În România s-au dat primele aprobări pentru pentru construcții în zona înaltă a munților Bucegi, relatează G4media, citând ProTV.

Un investitor a obținut deja autorizație de construcție pentru prima casă de vacanță şi drumul de acces aferent după ce autoritățile au aprobat dezvoltarea unui complex rezidențial, turistic şi de agrement pe 10 hectare, în apropiere de cabana Piatra Arsă. Planul este criticat de activiștii de mediu, care avertizează că muntele va fi astfel distrus. Prima casă de vacanță care urmează să apară pe platoul Bucegilor va avea apă adusă cu cisterna de la poalele muntelui, energie electrică produsă de panouri fotovoltaice şi fosă septică.

Premierul britanic Boris Johnson se va întâlni, luni, cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la Luxemburg, pentru a discuta despre Brexit, a anunțat vineri biroul prim-ministrului. Premierul a spus vineri că este „optimist în mod prudent” cu privire la posibilitatea unui acord, citând „destul de mult progres” în discuțiile cu Bruxelles-ul. Joi încă, președintele Parlamentului European, dar și Michel Barnier, negociatorul european pentru Brexit, declarau că Uniunea Europeană nu primise nicio propunere „realistă și funcțională juridic” pentru a soluția problema graniței dintre regiunea Irlanda de Nord și Republica Irlanda.

Procurorul general din Praga a suspendat cercetările într-un dosar penal împotriva premierului Andrej Babis, a unor membri ai familiei sale şi altor câteva persoane, acuzate de fraudarea fondurilor europene.

Premierul Babis a respins mereu aceste acuzații drept nefondate, iar vineri procurorul Martin Erazim a declarat că proiectul pentru care Babis obținuse fonduri europene destinate firmelor mici și mijlocii „corespundea definiției” europene.
Organismul european de luptă antifraudă OLAF a constatat multiple încălcări ale legislației naționale şi europene în cadrul acestui proiect, iar conglomeratul lui Babism, Agrofert, a returnat deja fondurile, voluntar.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat vineri Occidentul împotriva ridicării sancțiunilor impuse Moscovei pentru anexarea Crimeii şi sprijinul acordat separatiștilor proruşi în estul Ucrainei. „Sancțiunile sunt o armă diplomatică puternică şi eficientă. Nu voi înceta să repet partenerilor occidentali care ne ajută, dar care se gândesc uneori la ridicarea sancțiunilor: pierdeți bani, într-adevăr? Dar noi pierdem oameni!”, a afirmat Zelenski într-un discurs susținut în cadrul Forumului Strategia europeană de la Ialta (YES), organizat de fundația oligarhului Viktor Pinciuk.

Uniunea Europeană a prelungit joi pentru șase luni sancțiunile împotriva unor responsabili ruşi şi ucraineni pentru implicarea lor în conflictul din Ucraina.

Pe de altă parte, la summitul G7 din Franța, din august, președintele american Donald Trump declara că ar invita Rusia la următorul summit, care va avea loc în Statele Unite, și că nu s-ar opune reintegrării Rusiei în acest grup, din care a fost exclusă după anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea. Președintele francez Emmanuel Macron pare, de asemeni, să încerce o apropiere de Rusia, unde luni s-au aflat miniștrii francezi de externe și al apărării.

Rusia a declarat că nu exclude un nou schimb de deținuți cu Ucraina, după recentul schimb care a implicat 70 de persoane. Vorbind jurnaliștilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că acest lucru implică un proces îndelungat de negocieri, dar că un nou schimb nu poate fi exclus apriori.

La Forumul Strategia europeană de la Ialta (YES), președintele ucrainean Volodimir Zelenski tocmai declarase că la Kiev să pregătește o nouă listă cu cetățeni ucraineni deținuți de Rusia.

Proiectul de hotărâre privind modificarea Legii Procuraturii a fost aprobat de Guvern vineri, 13 septembrie, iar premierul Maia Sandu s-a declarat încrezătoare că va fi adoptat de Parlament, în două lecturi, săptămâna viitoare, relatează „Ziarul de Gardă”.

S-au făcut două modificări la proiectul inițial, care reflectă și obiecțiile președintelui Igor Dodon, în calitatea acestuia și de lider informal al partenerilor de guvernare, Partidul Socialiștilor. Este vorba de modul de selectare a candidaților pentru funcția de procuror general: în noua variantă, o comisie de experți, subordonată Ministerului Justiție, va întocmi lista scurtă de candidați pentru Consiliul Superior al Procurorilor, dar acum din această comisie va face parte și un expert „ recunoscut național”, desemnat de președinție.

