Liderul Partidului Popular European, Joseph Daul, a salutat joi decizia Blocului ACUM de a intra la guvernare împreună cu Partidul Socialiştilor „pentru a elibera Republica Moldova de Plahotniuc şi controlul său oligarhic”, se arată într-un comunicat PPE. „În politică, uneori trebuie să alegem răul mai mic. [...] Această decizie arată maturitate politică, patriotism şi curajul de a pune interesele tuturor moldovenilor înaintea celor de partid”, a mai declarat liderul PPE.

Președintele Igor Dodon a mărit presiunea asupra partidelor parlamentare, avertizând că „luni”, 9 iunie, ar putea dizolva parlamentul, declanșând alegeri anticipate, dacă până atunci „nu va fi formată o majoritate parlamentară și guvernul”,relateaeză ZdG, citând agenția TASS.

Aflat la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, găzduit de președintele rus Vladimir Putin, Dodon s-a declarat însă optimist: „ Sunt sigur că în cazul formării unei noi guvernări în maximum într-un an și jumătate situația din Moldova se va schimba radical. Și mulți dintre investitorii vestiti care se află aici vor veni în Moldova pentru că le va fi interesant”.

Președintele a sesizat încă din luna mai Curtea Costituțională, să precizeze cum se calculează data limită, până la care poate fi formată o majoritatea parlamentară: trei luni de la prima ședință a Parlamentului rezultat din noile alegeri (22 martie) sau de la data validării alegerilor generale (9 martie).

Parlamentul german a adus joi un omagiu curajului manifestat de mişcarea pentru drepturi civile din fosta Germanie de Est (RDG) care a dus la căderea regimului comunist cu 30 de ani în urmă.

„Zidul Berlinului nu a căzut pur şi simplu, ci a fost doborât prin acţiune”, a declarat expertul guvernamental în problemele Germaniei de Est, Christian Hirte, în cadrul unei sesiuni plenare a Bundestagului. Cetăţenii din Germania de Est au luptat cu succes pentru libertate şi democraţie şi acest „eveniment al secolului” merită să fie apreciat, a subliniat Hirte, reamintind protestele care au luat amploare în 1989 au culminat cu căderea Zidului Berlinului pe 9 noiembrie și ulterior, la reunificarea Germaniei, pe 3 octombrie 1991.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat joi că va lăsa să expire, în 2021, Tratat pentru controlul asupra armelor nucleare strategice, START, încheiat cu SUA, în cazul în care acestea nu se vor arăta doritoare să-l prelungească.

„Dacă nimeni nu doreşte prelungirea acordului START, atunci noi nu o vom face”, a spus Putin la o conferință de presă, la Sankt Petersburg, în marginea Forumului Economic internațional pe care îl găzduiește. „Sistemele noastre pot garanta securitatea Rusiei pentru o periodă destul de lungă”, a mai spust Putin.

Ultimă variantă a acordului, denumită „Noul START", a fost semnată în 2010 și expiră în 2021.

Președintele rus a mai declarat că toate ţările care deţin arme nucleare, „oficial și neoficial” trebuie să participe la negocieri pentru limitarea şi controlul asupra armelor strategice. „Trebuie atrase (în negocieri) toate ţările nucleare. Toate puterile nucleare, oficiale sau neoficiale", a subliniat Vladimir Putin.

În februarie, Statele Unite și-au suspendat participarea într-un tratat și mai vechi cu Moscova privind controlul armelor nucleare, tratatul din 1987 privind reducerea arsenalelor nucleare cu rază medie de acțiune (IMF). Washingtonul și aliații săi acuză Rusia că de mulți ani încălca prevederile acestui acord. Ulterior, și Moscova și-a suspendat participarea în tratat, dar respinge acuzațiile americane.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi omologul său francez, Emmanuel Macron, au comemorat, alături de veterani ai celui de al Doilea Război Mondila, împlinirea a 75 de ani de la debarcarea aliată în Normandia (D-Day), într-o ceremonie desfășurată la Cimitirul American din Normandia, la Coleville-sur-Mer, din Franța.

PreședinteleTrump le-a transmis „prietenilor şi partenerilor" Americii că alianţa lor „a fost călită în focul bătăliei, pusă la încercare în război şi dovedită în binecuvântările păcii”.

