La Londra, negocierile între guvernul premierului Theresa May și opoziția laburistă privind acordul asupra Brexit-ului au eșuat, relatează BBC. Este vorba de acordul negociat de Theresa May cu Uniunea Europeană acum mai bine de doi ani, care reglementează ieșirea Marii Britanii din UE.

Documentul a fost respins deja de trei ori în Parlamentul de la Londra, motiv pentru care Brexit-ul, programat pentru 29 martie, a fost amânat până pe 31 octombrie, iar Marea Britanie trebuie să participe la alegerile europarlamentare din 23-26 mai. Este motivul pentru care Theresa May a încercat să negocieze o soluție de compromis cu opoziția laburistă.

Liderul laburiștilor, Jeremy Corbin, a declarat că opoziția a mers cât a putut de departe, dar că guvernul ar fi „prea slab și instabil”. May a declarat însă că laburiști nu pot găsi un numitor comun când vine vorba de Brexit.

Theresa May va înainta din nou în Parlament acordul pentru ieșirea din UE, după care a promis că va stabili calendarul retragerii sale de la conducerea partidului conservator. Votul din Parlament ar urma să aibă loc o săptămână după alegerile europarlamentare.

Consiliul Europei, reunit la Helsinki, a adoptat o rezoluție prin care Rusiei i se redă dreptul de vot, suspendat după anexarea abuziva a peninsulei Crimeea. La reuniunea care a marcat 70 de ani de existență a structurii pan-europene de apărare a drepturilor omului, miniștrii de externe din cele 49 de țări membre au aprobat o declarație prin care se afirmă că toți membrii au dreptul de participa, în mod egal, la procesul decizional, relatează AP.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a salutat votul și a asigurat că Rusia va reîncepe să cotizeze. S-ar putea spune că votul de vineri al Consiliului Europei este și prima dată când o structură europeană suspendă sancțiunile impuse Rusiei ca urmare a anexării abuzive a peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014.

Ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin nu a fost la Helsinki, și-a anulat participarea în ultimul moment, anticipând rezultatul votului de vineri. Ministrul de externe lituanian, Linas Linkevicius a scris pe Twitter, imediat după vot, că „„Rusia își continuă politica agresivă împotriva Ucrainei” iar valorile europene nu au valoarea dacă nu sunt și apărate.

Iar ministrul finlandez de externe a declarat că anexarea peninsulei Crimeea „este și rămâne un abuz” care „nu poate fi trecut cu vederea”.

Rusia este membră în Consiliul Europei din 1996, dar relațiile s-au stricat de când Consiliul a suspendat dreptul de vot al Moscovei ca răspuns la anexarea Crimeei ucrainene în 2014. În replică, Rusia și-a înghețat cotizația anuală de 37 de milioane, reprezentând cam 7% din bugetul organizației cu sediul la Strasbourg. Dar în ultimele zile, Moscova a dat semnale că dorește să-și îmbunătățească relațiile, declarând că nu are planuri imediate de a ieși din organizație. Retragerea Rusiei ar însemna că și cetățenii ruși ar pierde dreptul de a mai fi aleși la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, iar în acest moment, cele mai multe dosare la CEDO provin din Rusia.

Ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, a anunţat vineri că va demisiona după ce președintele ales Volodimir Zelenski depune jurământul, săptămâna viitoare, pe 20 mai.
Kilimkin a explicat că noul preşedinte trebuie să aibă posibilitatea să-şi formeze în mod liber propria echipă de politică externă. Pavlo Klimkin deține funcția de ministru de externe al Ucrainei din iunie 2014. Nu este afiliat politic și a anunțat că va participa la apropiatele alegeri generale, programate pentru octombrie, anul acesta.

Tot vineri și-a anunțat demisia și șeful Consiliului Național de Securitate din Ucraina, Olexander Turcinov, motivând cu apropiata schimbare de administrație. Un aliat al președintelui demisionar Petro Poroșenko, Turcinov a fost unul din coordonatorii campaniei militare împotriva separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.

