În România, alianța USR-PLUS a anunțat că aceste partide de opoziție au decis să participe împreună atât la alegerile prezidențiale din luna noiembrie, cât și la cele locale și parlamentare programate pentru 2020. Anunțul a fost făcut de liderii celor două formațiuni, Dan Barna și Dacian Cioloş, care au spus că decizia s-a luat sâmbătă, prin vot, de către structurile de conducere ale USR și PLUS. Continuarea alianței se bazează pe scorul bun obținut împreună la recentele alegeri europarlamentare. „Obiectivul nostru este să câștigăm alegerile și să dăm României președintele și un guvern onest și competent”, a scris într-o postare pe Facebook liderul USR, Dan Barna, în timp ce Dacian Cioloş a spus într-o postare separată că „relația politică solidă” a celor două formațiuni poate da „cetățenilor români cea mai serioasă ofertă politică a ultimilor 30 de ani”. Barna urmează să fie candidatul USR-PLUS la prezidențiale, iar Cioloș – candidatul la funcția de prim-ministru. La prezidențialele din noiembrie, Barna va intra în competiție pentru electoratul de centru dreapta, preponderent urban și tânăr, cu președintele în funcție Klaus Iohannis, în vreme ce prim-ministra social-democrată Viorica Dăncilă, care va candida de asemenea, mizează pe alegătorii mai în vârstă, din zonele rurale.

Cel puțin 30 de oameni au fost uciși în două atacuri armate în Statele Unite. Un bărbat a deschis focul dintr-o armă de atac într-un supermarket Walmart din El Paso, Texas ucigând sâmbătă 20 de oameni în ceea ce pare a fi un atac din ură. Printre cei aflați în supermarket în momentul atacului se aflau mulți cetățeni mexicani care vin frecvent la cumpărături peste graniță. Atacatorul suspect a fost reținut de poliție. În noaptea de sâmbătă spre duminică, un alt atentator a împușcat mortal cel puțin 10 oameni în Dayton, statul Ohio, fiind el însuși ucis de poliție. Crimele în masă au devenit tot mai frecvente în Statele Unite, dar dezbaterea privind reglementarea mai strictă a dreptului de portarmă nu a avansat substanțial.

Ploile puternice de sâmbătă au inundat mai multe gospodării din sudul R. Moldova, fiind nevoie de intervenția pompierilor pentru evacuarea apei din încăperi, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Salvatorii au fost solicitați să intervină pentru a efectua lucrări de pompare a apei în raioanele Cahul, Leova, Cantemir și Taraclia. Conform prognozelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat, ploi cu descărcări electrice sunt așteptate și astăzi, pe întreg teritoriul R. Moldova.

Poliția rusă a reținut sâmbătă peste 800 de suporteri ai opoziției, la o nouă demonstrație pentru alegeri libere, la Moscova. Autoritățile au interzis întrunirea publică anunțată de opoziție în capitală și au avertizat în prealabil că vor face totul pentru a împiedica desfășurarea ei. Organizația independentă pentru monitorizarea demonstrațiilor, OVD-Info, a spus că, au fost reținuți 828 de protestatari. Poliția a reținut-o și pe o proeminentă membră a opoziției, Liubov Sobol, oprind taxiul în care aceasta se îndrepta către locul demonstrației. Sobol care se află în greva foamei pentru că a fost exclusă din alegerile pentru duma municipală din Moscova de pe 8 septembrie a fost scoasă cu forța din taxi și urcată în duba poliției. Protestele pentru alegeri libere au început la Moscova luna trecută, când autoritățile electorale au respins înregistrarea mai multor candidați independenți sau de opoziție.

Secretarul de stat american Mike Pompeo s-a declarat astăzi „foarte încrezător” că Statele Unite vor fi capabile să construiască o coaliție pentru asigurarea securității maritime în Golful Persic, care ar fi periclitată de Iran. Pompeo a făcut declarația în timpul unei vizite în Australia, pe care încearcă să o convingă să ia parte la coaliție, dar el nu a oferit alte detalii. Ministrul american al apărării Mark Esper care se află și el împreună cu Pompeo la Sydney pentru convorbiri cu omologii lor australieni a spus că Statele Unite au răspunsuri pozitive din partea mai multor țări. Ministra australiană a apărării Linda Reynolds a spus că țara sa examinează serios solicitarea Statelor Unite, iar decizia se va baza pe propriile interese naționale.