Președintele francez Emmanuel Macron a făcut un apel în discursul său la continuarea cooperării globale: „nu trebuie să încetăm niciodată să dăm viaţă alianţei popoarelor libere”. Macron a dat ca exemple Națiunile Unite, NATO şi Uniunea Europeană, criticate adesea de omologul său american.

O ceremonie separată a avut loc pe plaja „Juno”, unde în 1944 au debarcat 14 mii de militari canadieni. Premierul Canadei, Justin Trudeau a vorbit despre sacrificiul acestei generații de canadieni pentru „generațiile viitoare, pentru mine și pentru tine”.

Miercuri, la Moscova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, atrăgea însă atenția că potrivit istoricilor, debarcarea aliaților în Normandia nu ar fi reprezentat un punct de cotitură în al Doilea Război Mondial, dacă nu s-ar fi bazat pe victoriile sovieticilor asupra Germaniei naziste, mai ales în bătăliile de la Stalingrad și Kursk.

Cu cinci ani în urmă, președintele rus Vladimir Putin fusese invitat la ceremoniile marcând 70 de la debarcarea aliată, nu și anul acesta.

Actualizare: Între timp, Blocul ACUM a invitat Partidul Socialiștilor să contine negocierile politice încă joi seară sau vineri dimineață, înainte de reuniunea, tot vineri, al Consiliului Republican al socialiștilor, forul de decizie al acestui partid.

--------------------

Actualizare: Consiliul Politic Național al Partidului Platforma DA a aprobat propunerea de miercuri a Partidului „Acțiune și Solidaritate”, și anume de a susține candidatura Partidului Socialiștilor la funcția de speaker al Parlamentului, dar cu o condiție, ca deputații socialiști să semneze o declarație publică prin care se angajează să voteze pachetul de legi pentru dezoligarhizarea statului, propus de Blocul ACUM, și un guvern al Blocului ACUM, condus de lidera PAS, Maia Sandu.

„PPDA cere ca deputații din fracțiunea PSRM să semneze public, nominal, un angajament privind votarea pachetului de legi privind dezoligarhizarea statului propus de Blocul ACUM”, a declarat Andrei Năstase, citat de Ziarul de Gardă.

--------------------

Actualizare: Partidul Socialiștilor a decis joi, în ședința Comitetului Executiv, că nu va renunța la deciziile luate la Consiliul Republican din 12 aprilie.

Între altele este vorba de „revenirea la împuternicirile Președintelui Republicii Moldova care au fost în vigoare la data de 1 octombrie 2016, partajarea responsabilității în procesul de guvernare” și de preluarea ministerelor de externe, interne și al apărării. Socialiștii cer și „domeniul reintegrării țării”, inclusiv „funcțiile respective din guvern”.

Totodată, conducerea partidului va continua și negocierile cu Partidul Democrat.

Vineri 7 iunie, este convocat Consiliului Republican, forul de decizie al Socialiștilor.

-------------------

La Chișinău, membrii Consiliului Național Politic al Platformei „DA” s-au reunit în ședință pentru a discuta despre un posibil vot comun, împreună cu partenerii din Blocul ACUM - Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pentru candidatura socialiștilor (PSRM) la funcția de președinte al Parlamentului.

PAS a decis, miercuri, la o ședință a Consiliului Politic Național, să sprijine candidatura PSRM, în schimbul formării unui guvern al Blocului ACUM și votării „întregului pachet de dezoligarhizare”. PAS a decis să renunțe la revendicarea întregului Bloc ACUM de a deține temporar conducerea Parlamentului, până este trecut pachetul de legi „antioligarhice” - decizie luată fără consultarea în prealabil a partenerilor din Platforma „DA”. Într-un comunicat al PAS se arată, între altele, că a fost „o decizie dificilă”, dar necesară pentru a „debloca situația politică actuală și oferi Moldovei un guvern legitim și democratic”.

Schimbarea de atitudine a PAS a fost salutată de socialişti care au atras însă atenția că pentru o majoritate în Parlament, este nevoie și de deputații Platformei „DA”.

