Liderul fracțiunii Popular Europene din Parlamentul de la Strasbourg, germanul Manfred Weber, a denunţat joi în mod deschis o „axă Macron-Orban”, pe care o acuză că ar fi „măturat dintr-o simplă mișcare a mâinii” rezultatul alegerilor europene, ignorând sistemul candidatului-cap-de-listă. Weber a fost candidatul PPE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, dar liderii UE nu au mai ținut seama de acest sistem când atât Weber, cât și socialistul Frans Timmermans au fost respinși categoric de unele din țările membre. Soluția de compromis a fost ministra germană a apărării, Ursula von der Leyen, creștin-democrată, care se află acum la Strasbourg pentru a încerca să asigure o majoritate pentru candidatura ei.

„Sunt foarte dezamăgit, este clar. În calitate de politician, ştiu că se pot câştiga sau pierde alegeri. Dar ca Emmanuel Macron şi Viktor Orban să măture astfel dintr-o simplă mișcare a mâinii un rezultat electoral, nu mă așteptam”, a mai spus Weber în interviul publicat joi de cotidianul german de mare tiraj Bild.

Weber nu era agreat de la bun început de președintele Frantei, Emmanuel Macron, iar cu premierul Victor Orban intrase în conflict după ce Partidul Popular European a decis să suspende partidul Fidesz al premierului ungar, pentru derapajele antidemocratice. Weber a încercat, fără succes, în primăvară să negocieze cu Orban și rămânerea Universității Central Europene la Budapesta.

Ruslan Codreanu și-a prezentat demisia din funcția de viceprimar pe domeniul social și primar interimar al Chișinăului, după ce consilierii municipali au votat joi un proiect de decizie în acest sens, relatează Unimedia. Fostul primar a declarat că săptămâna viitoare va organiza o conferință, unde va prezenta un raport de activitate pentru cei patru ani cât a fost viceprimar.

Tot joi a demisionat și directorul general al companiei Moldtelecom, Dan Mitriuc. În cadrul ședinței Guvernului din 20 iunie, premierul Maia Sandu a criticat modul de administrare la compania Moldtelecom. Premierul le-a mai cerut reprezentanților Agenției Proprietăți Publice să inițieze o anchetă pe marginea managementului de la Moldtelecom și de la întreprinderea Metalferos.

„Știm că aceste două companii de stat au fost folosite de către regimul precedent pentru a furniza milioane și milioane pentru a finanța partide politice și au fost delapidate de bani. În loc să contribuie la consolidarea proprietăților publice, aceste companii au fost administrate în defavoarea statului”, a declarat premierul.

Europa nu poate fi considerată ca fiind pe deplin unită fără ţările din Balcanii de Vest, a declarat ministrul de externe polonez Jacek Czaputowicz în timpul ceremoniei de deschidere a summitului UE-Balcanii de Vest, joi, la Poznan.

Reuniunea din Polonia durează două zile, iar vineri sunt așteptați liderii țărilor din UE. Ei vor participa la o reuniune în cadrul aşa-numitului „Proces de la Berlin”, o inițiativă lansată de Germania în 2014, menită să susțină integrarea ţărilor din Balcanii de Vest în UE.

În plenul Parlamentului European, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, le-a cerut joi deputaţilor să sprijine numirea Ursulei von der Leyen, insistând că decizia liderilor Uniunii Europene de a o desemna pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene a fost democratică. Deși nu s-a respectat principiul candidatului-cap-de-listă (Spiezenkandidat).

„Pentru prima dată, am atins echilibrul perfect de gen în poziţii de top. Europa nu înseamnă să vorbim despre femei, înseamnă să alegem femei”, a adăugat preşedintele Consiliului European, referindu-ne la faptul că pentru funcția de președinte al Băncii Europene Centrale este propunsă Christine Lagarde, actuala directoare generală a Fondului Monetar Internațional. Parlamentul European va vota peste două săptămâni noile candidaturi la conducerea structurilor europene.

A demisionat vicepreședinta Comisiei Electorale Centrale, Rodica Ciubotaru, care era și șefa interimară a CEC după plecarea Alinei Russu de a conducerea instituției. Marți, 2 iulie, când și-a înaintat demisia, Alina Russu a declarat pentru TV8 că a decis să plece din funcție din mai multe motive, iar unul ar fi inițiativa legislativă pe care au votat-o deputații din majoritatea parlamentară în primă lectură, care prevede că membrii CEC vor putea fi revocați din funcții fără să existe o decizie a instanței de judecată.