Iranul a sechestrat un nou tanc petrolier străin în Golful Persic, pe motiv că ar fi transportat petrol de contrabandă unor țări arabe. Agenția oficială de știri, IRNA, citează un comunicat al Gărzilor Revoluției Islamice, unitatea de elită a armatei iraniene, spunând că vasul confiscat transporta 700 de tone de combustibil în jurul insulei Farsi, dar nu se precizează cărei țări aparține nava. Luna trecută, Iranul a sechestrat un tanc petrolier sub pavilion britanic în Strâmtoare Ormuz pe motivul încălcării unor norme de navigație, după ce Marea Britanie a arestat un tac petrolier iranian în Strâmtoarea Gibraltar, pe motiv că transporta petrol Siriei, încălcând regimul de sancțiuni europene. Incidentele au sporit tensiunile în Golful Persic.

Un programator de origine iraniană cu drept de ședere permanentă în Canada, Saeed Malekpour, a revenit în țara sa adoptivă după ce a evadat din Iran, unde ispășea o pedeapsă cu închisoarea pe viață pentru gestionarea unui website pentru adulți. Programatorul a fost arestat în decembrie 2008 când își vizita în Iran tatăl bolnav și a fost condamnat la moarte, sentință redusă ulterior la închisoare pe viață. Sora sa a confirmat pe Twitter sâmbătă că Malekpour s-a întors în Canada. Detaliile revenirii sale rămân încă neclare, dar autoritățile iraniene au spus că programatorul a plecat din Iran ilegal, după ce i s-a permis să părăsească pentru scurt timp închisoarea. Mulți iranieni emigrați se tem să viziteze Iranul pentru a nu fi arestați de regim din varii motive.

Cel puțin 20 de oameni au fost uciși și 26 răniți de un atacator înarmat, care a deschis focul sâmbătă într-un supermarket Walmart din statul american Texas. Șeful poliției din orașul El Paso unde a avut loc incidentul, Greg Allen, a spus că suspectul a fost reținut. Poliția a găsit pe Internet și un manifest anti-imigranți care putea fi scris de acesta, sugerând că poate fi vorba de o crimă din ură rasială. Agențiile de știri îl identifică pe suspectul prins în apropiere de granița cu Mexicul drept Patrick Crusius, un tânăr de 21 de ani. El Paso este un oraș cu 680 de mii de locuitori din vestul Texasului, având o mare comunitate de hispanici și fiind situat peste graniță de orașul mexican Juarez. Crimele în masă au devenit tot mai frecvente în Statele Unite, dar dezbaterea privind reglementarea mai strictă a dreptului de portarmă nu a avansat substanțial.

Averea fostului lider din regiunea transnistreană Evgheni Șevciuk ar putea fi confiscată și vândută, scrie presa din regiune, citată de TV8. Zilele trecute, executorii judecătorești au efectuat percheziții la fosta sa reședință, unde au avut acces și jurnaliștii transnistreni. Reședința lui Șevciuk include o parcelă mare de pădure cu un lac artificial și un râu, două conace, un parc și mai multe clădiri auxiliare, inclusiv un garaj pentru cinci mașini, o sală de sport, o cramă, un grajd pentru cai, un depozit de icoane și unul de arme, cu 44 de unități, inclusiv cinci automate și o mitralieră.

În 2016, Şevciuk a pierdut alegerile în favoarea lui Vadim Krasnoselski. În vara anului 2017, el a fugit din regiunea transnistreană. În decembrie 2018, Curtea Supremă de Justiție locală l-a condamnat în absență la 16 ani în colonie cu regim special, privind cinci capete de acuzare, inclusiv corupție în proporții deosebit de mari și abuz în funcție. Mai mulți apropiați ai lui Evgheni Șevciuk au fugit din regiunea transnistreană, unii au fost arestați și închiși și au existat și câteva cazuri de decese considerate suspecte ale unor persoane care au lucrat în echipa lui Evgheni Șevciuk.

