Ştiri
Italia evită alegeri generale anticipate
Italia a evitat alegeri generale anticipate iar fostul ministru de interne și lider al partidului naționalist Liga, Matteo Salvini ar putea rămâne acum în opoziție cel puțin doi ani. Miercuri seară, liderul Mișcării 5 Stele, partid care guvernase cu Liga, a anunțat că s-a ajuns la o înțelegere cu principalul partid de opoziție, Partidul Democrat de centru-stânga. Fostul premier Giuseppe Conte va continua la conducerea noului guvern de coaliției.
Criza politică din Italia a fost provocată de Slavini care s-a retras din coaliția de guvernare cu Mișcarea 5 Stele pentru a provoca alegeri anticipate, mizând pe popularitatea de care se bucură în Italia, între altele datorită politicii anti-migrațiune pe care o promovează.
România: Premierul Viorica Dănciă va cere reconfirmarea guvernului său în Parlament după retragerea ALDE
În România, pemierul Viorica Dăncilă a anunţat miercuri că va merge în Parlament şi va încerca să obţină susţinerea necesară pentru a duce mandatul Guvernului până la capăt, relatează Mediafax. Luni, partenerii de guvernare, ALDE s-au retras, lăsând acum guvernul în minoritate. Premierul l-a criticat și pe președintele Klaus Iohannis, care în opinia sa ar fi „înlocuit funcţia de mediator cu partidele politice cu cea de sabotaj”.
Iohannis anunțase mai devreme că respinge integral remanierea propusă de premierul Viorica Dăncilă, precizând că propunerile pe care le-a primit sunt inacceptabile.
De asemena, președintele ceruse guvernului să meargă în Parlament pentru a fi reconfirmat. Potrivit legii, guvernul are 45 de zile să ceară votul de încredere al Parlamentului, dacă nu se înaintează înainte un vot de neîncredere. În cazul în care noul Executivul nu va trece de Parlament, Iohannis susţine că există soluţii constituţionale de tranziție pentru a nu intra într-o criză profundă.
„PSD şi ALDE sunt vinovate pentru dezastrul actual, pentru politizarea instituţiilor şi nu voi tolera propuneri care sunt total împotriva valorilor democratice în care cred majoritatea românilor şi în care cred şi eu”, a declarat preșeedintele român la o conferință de presă, relatează Mediafax.
Brazilia acceptă condiționat ajutorul străin pentru combaterea incendiilor în pădurile amazoniene
Brazilia s-a declarat marţi în cele din urmă dispusă să accepte ajutor financiar extern, oferit de țările din G7 și o serie de organizaţii internationale, pentru a combate incendiile din pădurea amazoniană, cu condiţia de a controla fondurile. Inițial, preşedintele Bolsonaro respinsese ferm oferta financiară de 20 de milioane de dolari propusă de principalele state industrializate din lume, după summitul G7 de la Biarritz.
„Important este ca aceşti bani, odată intraţi în Brazilia, să nu contravină suveranităţii braziliene şi ca gestionarea fondurilor să fie în responsabilitatea noastră”, a declarat un purtător de cuvânt al preşedinţiei braziliene.
Camera Deputaților din România respinge proiectul legislativ referitor la amnistie și grațiere
În România, plenul Camerei Deputaților a respins, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul legislativ privind amnistia și grațierea.
PSD și ALDE, partide care formau coaliția de guvernare, au stabilit, într-o ședință de coaliție săptămâna trecută, să respingă acest proiect de lege. Proiectul prevedea că „nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice centrale şi locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”. O altă modificare viza interdicţia preşedintelui României de a acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie.
Dan Barna, liderul USR, solicită președintelui Iohannis să ceară demisia premierului Dăncilă
Liderul Uniunii Salvați România și candidat potențial în alegerile prezidențiale din noiembrie, Dan Barna, i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să solicite demisia premierului Viorica Dăncilă, după ce a pierdut majoritatea parlamentară, prin retragerea ALDE de la guvernare. Totodată, a declarat că USR nu va intra în nici o nouă guvernare, soluția corectă în acest moment fiind alegeri anticipate.
