Tenismanul moldovean Radu Albot s-a calificat în sferturile de finală ale turneului ATP de la Geneva (Elveția), transmite IPN.
După victoria în fața italianului Lorenzo Sonego, Albot l-a învins astăzi și pe argentinianul Juan Ignacio Londero, locul 78 mondial, scor 6-1, 6-7, 6-4. În runda următoare, Albot (numărul 45 ATP) va juca cu învingătorul partidei dintre elvețianul Stan Wawrinka (27 ATP) și bosniacul Damir Dzumhur (57 ATP).

Președinta Camerei Reprezentanților din Statele Unite, Nancy Pelosi, l-a acuzat pe președintele Donald Trump că ar „mușamaliza” investigațiile în legatură cu amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016 și cu afacerile sale și situatia sa financiară. Nancy Pelosi a spus că preşedintele blochează mai multe investigaţii ale Congresului, ignorând citaţiile, refuzând să permită actualilor şi foştilor consilieri să depună mărturie şi interizicându-le să predea documente.

„Nimeni nu este mai presus de lege, inclusiv presedintele Statelor Unite. Şi credem că preşedintele Statelor Unite este angajat într-o muşamalizare”, a declarat Pelosi după o întâlnire a democraţilor din Camera Reprezentanţilor. In replica, președintele american Donald Trump a respins acuzatiile asuora acestor „false investigatii” și a spus că nu va discuta cu democratii sau cu doamna Pelosi despre un potenţial plan de dezvoltare a infrastructurii, scurtînd întilnirea care a avut loc astazi pe aceasta temă. Mai multe comitete ale Camerei Reprezentanților investigheaza afacerile presedintelui Trump, evolutiile sale financiare și aspecte ale raportului procurorului special Robert Mueller.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, fostul KGB, a anunțat ca ofițerii săi au ucis două persoane suspectate ca ar fi pus la cale atacuri teroriste in regiunea Vladimir, la est de Moscova. Potrivit agentiilor ruse de știri, suspectii nu ar fi acceptat să se predea și au deschis foc împotriva ofiterilor Comitetului national antiterorism. Nu există confirmări independente despre acest incident, dar FSB-ul a spus că ar fi gasit la locuinta suspectilor din localitatea Kolciugino arme, munitii, un dispozitiv explozibil artizanal si literatură extremistă. FSB-ul nu a dat mai multe detalii despre actiunea ofiterilor sai.

Ministrul apărării de la Ankara, Hulusi Akara, anunțat că Turcia este pregătită pentru potențiale sancțiuni americane pentru cumpărarea de sisteme defensive anti-rachetă rusești de tip S-400, dar a spus și că între Ankara si Washington se remarcă „o apropiere” pe aceasta temă. Statele Unite au cerut Turciei să anuleze tranzacția și au amenințat că în caz contrar ar putea activa o prevedere legală, care ar permite impunerea de sancțiuni Turciei, chiar daca Turcia este aliat al Statelor Unite în NATO.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și prima doamna Melania vor vizita si Irlanda, in turneul pe care il vor face in Europa și unde vor mai călători in Marea Britanie și în Franța. Anunțul a fost făcut de Casa Albă. Donald Trump deține un teren de golf în Irlanda, în localitatea Doonbeg, unde va avea loc întilnirea cu premierul Leo Varadkar. Donald Trump si soția sa vor fi oaspectii Reginei Elisabeta pentru o vizita de stat între 3 si 5 iunie, și pe agenda vizitei se afla și o întrevedere a liderului de la Casa Alba cu șefa cabinetului, Theresa May. Donald Trump va participa la ceremoniile oficiale pentru a niversarea a 75 de ani de la debarcarea Aliaților în Normandia din 6 iunie 1944. Donald Trump va avea convorbiri pe 6 iunie, după ceremoniile aniversare, cu președintele Franței, Emanuel Macron.

În nordul țării s-a înregistrat un nou caz de rujeolă. Este vorba despre un adolescent în vârstă de 16 ani din satul Nicoreni, raionul Drochia. Acesta a revenit în țară, recent, din Federația Rusă, informeaza site-urile de știri moldovenești. Adolescentul a fost diagnosticat cu rujeolă și internat în spitalul de Boli Infecțioase din Drochia. 23 de persoane, care au contactat cu adolescentul, au fost vaccinate preventiv. De la începutul acestui an, în Moldova au fost înregistrate 24 cazuri de rujeolă.

Vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Mihai Popşoi, spune că deputații Blocului Politic ACUM sunt de acord cu președintele Igor Dodon, și consideră că deputații aleși de popor trebuie sa muncească pentru cei care i-au ales, dar spune Mihai Popşoi, unica diferența e că cei din Blocul ACUM au depus eforturi pentru a debloca activitatea parlamentară, iar colegii socialiști au nu ar avea de fapt, aceasta intenție, informeaza agenția IPN.

In cadrul unui briefing de presă, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a spus că, dacă în următoarele două săptămâni, până pe 7 iunie, fracțiunile parlamentare nu ajung la o înțelegere în vederea formării unei majorități parlamentare, va semna decretul de dizolvare a Parlamentului. Dodon a mai spus că s-a adresat la Curtea Constituțională pentru a afla de când începe termenul de trei luni după care apar circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului: de la validarea mandatelor sau de la ședința de constituire.

Deputații Blocului Politic ACUM (DA-PAS) și cei ai PSRM au avut câteva tentative de a discuta despre o cooperare parlamentară. ACUM pledează pentru un guvern minoritar, alegerea președintelui Parlamentului din partea Blocului și pe votarea unui pachet de legi anti-oligarhice. PSRM insistă să fie creată o majoritate parlamentară și funcția de președinte al Parlamentului să-i revină. PDM a invitat de două ori la discuții deputații Blocului ACUM, însă ultimii au refuzat participarea.

În R. Moldova fost creat un grup de inițiativă pentru constituirea unui nou partid pe arena politică. Este vorba despre Partidul popular găgăuz-bulgar „Budjac”. Reprezentanții grupului, care vin din Taraclia și UTA Găgăuzia, își propun să devină o formațiune care să reprezinte cetățenii de rând din toată țara.
Solicitat de agenția IPN, liderul grupului de inițiativă, Igor Ianac, decanul Facultății de drept de la Universitatea de Stat din Comrat, a spus că astăzi guvernarea este reprezentată doar de „partide de elită”. Igor Ianac a mai spus agentiei citate că în grupul de inițiativă nu se regăsesc persoane care au mai făcut parte din partide politice. În noua formațiune se vor regăsi în mare parte tineri, „care vor promova idei în susținerea intereselor naționale și a bunăstării cetățenilor”. După colectarea semnăturilor necesare, care va începe joi, 23 mai, va fi înaintat setul de acte pentru înregistrare. Liderul grupului de inițiativă spune că partidul se va implica în alegerile de toate nivelurile. Potrivit datelor Ministerului Justiției, în prezent în Republica Moldova sunt înregistrate 45 de partide.

Președintele României, Klaus Iohannis, a acuzat Partidul Social Democrat de boicot cu trei zile înainte de referendumul pentru susținerea statului de drept, care are loc odată cu alegerile europarlamentare. Referendumul este organizat la cererea președintelui Iohannis și susținut de toate partidele din opoziție. Consiliul Național al Audiovizualului, care are o majoritate pro-guvernamentală, a refuzat să acorde timp de antenă pentru publicitatea plebiscitului. Pentru ca referendumul să fie validat este necesară o prezență la vot de minim 30%. Președintele României a mai spus astăzi, referindu-se la declarația liderului PSD, Liviu Dragnea, care sugera că își va anunța candidatura la prezidențiale, că tot ce lipseşte este ca un „infractor condamnat pentru fraudarea referendumului (din 2012) să fie candidat la Preşedinţie".

Parlamentul de la Kiev, Rada Supremă, și-a încheiat sesiunea de urgență de miercuri, fără să discute amendamentele propuse la Legea electorală de catre președintele Volodimir Zelenski. Pe 20 mai, in discursul său de investitură, Zelenski a propus revenirea la sistemul de vot pe listă și la renunțarea la cel mixt, care există acum. Deputatii din Radă au votat cu 17 de voturi împotriva și 92 pentru, sa nu ia în discutie propunerea președintelui.

Totodată, marți, noul președinte a semnat decretul de dizolvare a actualului Parlament, pe motiv că „nu ar mai reprezenta interesele” populației și a propus organizarea de alegeri anticipate în iulie. Președintele Radei, Andrei Parubi, a scris însă pe Facebook că propunerea președintelui este ilegală și că ar încălca Constituția Ucrainei. Parubi a cerut și Curtii Constituționale să se pronunțe. Alegerile generale regulate sunt așteptate în octombrie.

Președintele Zelenski l-a numit în calitate de șef al administrației aparatului prezidențial pe consilierul său pe probleme juridice, care este și avocatul personal al oligarhului Igor Kolomoiski, Andrei Bohdan.