Poliția rusă a reținut astăzi sute de suporteri ai opoziției pentru a împiedica o nouă demonstrație, la Moscova, la o săptămână de la un protest asemănător, pentru alegeri libere, când au fost reținuți aproape 1400 de oameni. Sute de polițiști din forțele de intervenție OMON au împânzit străzile centrale ale capitalei ruse, după ce autoritățile au spus că vor face totul pentru a împiedica demonstrația interzisă. Organizația independentă pentru monitorizarea demonstrațiilor, OVD-Info, a spus că, până în orele după amiezii, au fost reținuți cel puțin 311 protestatari. Poliția a reținut-o și pe o proeminentă membră a opoziției, Liubov Sobol, oprind taxiul în care aceasta se îndrepta către locul demonstrației. Sobol care se află în greva foamei pentru că a fost exclusă din alegerile pentru duma municipală din Moscova de pe 8 septembrie a fost scoasă cu forța din taxi și urcată în duba poliției.

O proeminentă lideră a opoziției ruse, Liubov Sobol, a fost reținută astăzi la Moscova, înaintea unui nou protest pentru alegeri libere. Sobol, care se află în greva foamei pentru că a fost exclusă din alegerile pentru Duma municipală din Moscova, a fost reținută în timp ce se îndrepta cu taxiul către locul demonstrației.

Protestul plănuit astăzi de suporterii opoziției în capitala rusă a fost interzis de către autorități, procuratura spunând că forțele de ordine vor lua „toate măsurile necesare” pentru a împiedica perturbarea securității publice.

Un val de proteste a izbucnit La Moscova în urma refuzului de luna trecută a autorităților electorale de a înregistra candidați independenți sau de opoziție la alegerile din 8 septembrie. La cele mai ample proteste, care au avut loc pe 27 iulie, poliția a aplicat forța și a reținut aproape 1400 de oameni, inclusiv politicieni de opoziție și activiști, mulți dintre care au primit pedepse administrative cu închisoarea.

Ministrul american al apărării Mark Esper a declarat că Statele Unite intenționează să desfășoare în curând în Asia noi rachete cu rază de acțiune intermediară. Declarația sa, făcută astăzi în timpul unei vizite în Australia, survine la o zi după ce Washingtonul și Moscova s-au retras oficial din tratatul lor bilateral privind forțele nucleare intermediare (INF), care le-a interzis timp de 31 de ani să dezvolte asemenea rachete, balistice sau de croazieră, lansate de la sol, cu raza de acțiune între 500 și 5500 km. O dată ce Statele Unite nu mai obligații conform tratatului denunțat, a spus ministrul Esper, el ar vrea ca rachetele să fie dislocate în Asia „mai devreme decât mai târziu”. Ceva mai devreme, China a respins sugestia președintelui american Donald Trump de a se alătura unei eventuale noi înțelegeri ruso-americane privind controlul armelor după expirarea tratatului INF.

Concursurile pentru ocuparea funcțiilor în justiție nu ar mai trebui organizate de comisia parlamentară juridică pentru numiri și imunități, care este dominată de PSRM, a declarat prim-ministra Maia Sandu. Ea vorbit vineri seara la postul TV8, comentând criticile în adresa coaliției de guvernare PSRM-ACUM după mai multe selecții controversate făcute de comisie, în special alegerea consilierului prezidențial Ruslan Flocea să conducă Centrul Național Anticorupție. „Am avut o comisie în care un partid a avut mai multe voturi și ei au fost părtinitori (...). Deci asta înseamnă că partidele nu pot organiza concursuri autentice”, a spus Sandu. Ea susține că a exprimat îngrijorări de la bun început în cadrul coaliției de guvernare cu privire la acest concurs, dar nu a fost ascultată.

Consiliul Audiovizualului confirmă că a primit cererea unei firme apropiate președintelui Igor Dodon și socialiștilor să aprobe o nouă denumire și alte modificări de licență pentru postul Accent TV, care i-ar putea permite să preia de la postul Prime al fostului lider PD fugar, Vlad Plahotniuc, retransmisiunea televiziunii ruse Pervîi Kanal pe teritoriul Republicii Moldova. Lidia Viziru, membră a Consiliului, a declarat portalului Media-azi.md că întreprinderea Telesistem SRL, care deține Accent TV, a solicitat recent ca denumirea televiziunii să fie schimbată în Primul Canal Moldova. Dar Consiliul a cerut informații suplimentare, inclusiv eventuale contracte cu televiziunea rusă. Retransmisiunea celui mai popular post rusesc în Republica Moldova este însoțită de mulți ani de controverse, iar o lege antipropagandă adoptată de fosta guvernare a limitat preluarea emisiunilor informative și analitice rusești.