De pe 9 septembrie, premierul britanic Boris Johnson poate suspenda lucrările Parlamentului, cu puțin timp înainte de Brexit
Regina Elisabeta a II-a a acceptat astăzi data propusă de premierul Boris Johnson pentru discursul său anual, la 14 octombrie, ceea ce va suspenda de facto lucrările Parlamentului vreme de o lună. Guvernul are acum aprobarea de a suspenda Parlamentul nu mai devreme de 9 septembrie și nu mai târziu de 12 septembrie. Deputații revin din vacanta pe 3 septembrie ceea ce înseamnă că vor avea foarte puțin timp pentru a dezbate un eventual nou aranjament care să reglementeze ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (puțin probabil) sau să blocheze un Brexit fără acord pe 31 octombrie. Cererea înaintată de Johnson este constituțională, chiar dacă vine într-un moment încărcat politic, iar Regina nu a avut nici un motiv să o respingă.
Este o tradiție ca lucrările Parlamentului să fie suspendate înainte de Discursul Reginei, dar în situtația actuală, cu posibilitatea unui Brexit, cu sau fără acord (cum a promis premierul Boris Johnson), cererea este interpretată drept o încercare de a bloca Parlamentul unde 160 de membri au semnat deja un agajament să oprească o ieșire din UE a Marii Britanii, fără un acord.
Discursul Reginei marchează deschiderea sesiunii Parlamentare, iar prin acest discurs, guvernul își prezintă agenda.
Preşedintele Camerei Comunelor, John Bercow, a reacționat imediat, calificând inițiativa premierului drept un „scandal constituțional”. „Este absolut evident că obiectivul suspendării este acum de a împiedica Parlamentul să dezbată Brexitul şi să-şi îndeplinească datoria de a defini o traiectorie pentru ţară'', a spus Bercow.
Liderul opoziţiei laburiste Jeremy Corbyn a afirmat că intenţia premierului Boris Johnson este „o ameninţare pentru democraţia” britanică.
Șeful biroului de la Kiev al agenției de știri de stat ruse RIA Novosti a fost eliberat temporar din detenție
Jurnalistul rus Kiril Vîșinski, șeful biroului de la Kiev al agenției de știri de stat RIA Novosti, a fost eliberat temporar de un tribunal din capitala ucraineană, până la deschiderea procesului. Vîșinki, reținut în mai 2018, este acuzat de înaltă trădare și riscă pînă la 15 ani de închisoare. Vîșinski, care este și cetățean ucrainean, este acuzat că a primit finanțare din Rusia prin alte firme înregistrate în Ucraina, pentru a disimulat legăturile între biroul de la Kiev al agenției RIA Novosti și giganul media de stat din Rusia, Rossia Segodnya.
La câteva săptămâni după ce a fost arestat, Vîșinski a anunțat că a renunțat la cetățenia ucraineană și a susținut că dosarul care i s-a întocmit este unul politic, intenția autorităților ucrainene fiind de a-l folosi ulterior într-un schimb cu un ucrainean, deținut la Moscova.
Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei a salutat eliberarea lui Vîșinski și și-a exprimat speranța că și Rusia va urma exemplul, în cazul deținuților ucraineni.
Ucraina va renunța la sistemul electoral mixt după alegerile generale din 2023
Ucraina renunță la sistemul electoral mixt după alegerile din 2023. Președintele demisionar al Parlamentului ucrainean, Andrei Parubin a semnat marți legea privind amendarea Codului electoral prin care se elimină circumscripțiile uninominale și sunt făcute transparente listele de partid.
Amendamentul trebuie semnat de președinte și va intra în vigoare la 1 decembrie 2023, după următoarele alegerile generale. Amendarea Codului electoral este una din reformele importante, asumate de Ucraina în 2014, la ratificarea Acordului de Asociere cu UE.