Andrei Bohdan a mai avut funcții guvernamentale şi în timpul fostului președinte Viktor Ianukovici, fiind secretar de stat în Ministerul Justiției și secretar de stat responsabil pentru politica anticorupție. Andrei Bohdan a declarat într-un interviu televizat că chestiunea ajungerii la pace cu Rusia și la încheierea conflictului din estul Ucrainei va fi supusa unui referendum popular. Potrivit agentiilor internaționale de presa, Kremlinul a anunțat că președintele Rusiei, Vladimir Putin, a discutat conflictul din estul Ucrainei cu cancelara Germaniei, Angela Merkel, și cu președintele Franței, Emanuel Macron.

Președintele Zelenski l-a numit ieri pe generalul Ruslan Homciak a sef al Statului Major al amatei ucrainene in locul lui Viktor Mujenko. Acesta detinuse postul din 2014, după protestele de pe Maidan si înlăturarea de la putere a presedintelui Viktor Ianukovici.

Marile firme producătoare de încălțăminte de sport, Adidas, Puma și Nike i-au cerut președintelui american Donald Trump să pună capăt războiului comercial cu China, care ar putea avea consecințe „catastrofale”.

Cele trei firme s-au alăturat unui grup de 170 de producători și distribuitori de încălțăminte, care au adresat marți o scrisoare președintelui Trump, în care îi cer să scoată produsele de încălțăminte din lista de importuri din China, care ar urma să fie taxate suplimentar cu 25%.

Luna aceasta, administrația americană a impus taxe de 25% pe importuri din China în valoarea de 200 de miliarde de dolari și a amenințat cu o nouă rundă de taxe suplimentare, pe un volum de importuri de 300 de miliarde de dolari. Sub incidența taxelor majorate intră bunuri de larg consum, haine și încălțăminte, electronice și telefoane mobile.

Pe de altă parte, administrația Trump a anunțat că amână aplicarea interdicției impusă firmelor americane de a furniza tehnologie concernelor chinezești aflate pe o listă neagră, din motive de securitate. Listă pe care a fost pus și gigantul telecomunicațiilor Huawei, ceea ce a determinat firma Google să anunțe că și-ar putea sista colaborarea cu concernul chinezesc.

La Paris, pe de altă parte, ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, a afirmat miercuri că Franţa nu va lua ca „ţintă” Huawei, scopul fiind de a garanta suveranitatea țării și accesul consumatorilor la cele mai bune tehnologii, începînd cu rețelele 5G. Huawei are una din cele mai avansate tehnologii în domeniul 5G.

Președintele Igor Dodon a anunțat că a cerut Curții Constituționale să stabilească când expiră termenul de trei luni, prevăzut în Constituție, pentru dizolvarea Parlamentului: trei luni de la data de 9 martie, când au fost aprobate rezultate alegerilor, sau din 21 martie, când a avut loc prima și singura ședință a noului Parlament, la care, însă, nu s-a ales structura de conducere a legislativului, în absența unei majorități. Curtea Constituțională a precizat deja, tot la cererea președintelui Dodon, că acesta nu poate însărcina pe nimeni cu formarea unui nou guvern, în absența structurilor de conducere ale Parlamentului.

Într-o conferință de presă, Igor Dodon a avertizat partidele parlamentare că este momentul să lase la o parte „egoismul politic și ambițiile exagerate” care ar împiedica formarea unei majorități. „Mă adresez deputaților: sau vă apucați de lucru, voi primiți salarii de zece ori mai mai decât pensia medie, sau recunoașteți că ambițiile nu vă permit, rânza moldovenească nu vă permite să găsiți limbă comună și atunci duceți-vă la alegeri anticipate” a mai declarat președintele.

Secretarul de stat american Mike Pompeo și ministrul în exercițiu al apărării Patrick Shanahna au declarat marți în Congres, că toate acțiunile întreprinse în ultimul timp împotriva Iranului au ca scop protejarea intereselor americane și descurajarea unei agresiuni din partea Teheranului.

„Vorbim despre descurajare, nu despre război”, a declarat ministrul apărării.

Tensiunile între Statele Unite și Iran au crescut mult în ultimul timp, după ce administrația Trump a retras America din acordul nuclear internațional cu Iranul și a reimpus sancțiuni. Speculațiile despre o posibilă confruntare militară s-au intensificat după ce Statele Unite și-au întărit și prezența militară în Orientul Mijlociu și Golful Persic, unde au trimis un portavion.

În Cehia, mii de peroane au protestat din nou la Praga împotriva ministrului justiției, bănuit că ar putea încerca să-l protejeze pe premierul Andrei Babis, acuzat de deturnarea unor fonduri europene. Organizatorii protestului susțin că marți au fost zeci de mii de protestatari care au cerut din nou și demisia premierului.