Vineri, s-a anunțat la Kiev și destrămarea majorității parlamentare, după retragerea Frontului Popular, al doilea partid ca pondere din legislativ. Parlamentul are acum 30 de zile pentru a forma o noua coaliție majoritară, după care noul președinte ar putea organiza alegeri anticipate. Alegerile generale regulate sunt însă programate pentru 27 octombrie.

Arhitectul american de origine chineză Ieoh Ming Pei, cunoscut în lumea întreagă pentru piramida din curtea muzeului Louvre de la Paris, a murit în Manhattan, la vârsta de 102 ani.

Pe lângă piramidă, comandată de președintele François Mitterand și care a provocat la vremea sa un val de comentarii contradictorii, Pei a mai construit Biblioteca Kennedy de la Boston și noua aripă a Galeriei Naționale de Artă de la Washington. Ultimul său mare proiect a fost Muzeul de Artă Islamică din Qatar.

Pentru prima dată, Uniunea Europeană va putea sancționa persoanele sau entitățile responsabile de atacuri cibernetice. UE a decis vineri să creeze o listă neagră pentru sancţionarea responsabililor de atacuri cibernetice din afara Uniunii.

În comunicatul Consiliului UE se arată că „măsurile restrictive includ interdicţia de a călători în UE şi îngheţarea bunurilor. În plus, le este interzis persoanelor şi entităţilor din UE să pună la dispoziţie fonduri persoanelor şi entităţilor înscrise pe listă”. „Pentru prima dată, UE va putea impune sancţiuni unor persoane sau entităţi care sunt responsabile de atacuri cibernetice sau de tentative de atacuri cibernetice, care aduc un sprijin financiar, tehnic sau material unor atacuri cibernetice sau sunt implicate în orice alt mod în acestea”, arată comunicatul.

Textul nu menţionează niciun stat, dar europenii au denunţat în mai multe rânduri atacuri cibernetice venite din Rusia, China, Coreea de Nord şi Iran.

Cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European, la Milano are loc o mare reuniune a partidelor populist-naționaliste, organizată de vicepremierul italian, Matteo Salvini, liderul partidului „Lega” (Liga Nord).

Șase formaţiuni vor fi reprezentate de şefii lor: Adunarea Naţională, de Marine Le Pen; Liga, de Matteo Salvini; PVV olandez, de Geert Wilders; Volia (Bulgaria), de Vesekin Mareşki; SPD ceh, de Tomio Okamura, iar Sme Rodina slovac, de Boris Kollar, precizează agențiile de presă internaționale.

Alternativa pentru Germania (AfD), care ar putea aduce 11 eurodeputaţi în Parlamentul European, va fi reprezentată de eurodeputatul George Meuthen; din partea FPO austriac va fi prezent Harald Vilimski, membru al PE; iar pentru Vlaams Belang flamand - eurodeputatul şi fostul preşedinte Gerolf Annemans. Pentru Partidul Popular danez va fi prezent europarlamentarul Andres Vistisen, pentru EKRE (Estonia) va participa vicepreşedintele Jaak Madison, iar pentru Adevăraţii Finlandezi, vicepreşedinta Laura Huntasaari, relatează Agerpres.

Marii absenți sunt partidele de guvernământ din Ungaria (Fidesz) și Polonia (PiS).

Coaliția de guvernare din Ucraina s-a destrămat cu numai câteva zile înainte de inaugurarea noului președinte, Volodomir Zelenski. Frontul Popular, a doua grupare ca pondere din Parlament, s-a retras din alianța creată în 2014 - „Ucraina Europeană”.

Parlamentul are acum 30 de zile pentru a forma o noua coaliție majoritară, după care noul președinte ar putea organiza alegeri anticipate. Alegerile generale regulate sunt însă programate pentru 27 octombrie.