În acest moment, jumătate din parlamentari sunt aleși pe liste de partid, dar partidele nu trebuie să publice decât numele primilor cinci candidați, ceea ce făcea sistemul total netransparent. Iar circumscripțiile uninominale erau cauza unei practici răspândite de cumpărare de voturi, susțin organizațiile neguvernamentale, care urmăresc procesul electoral.
Anunț la negocierile din Qatar al reprezentantului milițiilor talibane din Afganistan despre o posibilă înțelegere cu Statele Unite
Milițiile Taliban din Afganistan susțin că sunt pe punctul de a ajunge la o înțelegere cu Statele Unite, care va conduce la retragerea trupelor americane în schimbul promisiunii milițiilor jihadste că Afganistanul nu va deveni un centru al mișcărilor militante extremiste din lumea întreagă. În Qatar are loc o nouă rundă de negocieri privind încetarea luptelor din Afganistan, iar anunțul a fost făcut de reprezentantul milițiilor Talibane în marginea acestor tratative. Oficialii americani nu au comentat încă.
Consens politic? Liderii alianței PSRM-ACUM au prezentat proiectul de reformă a justiției
Ministrul justiției, Olesea Stamate, a prezentat în cadrul unei conferințe de presă reforma justiției propusă de guvern și care prevede, între altele, o Curtea Supremă de Justiție mai „eficientă” prin reducerea prerogativelor ei, limitarea competențelor Procuraturii Anticorupție la combaterea marii corupții și reformarea modului de desemnarea a procurorului general. Toate aceste modificări ar urma să fie însoțite de o evaluare, printr-o comisie externă, independentă, a judecătorilor și procurorilor.
Președintele Igor Dodon, prezent la conferința de presă, a precizat să ideea reformei este ca evaluarea independentă să pornească „de sus în jos”. În calitate de președinte, dar și de lider informal al Partidului Socialiștilor, Dodon a mai spus că există consens politic „ca să mergem toți împreună cu această reformă” și a subliniat că Parlamentul trebuie să deschidă dezbaterile pe aceste proiecte de legi de la începutul sesiunii sale.
În viziunea Blocului ACUM, prezentată la aceeași conferință de presă de premierul Maia Sandu, prioritate ar trebui să aibă schimbările din Procuratură, în primul rând modul de alegere a procurorului-şef.
Reforma justiției este cea mai importantă, a declarat premierul, care a subliniat că nici sistemul judecătoresc, nici Procuratura nu au dovedit ca ar vrea să se „curețe” din interior. „Mai întâi trebuie să curățam sistemul judecătoresc și Procuratura - a spus Maia Sandu - înainte ca acestea să poată fi cu adevărat independente”.
Referitor la schimbarea sistemului de alegere a procurorului general, președintele Igor Dodon a subliniat, și în numele Partidului Socialiștilor, că partenerii de coaliție sunt de acord că trebuie introdus un filtru suplimentar în alegerea candidaților la funcție, prin înființarea unei comisii care să pregătească o lista scurtă pentru Consiliul Superior al Procurorilor. Blocul ACUM vrea însă ca aceasta comisie să fie la Ministerul Justiției, președintele Dodon şi socialiștii vor ca din comisie să facă parte și reprezentanți al Parlamentului și Președinției, pentru a nu lăsa Guvernului „monopolul” asupra numirii candidaților, implicit a procurorului general, a explicat președintele Igor Dodon.
O alta divergență este legată de calificările necesare pentru a candida la funcția de procuror general. Andrei Năstase, liderul Platformei DA, a adăugat că nu a renunțat nici la ideea unui procuror general european, care „ar putea primi cetățenia R. Moldova prin decret prezidențial”.