Suporterii opoziției din Rusia au anunțat noi proteste astăzi la Moscova, sfidând avertismentul autorităților că demonstrația este interzisă și că vor lua „toate măsurile necesare” pentru a menține ordinea publică. Un val de proteste a izbucnit în capitala rusă în urma refuzului de luna trecută a autorităților electorale de a înregistra candidați independenți sau de opoziție la alegerile din 8 septembrie pentru duma municipală. La cele mai ample proteste, care au avut loc pe 27 iulie, poliția a aplicat forța și a reținut aproape 1400 de oameni, inclusiv politicieni de opoziție și activiști, mulți dintre care au primit pedepse administrative cu închisoarea. Pe 2 august, procuratura Moscovei a spus că va face totul pentru a opri provocările și dezordinea, iar orice încercări de a organiza astăzi proteste vor fi considerate încălcări ale legii.

Țările Uniunii Europene au nominalizat-o pe economista bulgară Kristalina Gheorghieva drept candidată la funcția de directoare a Fondului Monetar Internațional. În vârstă de 65 de ani, ea a ocupat până acum funcția de directoare executivă a Băncii Mondiale. Vineri, a obținut sprijinul majorității celor 28 de țări ale Uniunii Europene, după negocieri îndelungate, de peste 12 ore. Într-o postare pe Twitter, Gheorghieva a spus că este onorată de decizia UE de a o nominaliza la conducerea FMI. Funcția de conducere a celei mai mari organizații donatoare din lume, care își are sediul la Washington, a revenit mereu unui european. Pentru numirea Kristalinei Gheorghieva vor trebui modificate regulamentele Fondului care prevăd că directorul trebuie să aibă mai puțin de 65 de ani. Surse citate de agențiile de știri susțin că Uniunea Europeană și Statele Unite au căzut deja de acord asupra acestei schimbări.

China a respins sugestia președintelui american Donald Trump de a se alătura unei eventuale noi înțelegeri ruso-americane privind controlul armelor după expirarea unui tratat de 31 de ani între Moscova și Washington, care elimina o clasă întreagă de rachete. Ambasadorul Chinei la Națiunile Unite, Zhang Jun, a spus că Beijingul regretă decizia Rusiei și Statelor Unite de a denunța Tratatul bilateral al forțelor nucleare intermediare, expirat pe 2 august, dar că nu vede cum ar putea participa țara sa la o nouă înțelegere între puterile lumii. Semnat de președinții Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov în 1988, tratatul forțelor nucleare intermediare interzicea Statelor Unite și Uniunii Sovietice să dezvolte, producă sau desfășoare rachete balistice sau de croazieră lansate de la sol cu raza de acțiune între 500 și 5500 km. Unii observatori spun că denunțarea acordului de către Washington și Moscova poate duce la o nouă cursă a înarmărilor între Statele Unite și Rusia – moștenitoarea Uniunii Sovietice.

Emisarul de pace al Statelor Unite în Afganistan, Zalmay Khalilzad, a declarat că Washingtonul este gata să semneze un acord cu talibanii, la aproape 18 ani de război. El a făcut declarația în vreme ce negociatori americani și talibani se întâlnesc astăzi în capitala Qatarului, Doha, pentru a opta lor rundă de convorbiri de pace. Acordul bilateral aflat în negociere ar urma să prevadă retragerea forțelor străine din Afganistan în schimbul garanțiilor că talibanii nu vor adăposti grupări teroriste și ar preceda o înțelegere de pace între talibani și guvernul afgan.

Astăzi se împlinesc 75 de ani de la tragicele evenimente în care aproape 14 mii de romi au fost deportaţi în lagărele de concentrare din regiunea Transnistreană. Cu această ocazie, reprezentanţii Coaliţiei „Vocea Romilor" din Republica Moldova s-au reunit în faţa Guvernului, unde au aprins lumânări şi au depus flori în memoria victimelor holocaustului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează Moldova 1.