Aflat la Beijing, ministrul de externe iranian Javad Zarif a declarat din nou că Acordul nuclear internațional din 2015 trebuie salvat și ținut în viață. Acordul încheiat de principalele puteri ale lumii cu Iran (între care și China) prevede ca Teheranul să-și limiteze drastic programul nuclear, în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor internaționale.

Anul trecut însă, Statele Unite s-au retras unilateral din acord, reimpunând sancțiuni drastice împotriva Iranului. Restul țărilor semnatare, între care și Uniunea Europeană, au declarat însă că vor să mențină acordul în viață și să compenseze cumva pierderile pricinuite de sancțiunile americane – ceea ce se dovedește complicat, pentru că sancțiunile americane se aplică și țărilor care au relații cu Iranul.

Recent, Teheranul a anunțat că s-ar putea retrage din anumite articole ale acordului nuclear, ca reacție la presiunile americane și incapacitatea celorlalte țări semnatare de a compensa. „Este simplu”, a declarat Zarif la Beijing, „comunitatea internațională trebuie să normalizeze relațiile comerciale cu Iranul”.

Pentru al patrulea an consecutiv, Mitropolia Moldovei organizează sâmbătă, 18 mai, Marșul tăcerii în sprijinul familiei tradiționale. Iar duminică, în Piața Marii Adunări Naționale, are loc loc Festivalul Familiei, desfășurat din nou sub patronajul președintelui Igor Dodon, care a decretat anul 2019 , anul familiei.

Anul trecut, președintele Dodon a găzduit la Chișinău Congresul Mondial al Familiei. El a vorbit atunci despre manifestațiile LGBT care „ofensează moralitatea publică, contribuie la răspândirea principiilor imorale” și a cerut ca „astfel de propagandă să nu aibă loc”.

Tot duminică, 19 mai, la Chișinău este anunțat, marșul comunității LGBT, sub sloganul „Sunt OK”, în cadrul unei noi ediții a festivalului Pride.

Marșul minorităților sexuale a fost însoțit de mai multe ori la Chișinău de manifestări de protest ale unor grupări religioase, soldate în câteva rânduri cu întreruperea marșului. Anul trecut, poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor. Potrivit unui nou clasament dat publicității recent de cea mai mare asociație de organizații LGBT din Europa, ILGA-Europe, R. Moldova este una din cele mai intolerante țări față de minoritățile sexuale, în urma vecinelor sale România și Ucraina.

Taiwanul a devenit prima țară asiatică în care sunt legale căsătoriile cuplurilor de același sex. Parlamentarii de la Taipei au aprobat vineri cu mare majoritate de voturi o lege care permite cuplurilor de același sex să formeze „uniuni exclusive permanente” și o clauză care le dă dreptul să ceară certificat de căsătorie. Votul care a avut loc de Ziua Internațională Împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei este o mare victorie pentru comunitatea LGBT din statul insular, care face eforturi de mulți ani pentru o recunoaștere juridică mărită. În Asia de est puține țări au în vedere acordarea de drepturi cuplurilor gay. Vietnamul și Tailanda au făcut progrese în ultimii ani, iar căsătoriile gay sunt recunoscute de unele districte ale capitalei nipone, Tokio. În zona mai extinsă cunoscută drept Asia-Pacific, numai Australia și Noua Zeelandă permit căsătoriile gay.

Relațiile Consiliului Europei cu Rusia sunt în prim-planul marcării a 70 de ani de existență a structurii pan-europene de apărare a drepturilor omului printr-o reuniune în capitala finlandeză Helsinki. Peste 30 de miniștrii de externe europeni se află la Helsinki pentru o întrunire de două zile, începută joi, la istorica Sală Finlanda, unde au fost semnate în 1975 Acordurile de la Helskinki într-un efort de detensionare a relațiilor est-vest în plin război rece. Rusia este membră în Consiliul Europei din 1996, dar relațiile s-au stricat de când Consiliul a suspendat dreptul de vot al Moscovei ca răspuns la anexarea Crimeii ucrainene în 2014. În replică, Rusia și-a înghețat cotizația anuală de 37 de milioane, reprezentând cam 7% din bugetul organizației cu sediul la Strasbourg. Dar în ultimele zile, Moscova a dat semnale că dorește să-și îmbunătățească relațiile, declarând că nu are planuri imediate de a ieși din organizație.