La această oră, s-a reunit în ședință și Comitetul Executiv Politic al Partidului Socialiștilor, în legătură cu negocierile cu Blocul ACUM.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a afirmat miercuri că negocierile cu Mexicul nu avansează suficient şi a amenințat din nou să impună taxe vamale pentru toate bunurile venite din ţara vecină cu începere de luni dacă Mexicul nu îl ajută să blocheze migranţii. Este vorba de taxe de 5%, care în fiecare lună vor mai crește, până la 25%, perspectivă ce neliniștește profund lumea de afaceri americană. Și este controversată în Congres, chiar în sânul partidului republican al președintelui.

Aflat la Washington pentru negocieri pe această temă, ministrul mexican de externe, Marcelo Ebrard, a recunoscut că situaţia de la frontiera cu Statele Unite nu poate rămâne neschimbată. Ebrard s-a întâlnit cu miercuri cu vicepreşedintele american Mike Pence şi cu secretarul de stat Mike Pompeo.

Între timp, forțele americane de grăniceri au anunțat miercuri că în mai, la frontiera de sud a Statelor Unite, au fost arestați peste 144.000 de migranţi, număr în creştere cu 32% faţă de luna aprilie. Peste 57.000 erau minori, dintre care aproape 12.000 călătoreau singuri, au precizat autorităţile americane. Marea majoritate a migranţilor provin nu din Mexic, ci din Honduras, El Salvador şi Guatemala, unele dintre cele mai sărace şi violente ţări de pe continent, în acest moment.

Papa Francisc îl va primi pe 4 iulie la Vatican pe preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat joi Sfântul Scaun, într-un comunicat de presă.

Este a doua întâlnire între Papa Francisc şi preşedintele Putin, după audiența din iunie 2015, când Suveranul Pontif l-a îndemnat pe Putin „să facă un efort substanțial şi sincer pentru a realiza pacea” în Ucraina.

În februarie 2016, în Cuba, a avut loc și întâlnirea istorică dintre Papa Francisc şi Patriarhul Kirill al Rusiei.

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul demisionar britanic Theresa May au marcat împreună joi împlinirea a 75 de ani de la debarcarea în Normandia (D-Day), dezvelind, la Ver-sur-Mer, prima piatră a viitorului memorial în cinstea militarilor britanici căzuţi. Ceremonia este și ultima apariţie oficială în străinătate a premierului britanic, care va demisiona vineri din funcţie, în urma eşecului de a găsi un compromis politic, în Parlamentul de la Londra, pentru a scoate Marea Britanie din Uniunea Europeană, în conformitate cu votul britanicilor la referendumul din 2016. Pentru moment, Brexit-ul este amânat până pa 31 octombrie.

Macron mai participă astăzi, împreună cu președintele american Donald Trump la o ceremonie cimitirul american de la Colleville-sur-Mer.

Miercuri, la Moscova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, atrăgea însă atenția că potrivit istoricilor, debarcarea aliaților în Normandia nu ar fi reprezentat un punct de cotitură în al Doilea Război Mondial, dacă nu s-ar fi bazat pe victoria sovieticilor asupra Germaniei naziste, mai ales în bătăliile de la Stalingrad și Kursk.

În România, procurorii Direcției Naționale Anticorupție vor deschide un dosar penal privind organizarea defectuoasă a votului din diaspora, la alegerile europarlamentare și referendumul din 26 mai, când mii de români nu au putut vota în străinătate. Parchetul General a strâns peste 40 de plângeri, într-un dosar pe care l-a trimis la DNA.

Purtătorul de cuvânt al Parchetului General, procurorul Alexandru Ionescu a confirmat pentru Europa Liberă că dosarul a fost înaintat marți, 5 iunie

DNA a mai încercat să ancheteze procesul de votare în diaspora la alegerile prezidențiale din 2014. În 2016, la doi ani de la deschiderea dosarului, a vrut să înceapă urmărirea penală a fostului ministru de externe român, Titus Corlățean. Senatul a respins însă avizul cerut de DNA, astfel că dosarul a fost clasat în 2018. Corlățean era acuzat de abuz în serviciu și împiedicarea procesului electoral.

Mai multe, aici.