Toate propunerile legate de reformele din sistemul judecătoresc și Procuratură vor fi supuse dezbaterii publice. Aceste dezbateri vor fi organizate atât de Parlament, cât și de Guvern, prin Ministerul Justiției. Nu este clar dacă în paralel.
Guvernul, prin ministrul justiției Olesea Stamate, a propus reducerea competențelor Curții Supreme de Justiție la „unificarea practicii judiciare” și reducerea numărului de judecători de la 33 la 17. Totodată, Consiliul Superior al Magistraților ar urma să aibă încă trei membri, doi propuși de Guvern și unul de Președinție. Toți judecătorii, începând cu actualii membri ai CSJ, vor fi evaluați de o comisiei externă, independentă, formată din 18 membri, inclusiv șase experți europeni. Același sistem de evaluare se va aplica și în cazul procurorilor.
Rosstat: peste 18 milioane de ruși trăiesc sub limita sărăciei
În Rusia a crescut numărul persoanelor care au venituri mai mici decât minimul de existență. Potrivit ultimelor statistici oficiale, publicate de Rosstat, în al doilea trimestru al acestui an, 18,6 de milioane de cetățeni ruși se aflau sub pragul sărăciei, sau 12,7% din populație. În aceeași perioadă a anului trecut, 12,5% din populația Rusiei avea venituri mai mici decât coșul minim de consum. Rosstat explică discrepanța prin ritmul mai alert de creștere a valorii coșului minim de consum, comparativ cu nivelul inflației. Mimiul necesar pentru un trai decent a crescut cu 7,1%, față de nivelul anului trecut, și a constituit 11 mii 185 de ruble, în timp ce inflația este de 5%. Dacă cei doi indicatori ar fi fost identici, rata sărăciei în Rusia ar fi fost de 12,1%, sub nivelul anului 2018. La începutul lunii august, Rosstat a anunțat că 26% dintre copii trăiesc în familii cu un nivel mai mic decât minimul de existență. Potrivit indicațiilor președintelui Vladimir Putin din luna mai, către anul 2024 nivelul sărăciei în Rusia ar trebui să scadă de două ori - un obiectiv contrazis de prognozele ministerului rus al economiei, potrivit cărora nivelul veniturilor cetățenilor ruși în 2019 va continua să scadă.
Pentagonul a aprobat planurile privind construcția unui nou zid la granița cu Mexic
Pentagonul a aprobat planurile privind construcția unui nou zid la granița cu Mexic, cu o lungime de 32 de kilometri, transmite Vocea Americii, citând surse din cadrul ministerului american al apărării. Potrivit acestora, ministrul Mark Esper a aprobat redistribuirea unui surplus de mijloace bugetare cu scopul ridicării de noi bariere la frontiera sudică. Pentagonul a alocat deja fonduri pentru construcția a 250 de kilometri de ziduri. Inițial, banii aveau altă destinație. În luna mai, ministrul apărării în exercițiu Patrick Shanahan a confirmat că Pentagonul a alocat pentru constrcuția zidului mijloace preconizate inclusiv pentru instruirea forțelor de securitate din Afganistan. Shanahan a precizat atunci că nu intenționează să mai redistribuie mijloace bugetare în scopul consolidării graniței cu Mexicul. Marți, surse din cadrul Pentagonului au declarat pentru Vocea Americii că, pe lângă mijloace financiare destinate Afganistanului, au fost redistribuiți și bani preconizați inițial pentru noi angajări de personal, pentru programele de modernizare a aeronavelor de runoaștere E-3 și a rachetelor balistice Minuteman III, precum și mijloacele economisite la încheierea contractelor de construcție a rachetelor de croazieră.