În textul inițial, procurorii erau avantajați, în fața altor profesioniști.

Dacă legea va fi votată de Parlament, în lectura finală, concursul organizat de către Consiliul Superior al Procurorilor, la care s-au înscris șapte candidați, va fi anulat. Acest concurs este organizat în baza vechilor reguli.

Pe 20 octombrie, odată cu alegerile locale, au loc și noi alegeri în mai multe circumscripții, după ce parlamentarii aleși prin vot direct au intrat în Guvern, locul de parlamentar rămânând gol, sau au renunțat la mandat. Între alte este vorba de circumscripția uninominală nr. 50, la vest de Republica Moldova, pe care o câștigase lidera PAS, Maia Sadu, astăzi prim-ministru. Guvernul a decis vineri să deschidă 85 de secții de votare peste hotare. Ministerul de Externe a precizat că numărul a fost stabilit în urma propunerilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, datelor oficiale obținute de la autoritățile statelor de reședință privind numărul și repartizarea zonală a concetățenilor în străinătate, precum și în baza datelor statistice relevante.

Totodată, au fost examinate şi luate în considerare demersurile asociațiilor diasporei moldovenești, precum şi practica anterioară de participare la vot a cetățenilor de peste hotare.

Din cele 85 secţii de votare peste hotare, 27 vor fi în cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare şi 58 suplimentare: 29 în Italia, 12 în România, 7 în Franța, câte 5 în Portugalia, Spania și Marea Britanie, 4 în Germania, 3 în Irlanda, 2 în Grecia și câte un centru suplimentar de votare în Norvegia, Cehia, Letonia, Belgia, Polonia, Suedia, Estonia. Lituania, Ungaria, Austria, Bulgaria, Elveţia și Olanda.

O primărie de sector din capitala cehă Praga a votat să înlăture statuia mareșalului sovietic Ivan Konev, decizie care a iritat Rusia și împotriva căreia se pronunțase președintele pro-rus al Cehiei, Milos Zeman. Mareșalul sovietic, care a participat la eliberarea Cehoslovaciei în cel de-al doilea război mondial, este o figură controversată pentru că a participat ulterior și la instaurarea comunismului, iar statuia sa din Praga a fost stropită regulat cu vopsea în ultimii ani, înainte de aniversarea invaziei sovietice din Cehoslovacia din 1968. Primarul sectorului 6 al Pragăi, Ondrej Kolar, a decis inițial să acopere statuia cu o prelată, dar acest lucru a provocat proteste și contra-proteste. Ambasada rusă a spus joi că decizia de a înlătura monumentul de tot face parte dintr-o campanie care „ofensează memoria soldaților Armatei Roșii”.

Embed Răspândește

Monumentul unui mareșal sovietic generează tensiuni în Cehia

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:04:35 0:00

Link direct

• 270p | 12,8MB
• 360p | 20,5MB
• 720p | 41,8MB
• 1080p | 91,0MB

În Statele Unite, administrația Trump a debursat ajutoare militare anuale de 250 de milioane de dolari pentru Ucraina, care se confruntă de cinci ani cu agresiunea rusă. Anunțul de joi a fost făcut înaintea unei dezbateri dintr-o comisie bugetară a Senatului la care se aștepta ca senatori din ambele partide să critice administrație pentru că tergiversează acordate ajutoarelor aprobate deja de Congres. Câțiva senatori republicani, aliați ai președintelui Donald Trump, amenințaseră că ar putea chiar vota o lege propusă de opoziția democrată pentru a-l forța pe președinte să deburseze ajutoarele.

Ucraina le consideră vitale pentru întărirea armatei sale în fața agresiunii ruse. Corespondenții Europei Libere la Kiev relatează că oficiali ai guvernului ucrainean care aștepta sprijinul militar, au salutat anunțul debursării.

Israelului ar trebui să i se permită să acționeze liber împotriva Iranului, a declarat premierul Benjamin Netanyahu, joi, la Soci, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre coordonarea în domeniul securității în Siria. În ultimii ani, Rusia și Israelul și-au coordonat acțiunile pentru a evita ciocniri accidentale în Siria, unde Israelul susține că atacă anumite ținte iraniene pentru a opri Teheranul să își stabilească o prezentă militară. „Coordonarea în domeniul securității între noi este și mai importantă acum, pentru că în ultimele luni au crescut serios încercările Iranului de a lovi Israelul din Siria și de a amplasa rachete de precizie pentru a fi folosite împotriva noastră”, a spus Netanyahu. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia și Israelul au căzut de acord să mențină dialogul despre acțiunile militare în Siria.