Consiliul Politic Național al Partidului „Acțiune și Solidaritate” a decis miercuri seară, cu 46 de voturi pentru și 1 împotrivă, să o voteze pe lidera PSRM, Zinaida Greceanîi, în funcţia de președintă a Parlamentului, renunțând astfel la revendicarea întregului Bloc ACUM de a deține temporar conducerea Parlamentului, până este trecut pachetul de legi „antioligarhice”. Decizia a fost luată fără consultarea în prealabil a partenerilor din Platforma „DA”, care au reacționat imediat, prin convocarea joi, 6 iunie, a unei ședințe a conducerii partidului.

În comunicatul PAS se arată, între altele, că a fost „o decizie dificilă”, dar necesară pentru a „debloca situația politică actuală și oferi Moldovei un guvern legitim și democratic”. În schimbul acestui compromis, PAS cere un guvern al Blocului ACUM și „votarea întregului pachet de dezoligarhizare, de scoatere a instituțiilor din captivitate”.

Schimbarea de atitudine a PAS a fost salutată de socialiși care au atras însă atenția că pentru o majoritate în Parlament, este nevoie și de deputații Platformei „DA”. „Ne exprimăm speranța că în cel mai scurt timp o astfel de poziție mai constructivă decât anterior va fi exprimată și de către deputații Platformei Demnitate și Adevăr”, se spune într-o declarație a socialiștilor.

Luni, în cursul vizitei la Chișinău, comisarul european pentru vecinătatea, Johannes Hahn avertizase că organizarea de alegeri anticipate ar putea „costa scump R. Moldova”, prin întreruperea negocierilor cu FMI privind un acord de cooperare financiară, care ar atrage după el și blocarea sprijinului financiar european, dependent de existența unui acord cu Fondul Monetar Internațional.

Luni 9 iunie sau la sfîrșitul lunii iunie (depinzând de data care se ia în considerare) se împlinesc cele trei luni fără o majoritatea funcțională în Parlament după alegerile generale, moment în care președintele țării cere dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Când se împlinesc exact aceste trei luni este decizia Curții Constituționale, care nu s-a pronunțat încă.

„Discuțiile au reconfirmat că Rusia și China au poziții similare în problemele cheie ale politicii globale” a declarat la Moscova, președintele Vladimir Putin după întrevederea cu președintele Chinei, Xi Jinping, care a început o vizită de mai multe zile în Rusia. Putin vorbit și despre „intensitatea fără precedent” a relațiilor bilaterale ruso-chineze, într-o perioadă în care ambele țări au relații tensionate cu Statele Unite. Pe 6-8 iunie Xi Jinping va merge la Sankt Petersburg, unde are loc summitul economic, găzduit de președintele rus.

La acest summit este invitat și președintele R.Moldova, Igor Dodon. Potrivit unui comunicat de presă al Președinției, Igor Dodon va avea întrevederi cu conducerea secretariatului Adunării Interparlamentare a țărilor membre ale CSI și al Consiliului Economic al ONU. De asemenea, sunt programate întrevederi cu șefii companiilor „Gazprom” și „Sberbank”. Tot la Sankt Petersburg va avea loc și ședința Consiliului Economic moldo-rus cu participarea unor oficiali din Guvernul Federației Ruse, relatează agenția IPN.

Schimbările climaterice impun reguli noi în alegerea culturilor agricole cultivate, a apreciat Iurie Ușurelu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, care a avertizat totodată că Moldova nu mai are practic „primăvară agricolă”. Cele trei săptămâni care sunt destinate perioadei de însămânțare a terenurilor s-au transformat în cel mult o săptămână jumătate, a declarat funcționarul Ministerului Agriculturii la cea de-a cincea Reuniune Anuală a Rețelei Experților Comerțului Agricol din Europa și Asia Centrală, care are loc la Chișinău în perioada 5-6 iunie, relatează IPN.

Ușurelu a spus că există în acest moment mai multe programe susținute de stat și de partenerii internaționali pentru depășirea acestor probleme, între care procurarea și dezvoltarea
rețelei antigrindină. Totodată sunt aprobate noi metode de asistență a producătorilor agricoli prin măsuri ce vizează mărirea procentului pentru prima de asigurare, a mai declarat secretarul de stat.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis că va organiza un referendum asupra posibilei aderări a țării la NATO – perspectivă criticată vehement de Rusia. Aflat la Bruxelles, în prima sa vizită oficială, Zelenski a declarat Europei Libere că Ucraina este o țară suverană care-și poate alege alianțele, indiferent de criticile din afară.