Trump și Zelenski s-ar putea întâlni la Varșovia, în timpul apropiat, declară consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA
Președinții Statelor Unite și Ucrainei, Donald Trump și Volodimir Zelenski s-ar putea întâlni în timpul apropiat la Varșovia, a declarat, aflat în vizită la Kiev, consilierul pentru securitate națională al liderului de la Casa Albă, John Bolton. Într-un interviu pentru serviciul ucrainean al Europei Libere, Bolton a spus că cei doi președinți vor avea posibilitatea să discute în cadrul ceremoniilor din capitala poloneză, care vor marca 80 de ani de la începutul celui de a-l Doilea Război Mondial. Președintele rus Vladimir Putin nu a fost invitat la manifestațiile din Polonia. Bolton a menționat că despre întrevederea lui Trump și Zelenski deocamdată nu s-a anunțat oficial, dar și-a exprimat încrederea că aceasta va avea loc.
În același interviu, el a spus că Statele Unite au un interes strategic la Marea Neagră și doresc să vadă aici o Ucraină liberă și suverană, care își controlează întregul teritoriu. Bolton a menționat și că Statele Unite au impus mult mai multe și mai substanțiale sancțiuni împotriva Rusiei decât Uniunea Europeană.
Guvernul de la Chișinău a anunțat că John Bolton se va afla în Republica Moldova pe 29 august, iar președinția de la Minsk a anunțat și ea că înaltul oficial american va vzita Belarus. Ambele vizite nu au fost confirmate încă de partea americană.
Președinții Turciei și Rusiei au discutat despre extinderea cooperării militare și comerciale
Turcia ar putea folosi sistemul rusesc antirachetă S-400 deja la începutul anului viitor, până atunci mulitarii turci urmează să fie pregătiți de instructori ruși. Ancara a anunțat, marți, că a început a doua etapă de achiziție a sistemului rusesc S-400, tranzacție care a stârnit criticile Statelor Unite și ale NATO. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a aflat în vizită, marți, la Moscova. Omologul său rus Vladimir Putin i-a prezentat, la un show aviatic din suburbia capitalei, noul model al avionului de vânătoare Su-57, iar presa a relatat că Turcia ar putea procura și avioane militare rusești. Putin a declarat că a discutat cu Erdogan nu numai despre cooperarea militară, ci și în domenii ca aeronautica și spațiului cosmic. Erdogan a spus că Turcia își dorește să crească volumul comerțului cu Rusia de 25 de miliarde de dolari în prezent, până la 100 de miliarde de dolari. Cei doi lideri au discutat și despre situația din Siria, înaintea întâlnirii lor, la Ankara, în septembrie, cu președintele Iranului.
Bolton: deschiderea pentru convorbiri cu Rohani nu înseamnă o schimbare a poziției SUA față de regimul de la Teheran
Consilierul pe probleme de scuritate natională al președintelui american Donald Trump, John Bolton, a declarat, la Kiev, postului nostru de radio că deschiderea arătată de presedintele american pentru convorbiri cu presedintele Iranului, Hassan Rohani, nu înseamnă că Statele Unite își vor schimba pozitia față de regimul de la Teheran. John Bolton a spus că actuala administrație nu va repeta greșelile administrației lui Barack Obama în legatură cu programul nuclear iranian.
Statele Unite s-au retras, în luna mai anul trecut, în mod unilateral, din tratatul închiat în 2015 de șase puteri ale lumii cu Iranul și, ca urmare, au reimpus sancțiuni regimului de la Teheran. Președintele Iranului a declarat, astăzi, într-o alocuțiune televizată, că Teheranul nu va accepta convorbiri cu Washingtonul, pănă când Statele Unite nu vor ridica toate sacțiunile împotriva Iranului, considerate de Rohani „ilegale, nedrepte și necinstite”.
Putin, după discuții cu Erdogan: Siria ar trebui să rămână o țară unită
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a întâlnit astăzi cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, pentru a discuta evoluțiile din Siria.
Vladimir Putin a declarat că discutiile au evidențiat „pașii comuni ce urmează să fie făcuți pentru a-i stârpi pe teroriștii” din regiunea Idlib a Siriei – ultima zonă controlată de forțele antiguvernamentale. Putin a spus și că, în opinia sa și a liderului de la Ankara, Siria ar trebui să rămână o țară unită.