Noul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, spune că verificarea minuțioasă a finanțelor de partid va fi o prioritate a sa. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Cimil a spus că CEC va cere serviciile unor experți pentru a analiza rapoartelor financiare ale partidelor politice:

„Vom contracta subiecți speciali, care vor face expertiză și la acest capitol. Este o problemă de importanță majoră pentru mine ca președinte să fac puțină lumină și în acest aspect”, a spus Cimil.

Din 2016, când a început subvenționarea partidelor din buget, aceste sunt obligate să prezinte semestrial rapoarte financiare care să cuprindă toate veniturile și cheltuielilor, inclusiv donațiile private.

Interviul cu Dorin Cimil, aici.

Președintele Igor Dodon și prim-ministra Maia Sandu au anunțat noi pași pentru restabilirea controlului statului la două companii tranzacționate de fosta guvernare: Aeroportul Internațional Chișinău și Air Moldova. În cazul aeroportului, noua putere vrea anularea contractului de concesionare pe jumătate de secol cu firma Avia Invest, șefa guvernului anunțând joi pe Facebook că firma concesionară a fost acționată în instanță. În cazul Air Moldova, președintele Dodon a declarat în premieră, în urma unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate că trebuie anulată privatizarea companiei aeriene, care a avut loc în octombrie trecut.

„Sunt premise și deja și argumente documentate, care ne permit să anulăm contractul de privatizare a Air Moldova. În timpul apropiat, statul va iniția o cauză în acest sens”, le-a spus Dodon jurnaliștilor joi.

Liderii Grupului de la Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria) și-au exprimat sprijinul pentru continuarea extinderii Uniunii Europene, pentru a include și Balcanii de Vest. Poziția a fost exprimată la încheierea summitului de la Praga al Grupului de la Visegrad cu liderii din Balcanii de Vest, mai puțin Kosovo, care a boicotat reuniunea din caza unor recente declarațiilor controversate ale președintelui ceh.

Premierul ungar Viktor Orban a remarcat faptul că Laszlo Trocsanyi, comisarul desemnat din partea Ungariei, are „frumoasa şi marea" misiune de a gestiona extinderea Uniunii Europene.
Orban a asigurat că Laszlo Trocsanyi „înţelege" aspectele complicate ale extinderii şi şi-a exprimat încrederea că fostul ministrul ungar al justiţiei va fi confirmat în funcție de Parlamentul European, relatează Agerpres, citând MTI.

Premierul ungar a mai declarat că, dacă Uniunea Europeană ar fi integrat mai devreme Macedonia de Nord, Muntenegrul şi Serbia, „multe milioane de migranţi ilegali nu s-ar afla astăzi în Europa occidentală".

La rândul său, premierul ceh Andrej Babis a subliniat că „securitatea Balcanilor de vest este şi securitatea Europei" şi că extinderea UE către Balcanii occidentali reprezintă cea mai puternică garanţie pentru securitatea şi prosperitatea regiunii.

Administraţia Trump doreşte „progrese substanţiale'' în negocierile comerciale cu China care se vor desfăşura la începutul lunii octombrie la Washington, a declarat joi, ministrul american de finanțe Steven Mnuchin. El a precizat că președintele american este pregătit să anuleze sau din contra, să mărească tarifele vamale pe importurile din China, în funcție de rexultatele negocierilor. „Sunt optimist dar cu rezerve'', a declarat Mnuchin.

El a refuzat să spună care sunt în acest moment cele mai mari divergențe, dar a subliniat că situaţia tensionată din Hong Kong nu va fi „pe masa'' negocierilor. „Aceasta ţine de Departamentul de Stat, nu de cel al Comerţului", a spus Mnuchin.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliu privind alegerea primului procuror-șef european vor fi reluate în scurt timp, potrivit unor surse bine informate, chiar pe 17 septembrie, relatează corespondentul Europei Libere la Bruxelles.

Joi, 12 septembrie, Parlamentul European și-a desemnat noua echipă de negociatori, care, potrivit europarlamentarului liberal Siegfried Mureșan, are mandatul de a susține candidatura Laurei Codruța Kovesi, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție din România.