Există temerea că Marie Benesova ar putea încerca să blocheze deschiderea unui proces împotriva premierului Babis, acuzat de deturnarea a peste două milioane de euro, fonduri europene, pe care le-ar fi obținut în mod fraudulos, pentru una din multele sale afaceri.

Premierul susține să acuzațiile sunt motivate politic dar dacă este găsit vinovat ar putea fi condamnat la până la zece ani închisoare.

Parlamentul de la Kiev se reunește miercuri într-o ședință extraordinară, după ce noul președinte Volodimir Zelenski a semnat marți, decretul de dizolvare a Radei Supreme și convocare a alegerilor parlamentare anticipate pe 21 iulie. Ședința a fost convocată de Andri Parubi, președintele legislativului, la cerea președintelui țării care vrea ca deputații să analizeze amendamente la legea electorală.

Zelenski și-a anunțat intenția să dizolve Parlamentul în discursul său inaugural de luni, spunând că actuala legislatură nu mai reprezintă voința alegătorilor. Actor de comedie fără experiență politică, Zelenski a câștigat luna trecută alegerile prezidențiale cu 73% din voturi, dar noul său partid nu este reprezentat în Parlamentul actual.

Zelenski a mai invocat și motivul că din 2016 nu ar mai exista o coaliție majoritară. Creată în 2014, alianța Ucraina Europeană, formată din cinci partide și condusă de partidul fostului președinte Petro Poroșenko, s-a destrămat în anii 2015-2016. Ultimul partid care s-a retras a fost Frontul Popular, cu câteva zile în urmă.

Statele Unite au anunțat că amână impunerea restricțiilor pentru firmele americane de a vinde tehnologii gigantului chinez Huawei, într-o încercare de a atenua impactul pe care măsura o va avea asupra deținătorilor de telefoane și tablete Huawei, precum și asupra micilor furnizori de servicii, care se bazează pe echipamentele Huawei. Restricțiile ar fi interzis, de exemplu, unor firme ca Google să mai vândă companiei chineze sistemul de operare Android sau alte aplicații, lovind indirect în consumatori. Amânarea a permis și rechilibrarea burselor, care au căzut luni la anunțarea sancțiunilor. Statele Unite spun că Huawei amenință securitatea cibernetică, dar sancțiunile fac parte dintr-o confruntare economică și tehnologică mai îndelungată cu China.

Prim-ministra britanică Theresa May a prezentat Parlamentului de la Londra o „nouă înțelegere” privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, aceasta fiind a patra ei încercare de a depăși blocajul parlamentar, care împiedică un Brexit, în baza unu acord. Propunerile lui May includ un vot al Parlamentului care să decidă dacă trebuie organizat un nou referendum pe tema Brexit-ului. La aproape două luni de când trebuia să aibă loc ieșirea Marii Britanii din UE, parlamentul britanic nu a aprobat încă acordul de divorț negociat de May cu Bruxelles-ul. Pentru evitarea unui Brexit haotic, Marea Britanie a primit un răgaz și un termen flexibil să se hotărască ce face.

Șoferii care protestează împotriva scumpirii carburanților au depus o petiție, în care cer autortităților să revină la prețurile anterioare și să-i pedepsească pe cei vinovați, dacă se dovedește că a fost vorba de o înțelegere de cartel. Liderul protestatarilor, Mihai Bagas, a publicat pe Facebook petiția adresată Guvernului, Consiliului Concurenței și Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Se mai cer explicații despre metodologia de calcul în cazul ultimei majorări.

Scumpirea carburanților cu aproximativ 5%, săptămâna trecută, a scos vineri în stradă câteva sute de șoferi. Este prima scumpire de la modificarea recentă a legislației prin care prețul combustibilului este lăsat la latitudinea importatorilor și nu mai este reglementat de ANRE. Anul trecut, înainte de schimbarea legii, un protest similar a forțat ANRE să renunțe la o majorare de prețuri.

Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat decretul de dizolvare a Radei Supreme și convocare a alegerilor parlamentare anticipate pe 21 iulie, a anunțat președinția de la Kiev. Zelenski și-a anunțat intenția să dizolve parlamentul în discursul său inaugural de luni, spunând că actuala legislatură nu mai reprezintă voința alegătorilor. Actor de comedie fără experiență politică, Zelenski a câștigat luna trecută alegerile prezidențiale cu 73% din voturi, dar noul său partid nu este reprezentat în parlamentul actual.

