului asupra desemnării principalilor lideri din structurile europene. În principiu, candidatul grupării cu cele mai multe mandate în Parlament, ocupă și funcția de președinte al Comisiei Europene.

Dar nu automat. Sistemul a funcționat în cazul lui Jean-Claude Juncker, dar țările membre în UE nu sunt obligate să respecte acest sistem și să-l aprobe pe candidatul celui mai puternic partid din Parlament. Multe guverne europene nu sunt mulțumite cu acest sistem.