Prima rundă de negocieri, suspendată înainte de alegerile europarlamentare din mai, nu au dus la nicio soluție, deoarece reprezentanții guvernelor UE au susținut candidatura francezului Jean-Francois Bohnert, spre deosebire de Parlament, care a vrut-o pe Kovesi.

Între timp, se pare că Franța o susține și ea pe Kovesi (potrivit declarațiilor lui Dacian Cioloș, liderul noului grup Renew Europe din Parlamentul European) deși oficial nu și-a anunțat poziția. Bohnert, pe de altă parte, a declarat că nu-și retrage candidatura deși se relatează că va conduce noua procuratură din Franța care anchetează crimele financiare.

Noua Procuratură Europeană va ancheta fraudele comise cu fonduri europene, cum ar fi spălarea de bani sau fraude legate de TVA (taxa pe valoare adăugată).

Candidatura Laurei Codruța Kovesi nu este sprijinită de guvernul social-democrat de la București, dar cei înscriși în concursul pentru șefia Procuraturii Europene candidează în nume propriu, nu din partea vreunui stat.

Uniunea Europeană consideră că Republica Moldova a făcut „pași serioși” pentru a implementa reforme vizând întărirea democrației și a statului de drept, de la venirea la putere a noului guvern susținut de majoritatea PSRM – Blocul ACUM.

În raportul care analizează măsura în care sunt respectate angajamentele luate prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, raport dat publicității pe 12 septembrie de Comisia Europeană, se mai apreciază că în 2018 s-au „făcut progrese pentru reformarea economiei și a sistemului bancar”. Nu au avansat însă „reformele structurale din domeniul justiției, lupta cu corupția, ancheta privind fraudarea sistemului bancar în 2014 și garantarea unei piețe media pluraliste”.

Raportul va fi inclus pe agenda reuniunii anuale a Consiliului de Asociere UE-Moldova, programat pentru 30 septembrie la Bruxelles.

Coordonatoarea politicii externe europene, Federica Mogherini, a declarat că UE se așteaptă „ca autoritățile [de la Chișinău] să-și respecte angajamentele luate și să aplice Acordul ambițios de Asociere UE-Moldova, spre binele cetățenilor”.

Guvernul britanic nu a propus Bruxelles-ului nici o alternativă concretă și viabilă de soluție, prin care să se evite un Brexit fără acord, a declarat joi preşedintele Parlamentului European, David Sassoli. „Marea Britanie nu a propus nicio alternativă, nimic care să fie credibil din punct de vedere legal şi pe care să se poată lucra", a declarat Sassoli după o reuniune cu liderii grupurilor politice din noul parlament și cu negociatorul şef pentru Brexit Michel Barnier. După cum se știe, guvernul de la Londra dar și Parlamentul vor să se renunțe la așa-numita „plasă de siguranţă" care temporar ar evita o graniță dură între Irlanda de Nord și Irlanda dar ar menține și integritatea pieței unice europene. Sassoli a mai spus că Uniunea Europeană este pregătită să amâne data Brexitului din nou dacă Marea Britanie va furniza un motiv bun, cum ar fi faptul că vrea să evte un Brexit fără acord sau se organizează alegeri generale anticipate.

Pe 17 octombrie are loc un summit european dedicat Brexit-ului iar pe 31 octombrie, Marea Britanie ar urma să părăsească UE.

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan a anunţat că în şedinţa de joi a grupurilor parlamentare din Parlamentul Eeuropean va fi desemnată echipa de negociatori a Parlamentului care va purta discuţii cu cei din Consiliul UE pentru desemnarea procurorul-şef al UE, relatează Mediafax.

Eurodeputatul PNL mai spune că poziţia PPE şi implicit a liberalilor este ca negocierile să înceapă cât mai repede pentru ca cele două instituţii să ajungă la un consens. Totodată, liberalul reaminteşte că mandatul cu care va negocia echipa PE este susţinerea candidaturii Laura Codruţa Kovesi la şefia Parchetului European.

Mai multe, aici.

Fostul ministru al Economiei Valeriu Lazăr spune că ar putea merge în instanță pentru a-și apăra onoarea și demnitatea, deoarece actuala putere nu ar respecta „prezumția nevinovăției” când îl acuză în legătură cu concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău și cu devalizarea Băncii de Economii, relatează Agora.md.