Din 2011 încoace, de la începutul războiului din Siria, Turcia a primit peste trei milioane și jumătate de refugiați.
Rusia și Iranul susțin regimul președintelui Bashar Al Assad, iar Turcia susține anumite grupări ale opozitiei și a spus că, în situația complicată din provincia Idlib, Turcia ar dori să își retragă militarii.
Convorbirile Putin – Erdogan au loc înainte de reuniunea la virf de la Ankara, planificată pentru 16 septembrie, între președinții Rusiei, Turciei și Iranului.
Ankara a cumpărat recent de la Rusia – provocând criticile Statelor Unite și aliaților din NATO – sistemul defensiv antirachetă de fabricație rusească S-400, iar ministerul turc al apărarii a spus că astăzi a început a doua etapă a livrării acestui sistem.
John Bolton, la Kiev: „SUA au un interes strategic la Marea Neagră. Vrem să vedem o Ucraină care își controlează întregul teritoriu” (VIDEO)
Într-un interviu în exclusivitate pentru postul nostru de radio, la Kiev, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui american Donald Trump, John Bolton, a răspuns câtorva întrebări legate de relația cu Rusia și de politica americană la Marea Neagră.
Domnul Bolton a repetat ca administrația Trump a avut o politică fermă față de Rusia și că a impus o mulțime de sancțiuni împotriva autorităților de la Moscova:
„Cred ca administrația Trump a impus sancțiuni uriașe împotriva Rusiei, pentru o mulțime de motive: folosirea de arme chimice împotriva familiei Skripal din Marea Britanie, sancțiuni economice, expulzarea unor diplomați ruși, închiderea unor facilitați pe care le foloseau diplomații ruși, am impus sancțiuni pentru o mulțime de alte motive, sancțiuni împotriva unor oficialități de rang înalt, precum omologul meu din Rusia, și am făcut pași care au avut într-adevăr un impact important asupra economiei ruse. Dacă privești măsurile pe care noi le-am luat, cred că, făcând socoteala, e foarte clar că noi am pus sancțiuni mai importante asupra Rusiei decât Uniunea Europeană.”
În legătură cu politica americană la Marea Neagră, John Bolton, consilierul președintelui american pentru securitate națională, a fost fără echivoc:
„La Marea Neagră sunt aliați ai noștri în NATO și noi ne așteptăm să vedem că va fi păstrat accesul liber la Marea Neagră pentru toate statele din regiune care folosesc Marea Neagră - la fel cum vrem să fie și în Marea Baltică, și în zona arctică, și acestea sunt subiecte în care avem discuții dificile cu rușii (...) Statele Unite își vor apară interesele în întreaga lume și cele ale aliaților noștri.”
John Bolton a precizat și că: „Statele Unite au un interes strategic la Marea Neagră, și cred că e foarte corect așa, și noi am vrea să vedem aici o Ucraină liberă și suverană și care își controlează întregul teritoriu”.
John Bolton a spus și că ar fi posibilă o întrevedere între președintele Donald Trump și Volodimir Zelenski în Polonia, dar nu a avansat nicio dată.
O nouă şedinţă comună a guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti, planificată pentru viitorul apropiat
Ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, a declarat la București că o şedinţă comună a guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti ar urma să aibă loc în curând. Potrivit șefului diplomației de la Chișinău, subiectele ce ar urma să fie discutate sunt cooperarea moldo-română în sfere de interes comun, precum interconectările energetice, infrastructura şi telecomunicaţiile. Temele au fost abordate şi în cadrul întrevederii ministrului de Externe de la Chişinău cu omologul său de la Bucureşti, Ramona Mănescu, informează Radio Chişinău. La fel ca și șefa executivului moldovean, Maia Sandu, și Nicu Popescu a vorbit despre necesitatea asigurării independenţei energetice şi retragerea trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova.