Președintele rus Vladimir Putin a dezvălui joi că submarinul la bordul căruia a avut loc marți un incendiu mortal, era un submarin nuclear. Potrivit Kremlinului, președintele a discutat despre accidentul petrecut în Marea Barents cu ministrul apărării Serghei Șoigu, care l-a asigurat că „reactorul nuclear de la bordul submarinului este total izolat” și „funcțional”. În urma incendiului, 14 marinari au decedat. Șoigu a spus că erau „specialiști militari de mare calibru”, care vor fi acum premiați, post-mortem. Ministrul apărării, care conduce ancheta privind cauzele incendiului, a mai declarat că focul a izbucnit în compartimentul cu baterii, dar nu a precizat cauzele. Potrivit cotidianului Kommersant, care citează surse implicate în anchetă, se pare că incendiul a fost provocat de un scurtcircuit.

Pentru a 14-a seară consecutiv, în capitala Georgiei, protestatari s-au adunat în fața clădirii Parlamentului pentru a cere demisia ministrului de interne. Pentru a menține protestele în viață, organizatorii vor schimba un pic strategia, a declarat unul din liderii protestelor redacției georgiene a postului nostru de radio. Se vor organiza proiecții de filme despre Rusia și politica ei, prezentări de cărți și discuții cu autorii care au scris despre „implicarea Rusiei în politica internă a Georgiei”. Inițial protestele au fost declanșate după ce un deputat rus al Dumei a participat în Parlamentul de la Tbilisi la o conferință pe teme de ortodoxie și a stat pe locul președintelui Parlamentului, sfidând astfel faptul că Rusia ocupă în continuare o tremie a teritoriului georgian, prin susținerea și recunoașterea regiunilor separatiste Osetia de Sud şi Abhazia.

Președintele rus Vladimir Putin a sosit în Italia, pentru discuții cu conducerea țării, dar și o audiență la Vatican, care – se speculează – ar putea deschide calea și unei vizite a Papei în Rusia. Deși miercuri, 3 iulie, consilierul pe politică externă al Kremlinului, Iuri Usakov, declara că „pentru moment, nu se discută ideea de a-l invita pe Papă” în Rusia.

La Roma, Putin va discuta cu președintele Sergio Mattarella și cu premierul Giuseppe Conte, care s-a declarat deja în favoarea reprimirii Rusiei în grupul celor mai puternice șapte economii din lume. Rusia a fost suspendată din G8 în 2014, ca reacție la anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene Crimeea și la sprijinul acordat separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei. Mai mult, vicepremierul italian Matteo Salvini a pledat chiar pentru ridicarea sancțiunilor europene, impuse Rusiei din 2014.

Liderii bisericilor catolice din Ucraina sunt așteptați vineri la Vatican, unde vor discuta despre criza din țară.

Cel de-al doilea raport al companiei Kroll privind frauda bancară din Republica Moldova a fost dat publicității de președintele comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar și investigării fraudei bancare, Alexandru Slusari. Potrivit lui, lipsește anexa cu beneficiarii devalizării sistemului bancar moldovenesc.

Pe de altă parte, procurorul general Eduard Harunjen a declarat că nu există o listă cu beneficiarii finali ai fraudei bancare. „Nu există nicio anexă la raport, nu există lista despre care se discută. Raportul Kroll nu a fost niciodată în Procuratura Generală. Procuratura Anticorupție, doar ea a avut dreptul să intre în posesia raportului”, a mai declarat Harunjen, citat de Agora.md. La rândul ei, procuroarea anticorupție, Adriana Bețișor, a declarat că raportul Kroll nu este un act de acuzare, informațiile pe care le prezintă trebuie verificate.

Potrivit raportului, o parte semnificativă din banii spălați au trecut prin banca letonă ABLV și banca ucraineană PrivatBank.

Compania Kroll a identificat circuitul banilor prin alte conturi decât ale celor trei bănci implicate în fraudă, în special de la Victoriabank și Moldindconbak, care au avut un volum mare de tranzacții cu companiile grupului Șor, precizează Agora.md.