Manifestanţii au ţinut un minut de reculegere în memoria victimelor holocaustului şi au împărtăşit istorii dureroase ale strămoşilor lor. În anul 1942, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost deportaţi în stepele Bugului peste 25 de mii de romi de pe întreg teritoriul României, inclusiv din Basarabia. Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor se sărbătoreşte anual în data de 2 august şi a fost recunoscută oficial în Republica Moldova în 2017.

Procurorii moldoveni au anunţat că au pornit astăzi, 2 august, o cauză penală în cazul celor şapte cetăţeni turci declaraţi persoane indezirabile şi îndepărtaţi de pe teritoriul Republicii Moldova în septembrie 2018. Dosarul a fost pornit pe faptul „excesului de putere sau depăşirii atribuţiilor de serviciu, comis de angajaţi ai Biroului Migraţie şi Azil al MAI şi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate”, transmite IPN. Cinci din cei şapte cetăţeni turci expulzaţi anul trecut din Republica Moldova, la cererea Ankarei, au fost condamnaţi deja. Acum două zile Directorul Departamentului relații cu publicul al Liceului „Orizont”, Yasin Özdil, a fost condamnat la 12 ani de închisoare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că Republica Moldova a încălcat drepturilor cetăţenilor turci care au fost expulzaţi în septembrie 2018. În decizia sa, CEDO a dispus achitarea a câte 25 de mii de euro fiecărui reclamant, cu titlu de prejudicii morale. Potrivit concluziilor Curţii, privarea de libertare a reclamanţilor în septembrie 2018 nu a fost nici legală şi nici necesară. Totodată, privarea de libertate a reclamanţilor în acest mod a constituit un transfer ilegal a persoanelor de pe teritoriul Moldovei în Turcia care a omis toate garanţiile oferite de legislaţia naţională şi internaţională.

Solicitat de agenția IPN, Hasan Barış, directorul Filialei Durlești a Liceului „Orizont”, a spus că Yasin Özdil a fost condamnat la închisoare „în legătură cu faptul că ar fi membru al unei organizații teroriste, însă în acest sens nu au fost prezentate dovezi concrete”. Potrivit directorului, încă două persoane sunt în așteptarea sentinței.

Ivan Jdanov, directorul fundației liderului opozitiei ruse, Aleksei Navalnîi, și aflat în detenție, a anunțat că a intrat în greva foamei. Jdanov este unul din candidații opoziției pentru consiliul municipal Moscova căruia i s-a refuzat înregistrarea în cursa electorală.

„Refuz mâncarea, refuz să răspund întrebărilor și refuz să apar în fața tribunalului”, a spus Jdanov la audierea apelului său de astăzi împotriva detenției sale. Jdanov a mai spus și că decizia autorităților ruse de a-i interzice participarea în alegerile din 8 septembrie este „ilegală”, ca și reprimarea proteselor din 27 iulie la care a fost arestat. El a fost condamnat la 15 zile de închisoare pentru că a participat la protestele din 27 iulie, considerate unele din cele mai ample din ultimii ani și la care au luat parte în jur de 20 000 de oameni.

SUA și Rusia s-au retras oficial din acordul nuclear istoric, de acum 31 de ani, dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, ce elimina o clasă întreagă de rachete nucleare și interzicea țărilor semnatare să producă sau să desfășoare rachete balistice cu o rază medie, cuprinsă între 500 si 5 500 de km. „Statele Unite nu vor rămâne parte a unui tratat care este în mod deliberat încălcat de Rusia”, a declarat secretarul de stat american Mike Pompeo.

Statele Unite si Alianța Nord Atlantică au acuzat Rusia că încalcă acest tratat prin dezvoltarea rachetelor 9M729, cunoscute pentru NATO sub numele de SSC-8. „Nu sunt noi rachete americane, noi rachete NATO desfășurate în Europa, dar sunt din ce în ce mai multe rachete rusești”, a spus la o conferință de presă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Rusia neagă că ar fi încălcat tratatul INF și dă vina pe Statele Unite pentru anularea sa.