Președinții Putin și Erdogan s-au întâlnit la Moscova pentru a discuta evoluțiile din Siria
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a întâlnit astăzi cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, pentru a discuta evolutiile din Siria. Erdogan asistă cu Putin la un eveniment aviatic în localitatea Jukovski, în suburbia Moscovei.
Din 2011 încoace, de la începutul razboiului din Siria, Turcia a primit peste trei milioane și jumătate de refugiați.
Rusia și Iranul susțin regimul președintelui Bashar Al Assad, iar Turcia susține anumite grupări ale opozitiei.
Ankara a cumpărat recent de la Rusia – provocând criticile Statelor Unite și aliaților din NATO – sistemul defensiv antirachetă de fabricație rusească S-400, iar ministerul turc al apărarii a spus că astăzi a început a doua etapă a livrarii acestui sistem.
Blocul ACUM a depus actele pentru participarea la alegeri repetate în patru circumscripții
Deputatul Sergiu Litvinenco a depus astăzi la Comisia Electorală Centrală, în numele partidelor PAS şi PPDA, actele necesare pentru înregistrarea Blocului electoral ACUM-DA-PAS în calitate de concurent electoral pentru alegerile parlamentare noi din circumscripţiile electorale uninominale nr. 17, 33, 48 şi 50.
Ca şi în cazul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, blocul îşi va înceta activitatea la trei zile după confirmarea alegerilor de către Curtea Constituţională.
„Din cele patru circumscripţii uninominale unde vor avea loc alegeri, Blocul ACUM-DA-PAS are şanse reale să câştige în cel puţin trei”, spune Sergiu Litvinenco, citat de site-urile de știri moldovenești.
Iohannis: parteneriatul strategic cu SUA este „un pilon esențial al politicii externe a României”
Președintele Romaniei, Klaus Iohannis, a spus marți că a discutat săptămâna trecută la Washington cu președintele Donald Trump despre „o prezență militară consistentă a SUA în România”.
„Trebuie să acționăm și pe viitor pentru consolidarea dialogului politic bilateral, a cooperării militare și de securitate, pentru creșterea prezenței investiționale strategice a SUA în România, mai ales în sectorul energetic, pentru creșterea schimburilor comerciale și întărirea coordonării în privința evoluțiilor regionale și globale”, a spus președintele Iohannis la reuniunea cu diplomatii romani. În opinia sa, parteneriatul strategic cu SUA este „un pilon esențial al politicii externe a României”.
Șeful statului român a mai spus că a discutat cu liderul de la Casa Albă și despre dezvoltarea cooperării bilaterale în dimensiunea economică și investițională, informează site-urile de știri din România.
În același discurs, Klaus Johannis a criticat pozițiile premierului Viorica Dăncilă despre mutarea ambasadei României în Israel, fără însă a o numi, pozitie care, în opinia șefului statului român, a dus la pierderea pentru România a unei poziții de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.
Consilierul președintelui SUA pentru securitate națională, John Bolton, a sosit în vizită la Kiev
Consilierul pe probleme de securitate natională al președintelui Statelor Unite, John Bolton, a sosit la Kiev. Este prima vizită a unui înalt oficial american în Ucraina, după alegerile prezidențiale câștigate de Volodimir Zelenski în luna aprilie. Potrivit unui mesaj pe Twitter al ambasadei americane la Kiev, vizita „este menită să arate sprijinul american pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, pentru calea aleasă spre integrarea euro-atlantică”. Anterior, John Bolton a scris, la rândul său, pe Twitter, că sprijină „eforturile reformiste și viziunea (președintelui Zelenski) pentru a crea o Ucraină mai puternică și mai prosperă”.
Vorbind cu jurnalistii la Kiev, John Bolton a spus că ar fi posibilă o întrevedere între președintele Donald Trump si Volodimir Zelenski în Polonia, dar nu a avansat nici o dată.