În Tadjikistan, partidul interzis al opoziției, Renașterea Islamică, a acuzat autoritățile de ascunderea adevărului despre o revoltă a deținuților soldată cu cel puțin 32 de morți într-o închisoare din apropiere de Dushanbe. Renașterea Islamică, partid interzis în 2015, a spus că printre cei uciși s-ar afla și trei membri ai săi, iar numărul victimelor ar fi mult mai mare decât cel anunțat de autorități. Ministerul de Interne spune că trei gardieni și 29 de deținuți au murit în ciocnirile din seara zilei de 19 mai în închisoarea cu regim strict din raionul Vahdat. Autoritățile spun că mulți deținuți uciși erau membri ai grupării Statul Islamic, dar aceste afirmații nu pot fi verificate din surse independente.

În Serbia, Parlamentul a aprobat înăsprirea pedepselor pentru o serie de crime grave, introducând pedeapsa cu închisoarea pe viață, fără posibilitatea eliberării condiționate. Aceasta se va aplica pentru infracțiuni precum violul sau omorul, atunci când victimele sunt copii, femei însărcinate și persoane cu dizabilități. Actualmente, aceste crime se pedepsesc în Serbia cu 30 și 40 de ani de detenție. Pedepsele au fost înăsprite în urma unei petiții semnate de aproximativ 160 de mii de oameni. în urma campaniei ansate cu ani în urmă de Igor Juric, un tată al cărui fiică de 15 ani, Tijana, a fost răpită și ucisă în 2014. Acesta a fost de față la adoptarea amendamentelor în parlament. Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, solicitase Belgradului să le reconsidere pentru că ar încălca normele europene prin faptul că exclud posibilitatea eliberării. Bărbatul găsit vinovat de săvârșirea crimei din 2014 ispășește actualmente o pedeapsă de 40 de ani de închisoare.

Primul ministru britanică Theresa May urmează să prezinte astăzi propunerile unei „înțelegeri noi” privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, aceasta fiind a patra ei încercare de a depăși blocajul parlamentar, care împiedică un Brexit, în baza unui acord. La aproape două luni de când trebuia să se producă ieșirea Marii Britanii din UE, Parlamentul de la Londra nu a aprobat acordul negociat anterior de May cu Uniunea Europeană, care reglementa divorțul și relațiile de mai departe. Pentru evitarea unui Brexit haotic, UE a oferit Marii Britanii un răgaz și un termen flexibil. Reuters anticipează că și încercarea de astăzi a premierului britanic de a depăși impasul din Parlament va eșua. Acordul ieșirii din UE nemulțumește mulți parlamentari conservatori din partidul lui May din cauza felului cum reglementează granița terestră între Irlanda de Nord și Irlanda după Brexit. Aceasta ar trebuie să rămână deschisă potrivit înțelegerilor din anii 1990 privind încheierea conflictului din Irlanda de Nord, dar ieșirea Marii Britanii din UE, necesită instalarea unor controale. Soluția lui May a fost să propună rămânerea Marii Britanii în Uniunea vamală europeană până la găsirea unei soluții.

Kremlinul spune că apelul noului președinte al Ucrainei la înăsprirea sancțiunilor americane împotriva Rusiei nu-l va ajuta pe Volodimir Zelenski să rezolve conflictul cu separatiștii pro-ruși din estul țării. Avertismentul Moscovei vine la o zi după învestirea în funcție a noului președinte ucrainean, care la o întrevedere cu delegația Statelor Unite, a cerut introducerea de noi sancțiuni economice americane împotriva Rusiei. „Nu vom depăși agresiunea rusă singuri”, i-a spus Zelenski șefului delegației americane, Rick Perry, secretarul pentru energie, potrivit unei declarații a președinției de la Kiev. „Această retorică nu va ajuta Ucraina să rezolve problema din sud-est”, a declarat astăzi jurnaliștilor la Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Ministrul Româna de finanțe, Eugen Teodorovici, a anunțat că de la sfârșitul acestei luni sau începutul lunii iunie, CEC Bank va începe să deschidă filiale în străinătate, acolo unde sunt mari comunități de români, pentru a le permite să transfere bani acasă, fără comision, relatează Mediafax.

„Prin intermediul CEC-ului se va lansa foarte curând un pachet de măsuri care să vizeze deschiderea de sucursale, birouri în afara țării acolo unde trăiesc comunități importante de români, pentru ca românii de acolo să poată trimite, dacă doresc, într-un mod mai facil, bani”, a spus ministrul. „Și fără comisioane, asta e foarte important, să nu mai plătească acele comisioane care se plătesc astăzi”, a mai declarat ministrul de finanțe român, citat de Mediafax, în cursul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare de duminică.