Astăzi urmează să fie publicat Raportul Kroll 2, dar el tot nu va conține toate numele celor care au beneficiat de pe urma fraudei bancare cunoscută drept „furtul miliardului”. Anunțul a fost făcut joi dimineață de președintele comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare, Alexandru Slusari. Agora.md îl citează cu afirmația că membrii comisiei de anchetă au decis în unanimitate ca raportul să fie publicat în pofida poziției Procuraturii Generale și a reticienței companiei Kroll. Slusari a spus că în raportul publicat vor fi și câteva nume a celor implicați în furtul miliardului, dar nu conține cea mai importantă anexă - lista finală a beneficiarilor.

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a spus joi că submarinul militar secret care a suferit un incendiu la bord săptămâna aceasta este cu propulsie nucleară. În remarci publicate pe site-ul Kremlinului, Șoigu l-a informat pe președintele Vladimir Putin că incendiul care a provocat moartea a 14 marinari a început în compartimentul bateriei și că reactorul nuclear de la bord a fost complet izolat. Șoigu a mai spus că speră ca submarinul să poată fi repus în funcțiune „destul de repede”. Oficialii ruși au fost acuzați că au încercat să treacă sub tăcere detaliile accidentului petrecut pe fundul mării în zona arctică. Ministerul apărării spune că accidentul a avut loc luni, dar a fost recunoscut abia marți seară, iar până joi nu a dat nici un detaliu despre propulsia submarinului, în ciuda interesului arătat în această privință de Norvegia vecină.

Un student australian care fusese deținut în Coreea de Nord a fost pus în libertate, părăsind în siguranță țara, și a declarat reporterilor în China că este bine. Alek Sigley, de 29 de an, care studia în capitala nord-coreeană Fenian, dispăruse pe data de 25 iunie. La aeroportul din Beijing Sigley nu a vrut să le spună reporterilor ce i s-a întâmplat în Coreea de Nord. Premierul australian Scott Morrison a declarat că eliberarea lui Sigley a fost intermediată de ambasada suedeză de la Fenian, unde Australia nu are reprezentanță diplomatică. Nici Morrison nu spus de ce a fost reținut Sigley, care este fluent în coreeană și este căsătorit cu o japoneză cu domiciliul la Tokyo.

Președintele Igor Dodon a declarat că dacă procurorul general Eduard Harunjen nu-și dă demisia în „5-6 zile” ar putea fi necesară modificarea legii pentru demiterea lui. Vorbind la NTV Moldova, Dodon a sugerat că Harunjen rezistă cererilor de a pleca din post în speranța că Vlad Plahotniuc va reveni la putere și îl va lăuda pentru statornicie. Declarațiile președintelui au venit după ce tot miercuri Harunjen a repetat că nu va demisiona, insistând că astfel ar ceda „presiunilor politicului” și ar face jocul „criminalilor” care vor profita de haos pentru a scăpa de pedepse. Luna trecută, Harunjen a calificat drept „trolling” petiția societății civile în care 6000 de oameni îi cereau demisia, acuzându-l că servește nu justiției, ci „intereselor de partid” ale fostei puteri.

La nici o lună de la învestire, noul guvern de la Chișinău a primit o primă evaluare laudativă din partea Uniunii Europene. Vorbind miercuri la Bruxelles în prezența premierului Maia Sandu, comisarul european pentru bună-vecinătate și extindere, Johannes Hahn a spus că a urmărit cu plăcere cum noul șef al executivului moldovean și noul guvern au promovat cu hotărâre o agendă de reforme bazate pe acordul de asociere la UE. Maia Sandu a fost încurajată în termeni asemănători și la alte întâlniri avute miercuri la Bruxelles cu lideri ai UE și cu secretarul general NATO.

Rusia este gata să ajute regiunea separatistă transnistreană, atât prin măsuri bilaterale, cât și în formatul 5+2, a promis miercuri șeful comisiei de afaceri externe din Consiliul Federației, Constantin Kosaciov, la discuții avute la Moscova cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Oficialul rus a mai spus potrivit TASS că soarta Transnistriei depinde mult de evoluțiile de la Kiev și de la Chișinău, unde au loc „schimbări serioase”, dar a insistat că Moscova va continua să ajute locuitorii regiunii, inclusiv pe plan economic și umanitar.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat miercuri decretul privind retragerea țării sale dintr-un tratat nuclear cu Statele Unite datând din vremea războiului rece. Tratatul Forțelor Nucleare cu rază medie de acțiune (INF), semnat de Moscova și Washington în 1987, interzicea rachetele balistice lansate de la sol capabile să poarte focos nuclear la distanțe între 500 și 5500 km. Statele Unite spuseseră anul acesta că își vor suspenda participarea la tratat pentru că Rusia l-ar fi violat deja, o acuzație respinsă de Moscova. Americanii le-au dat rușilor răgaz până în august să revină în mantinelele prevăzute de tratat, în caz contrar Washingtonul urmând să-l denunțe.