„Trebuie să informăm fiecare ucrainean despre ce este NATO și când sunt pregătiți, vom ține un referendum și Ucraina cu siguranță va intra în NATO”, a spus Zelenski. Marți, în prima zi a vizitei la Bruxelles, Zelenski a reafirmat că va continua strategia predecesorului său Petro Poroșenko de integrare a Ucrainei în NATO și Uniunea Europeană.

Noul președinte a recunoscut în cursul interviului că oficialitățile europene cu care a discutat s-au declarat dezamăgite de progresele lente făcute de Ucraina, când vine vorba de reforme și combaterea corupției.

El a asigurat însă că Ucraina va continua negocierile cu Fondul Monetar privind un nou acord de susținere financiară, după alegerile anticipate din iulie Și a reamintit că echipa sa lucrează la un proiect de lege care să pedepsească îmbogățirea ilicită a funcționarilor publici, o condiție pusă de FMI. „Fără o astfel de lege, nu putem susține că luptăm cu corupția”, a mai spus noul președinte ucrainean.

În România, președintele Klaus Iohannis a chemat partidele parlamentare să semneze un „Acord național pentru consolidarea parcursului european” al țării, pe care l-a propus la încheierea a două zile de consultări politice legate de punerea în practică a referendumului „asupra justiției”.

Acordul național, sau „pactul politic” cum l-a mai numit președintele, prevede nu numai o serie de reforme în justiție, respectiv revenirea asupra modificărilor făcute contrar recomandărilor Comisiei Europene și Comisiei de la Veneția, dar și „asigurarea pentru cetățenii din țară și străinătate a dreptului efectiv la vot”. Este vorba despre măsurile care ar urma să fie luate pentru a facilita mai ales votul în diasporă, după problemele mari care au apărut pe 26 mai, în timpul votului pentru Parlamentul European când mii de cetățeni români nu au putut vota din cauză că au fost prea puține centre, iar procesul de votare, mult prea lent.

La o conferință de presă, președintele Iohannis a declarat că textul acordului a fost trimis partidelor parlamentare, el așteptând un „răspuns pozitiv” în câteva zile.

Șansele ca partidele naționaliste, eurosceptice, să formeze o fracțiune unită în noul Parlament European s-au diminuat considerabil după ce miercuri, partidul conservator de guvernământ din Polonia, PiS, a exclus ideea de a intra într-un grup cu Adunarea Națională din Franța și Alternativa pentru Germania.

Vicepremierul italian Matteo Salvini, liderul partidului naționalist „Liga” și marele câștigător al alegerilor europarlamentare din Italia, ar vrea să unească toate partidele naționaliste, eurosceptice în noul grup denumit „Alianța europeană a Popoarelor și Națiunilor”. Principala obiecție a liderului PiS, Jaroslaw Kaczyinski, este atitudinea pro-rusă a multor de partidele care ar urma să intre în acest grup.

PiS are 26 de mandate în noul Parlament European și după toate probabilitățile va rămâne în grupul Conservatorilor și Reformatorilor.

Un alt partid naționalist eurosceptic care s-ar fi putut alia cu Salvini, partidul Fidesz de guvernământ din Ungaria, s-a declarat și el sceptic față de noua fracțiune. Deși este suspendat temporar din Partidul Popular European, se așteaptă ca Fidesz să rămână în acest grup.

Regina Elisabeta a Marii Britanii, șefa cabinetului de la Londra Theresa May, președintele american Donald Trump, și cancelara Germaniei, Angela Merkel, președintele Franţei, Emanuel Macron, premierul Canadei, Justin Trudeau, și premierul Australiei, Scott Morrison, au participat alături de 300 de veterani, la Portsmouth, în sudul Marii Britanii, la ceremoniile organizate cu ocazia aniversării a 75 de ani de la operațiunea aliată din Normandia, D-Day. A fost una din cele mai operaţiuni aliate din cel de-al Doilea Război Mondial împotriva Germaniei naziste, la care au participat peste 150 de mii de militari ai forțelor aliate și peste 7000 de nave. Mii de oameni au murit de ambele părți și confruntarea a consituit un moment de cotitură în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial.