Învingătorul alegerilor de la 24 februarie, Partidul Socialiștilor (PSRM), și-a exprimat indignarea față de creșterea prețurilor unor produse agricole în R. Moldova, în primul rând a legumelor, care s-ar fi scumpit cu 40% de la un an la altul. Într-un comunicat de presă citat de IPN, socialiștii spun că de vină pentru scumpiri ar fi „speculanții” și autoritățile care n-au făcut nimic să-i combată. În comunicatul socialiștilor este numită „cinică” scumpirea combustibililor pentru mașini agricole tocmai când se desfășoară munca pe teren. Tot joi, Banca Națională a menționat scumpirea alimentelor printre factorii care duc la depășirea țintei inflației pe anul curent, dar a data asigurări că rata inflației va reveni în apropierea țintei la anul.

Un portal de știri de la Chișinău spune că fostul ministru al transporturilor, Iurie Chirinciuc, ar fi plecat din țară imediat după ce a fost condamnat joi la trei ani și jumătate de închisoare cu executare într-un dosar de corupție. Chirinciuc, care a candidat fără succes pentru un fotoliu de parlamentar în februarie, după ce fusese condamnat deja, dar cu drept de apel, a fost găsit vinovat de trafic de influență și abuz în serviciu în legătură cu folosirea unor fonduri europene pentru repararea drumurilor. Site-ul Deschide.md a scris, citând informații de la un cititor, că Iurie Chirinciuc, care deține și cetățenia română, a fost văzut joi seară în jurul orei opt în punctul de trecere a frontierei cu România de la Sculeni.

Comunitatea LGBT din R. Moldova va ține duminică, 19 mai, în capitală, marșul „Sunt OK”, în cadrul unei noi ediții a festivalului Pride. Înaintea manifestării, poliția a făcut apel la organizatori, participanți, dar și la cetățeni, să respecte legea și să se abțină de la „incitări” care pot pune în pericol viața și sănătatea participanților la marș și a polițiștilor. Marșul minorităților sexuale a fost însoțit de mai multe ori la Chișinău de manifestări de protest ale unor grupări religioase, soldate în câteva rânduri cu întreruperea marșului. Anul trecut poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor. Potrivit unui nou clasament dat publicității recent de cea mai mare asociație de organizații LGBT din Europa, ILGA-Europe, R. Moldova este una din cele mai intolerante țări față de minoritățile sexuale, în urma vecinelor sale România și Ucraina.

Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a spus că până în prezent au fost recuperați 2,285 miliarde de lei din cele peste 13 miliarde care reprezintă creditul de urgență acordat de către Banca Națională a Moldovei băncilor cu capital de stat devalizate. Vorbind joi la o conferință de presă în capitală, Armașu a spus că o parte din bani au fost recuperați prin rambursarea creditelor vechi de la cele trei bănci falimentate – Banca de Economii, Unibank și Banca Socială. Altă parte a fost recuperată prin lichidarea activelor. Iar circa 850 de milioane de lei au fost recuperați de la persoanele condamnate pentru frauda bancară.

Vicedirectoarea Institutului Național de Cercetări Economice, Olga Gagauz, a avertizat că dacă tendințele de îmbătrânire demografică se vor menține, către anul 2035 populația R. Moldova se poate reduce până la 2,3 milioane de oameni. Vorbind la conferința internațională „Parteneriate pentru o lume a muncii în schimbare”, desfășurată joi la Chișinău, Olga Gagauz a atras atenția că „se va schimba și balanța dintre cererea și oferta pe piața muncii. Se estimează că, în structura populației va crește ponderea persoanelor de peste 45 de ani, de aceea e nevoie de gândit cum pot fi asigurate condiții de muncă pentru persoanele la vârsta de pre-pensionare”, a declarat experta. Conferința a avut loc cu ocazia Centenarului Organizației Internaționale a Muncii.