Unii observatori spun că denunțarea acordului de către Washington și Moscova poate duce la o nouă cursă a înarmărilor între cele două capitale. Rusia și Statele Unite au rămas părți la un singur tratat nuclear comun, Noul START, care expiră în anul 2021, dacă președinții celor două țări nu decid să îl extindă pe mai departe. Ministrul german de externe Heiko Mass a acuzat ieri Rusia că nu a făcut ceea ce era necesar pentru salvarea acestui tratat și a cerut celor doua țări să păstreze pe mai departe Noul Tratat START.

Șeful Inspectoratului de Poliție Briceni, comisarul-șef Valeriu Moscalu, a fost suspendat din funcție ca urmare a deciziei viceprim-ministrului Andrei Năstase, ministru al afacerilor interne, după ce a fost începută o anchetă de serviciu de către Serviciul protecție și anticorupție al MAI, informează agenția IPN.

Într-un comunicat de presă al ministerului se menționează că decizia lui Andrei Năstase „survine pe fundalul unor semnale din partea mass-media referitoare la acuzații de săvârșirea unor ilegalități grave de către comisarul-șef Moscalu, dar și al unor sesizări din partea unor cetățeni”. Ministerul Afacerilor Interne repetă că, în raport cu orice abuzuri sau acte de corupție săvârșite de angajați MAI, va exista o politică de toleranță zero și că orice sesizare în acest sens va fi minuțios examinată de către structurile abilitate.

Fostul premier și ex-ministru de externe Iurie Leancă a negat astăzi acuzațiile care i-au fost aduse de Veaceslav Platon în care a fost vizat. Platon, fost deputat de la Alianța Moldova Noastră, condamnat la 30 de ani de închisoare în două dosare penale, susține că Iurie Leancă ar fi fost implicat „în totalitate” în „furtul miliardului”, în urma căruia a fost fraudat sistemul bancar din Republica Moldova. Totodată, Veaceslav Platon consideră că Iurie Leancă „nu înțelegea ce face”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni de la TV8, realizate în penitenciar.

„Voi demonstra că aceste declarații și campanii mediatice nu au nicio bază factologică. Și voi cere în instanță ca, așa cum au manipulat timp de patru ani de zile, alți patru ani să prezinte dezmințiri, scuze publice și să plătească despăgubiri morale pe care le voi dona celor nevoiași”, a scris fostul premier într-un comunicat remis presei, transmite IPN.

„Probabil pentru el ar fi fost bine ca jumătate de milion de cetățeni să rămână fără depunerile bănești, ca sistemul bancar să se prăbușească. Iar el să cumpere bănci la preț de doi bani, ca întreaga economie a Moldovei să fie paralizată, ca după aia să urmeze un protest fără precedent, iar la alegerile din noiembrie 2014 urmând să câștige partidele revanșarde filo-ruse”, susține Iurie Leancă.

Potrivit lui, „acesta de fapt era obiectivul lui Platon și al celor care-l ghidau”. „Îmi aduc aminte în acest context și de unele informații din vara 2014 despre eforturile lui Platon de a cumpăra câțiva deputați pentru a nu permite ratificarea Acordului de Asociere cu UE”, a mai scris in comunicatul citat fostul prim-ministru.

Rezultatele expertizei antropologice din România, legate de dispariția a două tinere și finalizate vineri, arată că oasele ridicate de la casa presupusului asasin Gheorghe Dincă din Caracal aparţin unei fete cu vârsta între 15 şi 17 ani, audeclarat pentru MEDIAFAX surse din Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”.

Sursele au spus agenției că expertiza genetică, cea care ar putea determina dacă rămăşiţele osoase ridicate din casa de la Caracal şi trimise Institutului conţin ADN-ul celor două tinere, este în continuare în lucru.

Procurorii DIICOT au reluat vineri cercetările în cazul crimelor de la Caracal, făcând verificări la casa lui Gheorghe Dincă, unde au fost găsite probe de ADN aparţinând Alexandrei Măceşanu, tânăra de 15 ani disparută săptămâna trecută și care, deși a reușit să apeleze de mai multe ori serviciul de urgență 112 pentru ajutor, nu a fost salvată.