Președintele Donald Trump va patrona astăzi la Washington o controversată paradă militară cu avioane, tancuri și focuri de artificii numită de el „Salut Americii”, despre care criticii spun că este o risipă de bani și o deturnare politică a Zilei Independenței. Reacționând la aceste critici miercuri, Trump a spus că spectacolul de 4 iulie „va costa mai puțin decât valoarea sa” și că majoritatea echipamentului militar folosit va fi pe gratis. Trump ar urma să rostească un discurs anunțat ca „patriotic” în fața unui public select, plătitor de bilete, la Memorialul Lincoln de la Washington.

Uniunea Europeană a îndemnat Libia să protejeze mai bine migranții după ce o lovitură aeriană a ucis peste 40 de străini într-un centru de detenție, marți noapte. Atacul pus pe seama uneia din milițiile rivale libiene a fost condamnat într-o declarație a șefei politicii externe UE, Frederica Mogherini. Incidentul a atras însă și critici la adresa UE. Activiștii pentru drepturile omului spun că de vină este și politica UE de a colabora cu milițiile libiene, ca și cu paza de coastă libiană, pentru a împiedica migranții mai ales africani de a se îmbarca în călătorii ilegale spre nord, spre țările UE.

Delegația română în Partidul Popular European, care este a treia ca mărime în cadrul popularilor europeni, a negociat funcții importante în comisiile parlamentare. Astfel , Traian Băsescu ar urma să ocupe postul de vicepreședinte al celei mai importante comisii din PE, cea de politică externă, au declarat Europei Libere surse implicate în negocieri.

În acest moment, grupurile parlamentare negociaza componența noilor comisii de resort din Parlamentul European, în cadrul grupurilor și între grupuri, ca pe 10 iulie, toate aceste propuneri să fie prezentata în plen.

Potrivit unor surse apropiate de negocierile care au loc în noul Parlament European, se discută și președinția Comisiei PE pentru Parteneriatul Estic, unde șanse mari se pare că le-ar avea președintele executiv al Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac. Funcția ar fi importantă pentru România, în condițiile în care această comisie promovează relațiile cu țările de la estul României, unde miza pentru București este păstrarea în linia pro-europeană a Republicii Moldova și sprijinirea Guvernului Maiei Sandu. Tomac face parte din partidul care a declarat că, la Bruxelles, va promova unirea dintre România și Moldova.

Mai multe, aici.

Eduard Harunjen a declarat pentru presă că raportul Kroll 2 a fost recepționat de către fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, de la guvernatorul BNM. „Acest raport conține o clauză foarte importantă despre care a fost informată conducerea statului, cu remiterea unei copii a acestei clauze. La inițiativa procurorilor, BNM a inițiat o procedură de revizuire a clauzelor cu entitatea Kroll. Acum așteptăm poziția oficială a acestei entități Kroll”, a spus Harunjen, citat de agentia IPN.

Potrivit procurorului, se lucrează la raportul cu privire la investigarea fraudei bancare. Raportul va fi prezentat în curând. Acesta conține pașii care au fost întreprinși pe parcursul ultimilor ani în investigarea fraudei bancare, iar informația va fi de natură să nu prejudicieze urmărirea penală.

Compania rusă de stat Gazprom a anunțat că a încheiat un acord cu Turkmenistanul pentru a importa gaz din această țară până în anul 2024. Gazprom va importa anual 5 miliarde și jumătate de metri cubi de gaz din Turkmenistan. Economia acestei foste republici sovietice este puternic dependentă de exportul de gaze, iar tranzacția îi va permite Gazpromului să își mărească exporturile către Europa.

Consiliul de Securitate ONU a anunțat pentru această seară o sesiune de urgență pentru a discuta atacurile aviatice asupra unui centru de detenție din Libia, atacuri soldate cu moartea unui număr mare de migranți din Africa. Ședința va avea loc la ora 22.00, ora Chișinăului, și a fost solicitată de Peru, care deține în acest moment președinția Consiliului. Ședința va fi ținută în spatele ușilor închise.