La ceremoniile de astăzi s-a citit din scrisorile militarilor, trimise înainte de debarcare, iar președintele Trump a recitit fragmente din rugăciune pronunțată de președintele Franklin Roosevelt, la radio, în ziua debarcării din Normandia.

Președintele american Donald Trump a declarat că este dispus să negocieze cu Iranul, dar că există în continuare și alternativa unei intervenții miliare împotriva Teheranului. Aflat într-o vizită de stat în Marea Britanie, Trump a declarat într-un interviu cu postul de televiziune ITV că nu vrea o confruntare militară, dar că „există mereu această posibilitate”. Amenințarea nucleară și mai ales amenințarea reprezentată de Iran au fost discutate marți de Trump și în cursul întrevederii de la Londra cu premierul britanic demisionar Thersa May.

Tensiunile între Statele Unite și Iran au crescut după ce America s-a retras unilateral anul trecut din tratatul nuclear cu Iranul din 2015, semnat de Teheran cu cele șase puteri ale lumii, și care prevede ridicarea unor sancțiuni economice, în schimbul renunțării Iranului la programul său nuclear. Washingtonul consideră că prevederile acordului nu împiedică Iranul să-și continue programul nuclear și nici să sprijine organizații teroriste din regiune. Teheranul neagă acuzațiile Statelor Unite.

Guvernul ungar al premierului Victor Orban a înaintat în Parlament un controversat proiect de lege prin care vrea să preia de la Academia Ungară de Științe controlul financiar asupra institutelor de cercetare din subordinea Academiei. Proiectul, criticat drept încă o tentativă a Guvernului de a limita libertatea academică, a fost înaintat marți seară de ministrul pentru inovație, Laszlo Palkovics.

Palkovics a declarat că modificările vor asigura „o alocare a resurselor pe bază de rezultate şi vor creşte competitivitatea”. „Modificările legislative permit, în mod efectiv, controlul politic şi guvernamental total asupra reţelei de cercetare”, a contra-argumentat recent Academia de Științe, avertizând că „aceasta... pune în pericol, potenţial, independenţa cercetării ştiinţifice”.

Mii de oameni au protestat la Budapesta în urmă cu două săptămâni împotriva planului Guvernului. La începutul anului, Ungaria a fost prima țară din UE care a forțat plecarea unei instituții americane de studii înalte: este vorba de Universitatea Central Europeană, înființată de filantropul american George Soros, forțată să-și mute sediul la Viena.

Ministerul ucrainian al apărării a anunțat că patru militari au fost omorâți și alți patru răniți în confruntări cu luptătorii separatiști din estul Ucrainei, în ultimele 24 de ore, încălcând de 16 ori în 24 de ore acordul de încetare a focului. Într-un incident au murit trei militari şi trei au fost răniți, iar în altul un militar a murit și un altul a fost rănit. Potrivit Ministerului ucrainian al apărării, a fost făcută o victimă și în rândul luptătorilor separatiști. Un acord recent de încetare a focului a fost convenit pe 8 martie, dar ambele părți se acuză reciproc de încălcare a lui.

Potrivit raportului Freedom House, dat astăzi publicităţii și intitulat Libertatea și Media 2019, liderii politici caută forme noi de represiune împotriva presei independente, iar acest fenomen este evident atât în democrații, cât și în țările cu regimuri autoritare. Freedom House avertizează că, în ultimii ani, în mai multe democrații fragile, lideri antidemocratici folosesc o gama largă de măsuri menite să reducă la tăcere presa independentă și să susțină presa ce le este loială.

Raportul vorbeşte despre cazul Ungariei, unde partidul premierului Viktor Orban, Fidesz, „nu numai că și-a consolidat controlul asupra mediilor de informare, dar a construit o realitate paralelă, unde mesajele guvernamentale și dezinformarea se întăresc unele pe altele”. O situație similară o constată Freedom House în Serbia, cu măsurile întreprinse de președintele Aleksandr Vucici. Amândouă țările au marcat regrese importante în domeniul libertății și democrației, fiind considerate acum țări „parțial libere”.