John Bolton se va afla în Republica Moldova pe 29 august, potrivit unui comunicat al guvernului Maiei Sandu, și președinția de la Minsk a anunțat că domnul Bolton se va afla săptamâna aceasta și în Belarus, dar nu a fost anunțată data exactă. Ambele vizite nu au fost încă confirmate de partea americană.
Vizita înaltului oficial american la Kiev vine după ce președintele Franței, Emanuel Macron, a anuntat la reuniunea G7 de la Biarritz că liderii Rusiei, Ucrainei, Franței și Germaniei se vor întâlni luna viitoare, urmind să discute cum să se pună capăt conflictului din Ucraina, declanșat în 2014, prin anexarea ilegală a Crimeii la Rusia și prin susținerea, de catre Moscova a separatistilor din regiunile Donețk și Luhansk. Până acum, potrivit datelor oficiale, peste 10 300 de oameni au murit în confruntările declanșate în aprilie 2014.
Rohani: Iranul nu va discuta cu Statele Unite până când Washingtonul nu va ridica toate sancțiunile
Iranul nu va discuta cu Statele Unite până când Washingtonul nu va ridica toate sancțiunile impuse regimului de la Teheran, a declarat presedintele iranian Hassan Rohani, după declarațiile de la Biarritz ale președintelui american Donald Trump că este deschis unei întilniri cu Rohani „în circumstantele potrivite”. Într-o alocuțiune televizată, Rohani a spus, astazi, că Teheranul este deschis dialogului, „dar mai întii Statele Unite trebuie să ridice toate sancțiunile ilegale, nedrepte și necinstite impuse Iranului”. Relatiile dintre Washington și Teheran s-au înrăutățit, după ce Statele Unite s-au retras din acordul nuclear, încheiat de Iran cu șase puteri ale lumii. Statele Unite au considerat că Iranul nu respectă acel accord și, retrgându-se, au impus sancțiuni regimului de la Teheran, sancțiuni ce fuseseră partial ridicate în urma intelegerii nucleare din 2015.
CEDO a condamnat Rusia pentru „violări multiple” în cazul avocatului anticorupție Serghei Magnițki
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Rusia pentru „violări multiple” în cazul avocatului anticorupție Serghei Magnițki, mort în detenție în 2009. Potrivit deciziei de astăzi a tribunalului de la Strasbourg, autoritățile ruse nu i-au oferit lui Magnițki „asistența medicală importantă” de care avea nevoie și „au eșuat în a-i apăra viața”. Judecatorii, printre care și un judecător din Rusia, au decis în unanimitate că avocatul a fost neglijat de gărdieni și că a fost ținut în arest preventiv în condiții improprii și pentru o perioadă mult prea lungă. Tribunalul de la Strasbourg a denunțat și procesul intentat post-mortem avocatului ca fiind „nedrept” și a decis să oblige Rusia să plăteasca 34 de mii de euro drept despăgubiri soției și mamei avocatului. Magnițki a fost arestat în 2008 pentru „evaziune fiscală” și a fost închis – asteptându-și procesul - un an, în închisoarea Butyrka din Moscova, înainte de a fi transferat la un spital penitenciar, unde a murit în 2009. El dezvăluise o schemă de delapidare a banilor statului în valoare de 230 de milioane de dolari.
Brazilia respinge ajutorul propus de statele din G7 pentru combatarea incendiilor din pădurea amazoniană
Brazilia respinge ajutorul propus de statele din G7 pentru combatarea incendiilor din pădurea amazoniană, a anunţat şeful de cabinet al preşedintelui Jair Bolsonaro, cerându-i preşedintelui francez Emmanuel Macron să se ocupe de „coloniile lui”. Luni, la Biarritz, preşedintele francez a anunţat că G7 a convenit un plan de ajutor „de cel puţin 30 milioane de dolar” pentru reîmpădurirea Amazoniei, plan ce va fi finalizat în cursul Adunării Generale a ONU la sfârşitul lui septembrie.