Potrivit Națiunilor Unite, numărul victimelor acestui raid este de cel puțin 44 de morți și peste 130 de răniți, dar se așteaptă ca cifra să crească. Potrivit ONU, în centrul de detenție de la Tajoura, la est de Tripoli, s-ar fi aflat peste 600 de migranți. Guvernul de la Tripoli a dat vina pentru atacul de aviație pe forțele loiale comandantului Khalifa Haftar, care controlează estul Libiei. Statele Unite și Rusia au refuzat până acum să răspundă afirmativ solicitărilor Națiunilor Unite pentru a se negocia un acord de încetare a focului între forțele guvernamentale din Libia și cele ale comandantului Haftar.

Premierul Maia Sandu a explicat, după valul de demisii și anchete inițiate în instituțiile de stat, că nu este vorba de „o răzbunare pe fosta guvernare”, ci de un efort de a aduce în administrație și sistemul judecătoresc „profesioniști onești”. Vorbind la Bruxelles, alături de premierul Maia Sandu, comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn, a salutat acțiunile noi guvernări de la Chișinău, care „depolitizează instituțiile statului și luptă cu corupția”.

La Bruxelles, Maia Sandu s-a întâlnit și cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, care a confirmat sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova și pentru implementarea reformelor.

Într-un comunicat de presă al Guvernului, se arată că în cadrul discuției cu Tusk, premierul a vorbit despre hotărârea noului cabinet de a avansa pe calea integrării europene. Prioritățile Guvernului său, a mai declarat Maia Sandu, sunt respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, consolidarea principiilor democratice prin acțiuni ferme de luptă cu schemele de corupție, curățarea instituțiilor, demonopolizarea, asigurarea transparenței și a unei economii de piață veritabile.

Maia Sandu a avut și o întrevedere cu vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, în cadrul căreia au fost discutate aspecte ale cooperării în domeniul securității energetice, acesta fiind unul dintre subiectele prioritare ale actualului Guvern. Alte subiecte de importanță strategică abordate au vizat dezvoltarea interconexiunilor cu UE, cu accent pe finalizarea construcției și darea în exploatare integrală a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău.

Comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn, a fost primul oficial european care a venit la Chișinău după investirea Guvernului Maiei Sandu, pe 19 iunie. Atunci el a promis ca asistența macrofinanciară, suspendată în vara anului trecut, va fi reluată la toamna dacă sunt îndeplinite condițiile, pe care le comunicase și fostului Guvern Filip. Subiectul a fost discutat și miercuri, 3 iulie, la Bruxelles de șefa Guvernului, care a dat asigurări că parcursul Moldovei este pro-european, chiar dacă Guvernul ei a fost învestit cu voturile Partidului Socialiştilor, partid pro-rus.

Președintele Iranului, Hassan Rohani, a declarat astăzi că țara sa va începe de săptămâna viitoare să îmbogățească uraniu peste nivelul permis de acordul nuclear din 2015 cu puterile lumii. Declarația este citată de postul public de radio din Iran. Săptămâna aceasta, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că Iranul a stocat deja uraniu slab îmbogățit, peste limita admisă de acordul internațional, ceea ce l-a făcut pe președintele american Donald Trump să spună că Teheranul „se joacă cu focul”.

Țările europene, care sunt parte a acordului din 2015 (Franța, Germania și Marea Britanie) au avertizat Teheranul să nu mai ia măsuri care contravin înțelegerii din 2015, pentru că ar putea urma consecințe, dar Uniunea Europeană nu a precizat care anume ar putea fi. Uraniul îmbogățit este folosit drept combustibil pentru reactoarele nucleare, dar ar putea fi folosit şi la fabricarea de arme nucleare.

Un tribunal din Genova a condamnat la închisoare trei bărbați, printre care și un moldovean, Vladimir Verbițki, pentru că au luptat în estul Ucrainei, alături de separatiștii susținuți de Rusia. Moldoveanu a fost condamnat la 1 ani si 4 luni de închisoare, italianul Antonio Cataldo, la 2 ani si 8 luni, la fel ca și albanezul Olsi Krutani. Verbițki are 26 de ani, scrie presa locală. Potrivit procuraturii italiene, cei trei bărbați au fost plătiți cu 300-400 de euro pentru a lupta de partea separatiștilor din Luhansk și Donețk între 2017 si 2018. Cei trei au fost arestați anul trecut în Liguria, când poliția a descoperit o rețea care angaja mercenari pentru a lupta în estul Ucrainei de partea separatiștilor pro-ruși. Potrivit ambasadei ucrainene de la Roma, în estul Ucrainei luptă alături de separatiști cel puțin 30 de cetățeni italieni.