Șefa aviației militare a Statelor Unite spune că încă este posibil ca Turcia să decidă să nu achiziționeze un sistem de apărare balistică rusesc, într-un contract care a înfuriat Washingtonul și alți aliați ai Turciei din NATO. Întrebată dacă Ankara s-ar putea răzgândi în cele din urmă în privința cumpărării sistemului S-400, secretarul forțelor aeriene americane, Heather Wilson, a spus joi că „este posibil”. „Diplomații continuă să facă eforturi în această chestiune”, a mai spus Wilson, reiterând punctul de vedere că S-400 este „incompatibil cu posesia de avioane (de luptă americane) F-35. Săptămâna aceasta, un grup de legislatori americani influenți din ambele partide din Congres au cerut Turciei să renunțe la planul cumpărării sistemului rusesc.

Miniștrii finanțelor din Uniunea Europeană vor discuta vineri cererile României și Ungariei de relaxare a restricțiilor privind producerea țuicii sau pălincii din fructe. În UE distilarea acestei băuturi este în prezent interzisă în gospodăriile oamenilor, iar cantitatea ce o pot produce entitățile autorizate este limitată prin lege din motive de sănătate. Bucureștiul și Budapesta vor ca producătorilor de fructe să li se dubleze cota pe care o pot lua acasă de la distilerie, la 100 de litri, și să se ridice interdicția totală asupra producției de țuică în gospodării.

Taiwanul ar putea deveni vineri prima țară din Asia care legalizează căsătoriile cuplurilor de același sex. Legislativul de la Taipei urmează să voteze trei propuneri legislative: una înaintată de guvern, care prevede dreptul la căsătorie pentru gay și lesbiene și altele două mai puțin ambițioase, din partea opoziției conservatoare. Parlamentarii taiwanezi intenționează să legalizeze căsătoriile până la 24 mai, termen stabilit în 2017 de Curtea Constituțională. În Asia, alte țări care fac progrese în asigurarea drepturilor cuplurilor LGBT sunt Vietnamul și Thailanda.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a reafirmat că după 2021, când se încheie actualul mandat la conducerea Guvernului, nu va mai candida pentru nicio poziție politică, nici în Germania, nici altundeva în Europa. Merkel s-a retras anul trecut de la conducerea partidului său, Uniunea Creștin Democrată, dar speculațiile că și-ar putea continua cariera politică la Bruxelles au fost hrănite recent și de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, declarând că nu-și poate închipui ca „Merkel să dispară în anonimat”.

La Londra, pe de altă parte, liderul grupului parlamentar al Partidului Conservator în Camera Comunelor a declarat tot joi că premierul Theresa May a acceptat să discute calendarul plecării ei de la conducerea Partidului Conservator după ce luna viitoare Parlamentul va vota din nou asupra acordului privind Brexitul, negociat cu Uniunea Europeană, acord care a fost respins deja de trei ori, provocând amânarea Brexit-ului până pe 31 octombrie.

Fostul ministru britanic de externe Boris Johnson, unul din cei mai activi avocați ai Brexit-ului, a declarat joi că va candida pentru a-i succeda premierului Theresa May la conducerea Partidului Conservator, relatează BBC. Johnson a demisionat din Guvern anul trecut în iulie, fiind nemulțumit de modul cum negocia Theresa May cu Uniunea Europeană ieșirea țării din UE. În acest moment, Johnson ar fi candidatul cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile în cadrul Partidului Conservator.