Ungaria se plasează acum pe poziţia 70, Republica Moldova are un scor de 58 – unde cel mai bun scor, al unei țări libere și democrate este de 100.

România are scorul de 81, fiind în categoria țărilor libere.

Raportul Freedom House critică și evoluțiile din Statele Unite, unde însă legislația care apără independența presei este considerată foarte puternică, dar retorica folosită de președintele Donald Trump și criticile aduse presei au diminuat încrederea publicului în mediile de informare.

China și Rusia au blocat în Consiliul de Securitate ONU o rezoluţie de condamnare a ucideri de persoane civile în Sudan și care cerea liderilor militari și protestatarilor din Sudan să „continue pe calea dialogului pentru a găsi o soluție la actuala criză”. În opinia reprezentantului Rusiei, rezoluția nu ar fi fost „echilibrată” și „nu ar fi putut decât să agraveze situația”. Proteste masive timp de câteva săptămâni au avut loc la Khartoum, prin care se cerea renunțarea la conducerea militară a țării. Ele au fost înăbușite cu violență de armata sudaneză și peste 50 de oameni au fost omorâți. În ciuda blocării rezoluției ONU, opt țări europene au dat o declaraţie comună în care au condamnat „atacurile violente ale forțelor de securitate sudaneze împotriva civililor”. Un consiliu militar conduce statul african din luna aprilie, de la înlăturarea de la putere a președintelui Omar al Bashir.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat, într-o emisiune la NTV Moldova, că la ora actuală probabilitatea alegerilor anticipate ar fi de 80% - 90%. „Procesul a început și sper că săptămâna aceasta va fi ales spicherul”, a spus liderul de la Chișinău.

Dodon a spus și că Alianța ACUM nu ar fi pregătită pentru guvernare și s-a arătat nemulțumit de cum s-ar fi desfășurat negocierile între socialişti și blocul ACUM. Dodon a anunțat și că ar fi posibilă o ședință a Consiliul Republican al PSRM, joi sau vineri, pentru a se lua o decizie despre posibile alianțe cu ACUM sau PDM.

Zilele acestea, se așteaptă o decizie a Curții Constituționale privind termenul când ar putea fi dizolvat Parlamentul și anunțate alegerile anticipate. Totodată, șeful statului a spus că și-ar dori ca magistrații Înaltei Curți să declare că termenul-limită este 21 iunie, și nu 8 iunie cum spun mai mulți juriști și experți.

Preşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, a declarat, la o emisiune la TV8, că în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu vicepremierul rus, Dmitri Kozak, a discutat şi despre dosarul penal deschis în Federaţia Rusă pe numele liderului Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Andrei Năstase a afirmat că a vorbit cu Dmitri Kozak nu doar despre Plahotniuc, dar i-ar fi spus şi că ceea ce se întâmplă în Republica Moldova este şi din cauza lui Igor Dodon. Ministerul rus de Interne a anunţat, în luna februarie, că a deschis un dosar penal pe numele lui Vlad Plahotniuc, pentru organizarea unei grupări criminale specializate în operaţiuni valutare ilegale în proporţii deosebit de mari.

În timpul vizitei de marți, în regiunea transnistreană, vicepremierul rus Dmitri Kozak ar fi discutat și subiectul datoriei transnistrenilor pentru gazul rusesc livrat regiunii, a declarat președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în cadrul unei emisiuni la NTV Moldova, citat de site-urile de știri moldovenești.

Șeful statului moldovean a mai spus că, în acest an, ar putea avea loc majorări de tarife la livrarea gazului, care, în opinia lui Dodon, ar fi din cauza relațiilor dintre Kiev și Moscova și de cine se va afla la guvernare în Moldova.

„Înțelegerea pentru tranzit și livrare a gazului pentru următorul an nu este și negocieri nu s-au purtat. Am văzut scrisoarea expediată de Gaburici recent conducerii Gazprom, că „sperăm mult, rugăm, haideți să ne întâlnim și să vedem cum vom primi gaz. Această bombă poate să explodeze”, a spus președintele de la Chișinău.