Brexit-ul a fost amânat acum până pe 31 octombrie, motiv pentru care Marea Britanie va participa la alegerile europarlamentare din 23-26 mai. Totodată, Theresa May continuă negocierile cu Partidul Laburist de opoziție privind acordul negociat cu Bruxelles, care reglementează ieșirea din Uniunea Europeană. Înainte de aceste negocieri, excepționale în condiții britanice, Theresa May declarase că va demisiona dacă parlamentarii acceptă acordul cu UE. Dar documentul a fost respins de trei ori, până acum.

Ministrul de externe iranian, Mohammad Javad Zarif, a respins joi „orice posibilitate” de negocieri cu Statele Unite pentru a reduce tensiunea în creștere în Golf şi a acuzat Washingtonul că ar provoca o escaladare a situației. Aflat în Japonia, Zarif a mai spus că nu știe pe ce se bazează președintele american Donald Trump care afirma recent la Casa Albă că „în scurt timp, Iranul va accepta să discute”.

Statele Unite s-au retras unilateral din acordul nuclear internațional cu Iranul, semnat în 2015, iar de anul trecut a reimpus sancțiuni împotriva Teheranului. Ca reacție, Iranul a declarat că s-ar putea să nu mai respecte toate prevederile acordului nuclear, care rămâne în vigoare. Tensiunile în zona Golfului Persic au crescut în ultimele săptămâni: Statele Unite au trimis în zonă un portavion şi au staționat o baterie de rachete Patriot, afirmând că Iranul amenință interesele americane și ale aliaților din regiune. Miercuri, Statele Unite şi-au retras personalul diplomatic auxiliar din Irak, invocând „amenințări iminente”, din partea Iranului vecin.

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat că anul acesta se va deschide un număr record (36) de secții de votare în R. Moldova pentru alegerile europarlamentare, dar într-un interviu cu Moldpres a ținut să precizeze că moldovenii cu cetățenie română vor putea să voteze în baza mai multor acte, însă nu vor putea vota cu documente expirate. Ioniță a mai spus că la scrutin pot participa toţi cetățenii români cu reședința sau domiciliul în Republica Moldova cu vârsta de 18 ani, cetățenii care în ziua alegerilor se află în Republica Moldova, indiferent de motivul prezenței lor aici, şi cetățenii cu drept de vot din alte state membre ale UE, care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în PE.

Se va putea vota în baza următoarelor acte: pașaport diplomatic, pașaport diplomatic electronic, pașaport de serviciu, pașaport de serviciu electronic, pașaport simplu, pașaport simplu electronic, pașaport simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, cartea electronică de identitate sau buletinul de identitate.

Fostul ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor, Iurie Chirinciuc, a fost condamnat, de către Curtea de Apel Chișinău, la trei ani și șase luni de închisoare, cu executare, transmite IPN.

Procuratura Generală precizează că fostul ministru a fost condamnat pentru trafic de influență și abuz de serviciu, iar pe lângă privațiunea de libertate a fost privat de dreptul de a exercita funcții publice timp de cinci ani.

Decizia poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție.

Iurie Chirinciuc, împreună cu șefii a două companii de construcții, au fost reținuți pe 27 aprilie 2017. Audiați, aceștia și-au recunoscut vin și au încheiat un acord cu procuratura. Prima instanță a pronunțat sentințe prin care nu erau privați de libertate.

Prima ședință de judecată în dosarul fraudei de peste 126 de milioane de lei de la Banca Socială, care urma să aibă loc astăzi la sediul Judecătoriei Buiucani, a fost amânată. Unul dintre inculpați nu a fost prezent, din motiv de boală. Următoarea ședință de judecată a fost stabilită pentru 18 iulie, relatează portalul Bani.md.

La începutul lunii trecute, Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală. Procurorii spun că directorul, vice-directorul băncii și ceilalți suspecți din conducerea BS au provocat instituției daune de 126 de milioane de lei prin creditele acordate în 2013 în cadrul unei „scheme infracționale de redresare artificială a situației financiare a instituției”.