Valeriu Lazăr a fost ministru al economiei și vicepremier între anii 2005-2006, 2009-2010, 2010-2014.

La o conferință de presă, Lazăr a criticat faptul că nu a fost audiat de Comisia parlamentară de anchetă privind concesionarea Aeroportului, dar și de acuzațiile precum că semnarea contractului de concesionare a trădat interesele de securitate națională. Referitor la Banca de Economii, Lazăr a susținut că a fost implicat numai în decizia de a se ceda pachetul de capital deținut de stat, ceea ce s-ar fi făcut în urma unei decizii parlamentare.

Joi, 12 septembrie, s-a anunțat că statul, prin Agenția Proprietății Publice, a dat în judecată compania Avia Invest, în scopul de a obține în tribunal anularea contractului de concesionare a Aeroportului Chișinău.

Președintele american Donald Trump a spus miercuri, când Statele Unite au marcat 18 ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie, soldate cu aproape 3000 de morți, că Talibanii au fost loviți „mai tare ca niciodată” în ultimele zile. Declarația a fost făcută la Pentagon, la câteva zile după ce anunțase că negocierile de pace cu Talibanii au fost suspendate. Președintele american a avertizat militanții taliban să nu încerce să mai atace vreodată Statele Unite.

Liderul rețelei Al Quaeda , rețeaua răspunzătoare de atacurile din 11 septembrie 2001, Ayman al Zawahiri- într-un mesaj video publicat mircuri - și-a îndemnat susținătorii să întreprindă atacuri asupra obiective de interes israeliene, americane, britanice, franceze, ruse si ale aliaților lor europeni.

In declarațiile făcute miercuri la Pentagon, președintele american a spus că a suspendat orice negociere cu talibanii în urma atacurilor recente de la Kabul, soldate cu moartea unui soldat american și a altor 11 oameni.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a anunțat că la ședința de joi, 12 septembrie, a Consiliului Suprem de Securitate (CSS), convocată de urgență, s-au discutat doar trei subiecte.

Primul a fost privatizarea companiei Air Moldova. Potrivit președintelui Igor Dodon, la discuții a participat și noul șef al campaniei, numit în funcție acum doua zile și conducerea Agenției Proprietăți Publice .

Al doilea subiect a fost concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Ultimul subiect al agendei a fost situația privind aeroportul de la Mărculești. Dodon a spus, citat de Ziarul de Gardă, că a cerut conducerii de acolo ca să vină cu informații despre situația aeroportului și soluții cum ar putea fi utilizat pe plan internațional.

Autoritățile ruse au lansat joi un nou val de percheziții la locuințele și birourile simpatizanților liderului opoziției, Alexei Navalnîi. Potrivit agentiilor internaționale de presă au fost facute peste 150 descinderi în 39 de localități. Un apropiat al lui Navalnăi, Leonid Volkov este citat cu declarația că raidurile au avut loc „de la Vladivostok la Krasnodar”. Lui Navalnîi nu i s-a permis să candideze la ultimele alegeri locale din Rusia iar susținători săi au organizat proteste în mai multe orașe din Rusia, în timpul campaniei electorale, care a precedat scrutinul local din 8 septembrie.

Agenția Proprietății Publice a depus o cerere de chemare în judecată a companiei „Avia Invest” și a cerut anularea contractului de concesiune a Aeroportului Internațional Chișinău și a terenului aferent acestuia. Anunțul a fost făcut de premierul Maia Sandu. „Considerăm că acest contract de concesiune este unul abuziv, a fost încheiat cu multiple încălcări ale cadrului normativ în vigoare, fiind, de asemenea, în detrimentul interesului statului. Credem că există suficiente argumente pentru declararea nulității contractului de concesiune a Aeroportului Internațional Chișinău”, a spus Maia Sandu, citata de TV8. Contractul de concesiune a Aeroportului din Chișinău companiei „Avia Invest” datează din 30 august 2013 și o comisie parlamentară investighează modul în care a avut loc această concesionare.

Despre eforturile guvernului, mai multe aici.

Președintele Rusiei Vladimir Putin urmeaza să se întîlnească astazi la Sochi cu premierul isarelian Beniamin Netanyahu. Potrivit unui comunicat al guvernului israelian, întâlnirea este menită să întărească cooperarea militară dintre cele două țări, inclusiv în Siria, unde ambele țări sunt implicate. Miercuri, secretarul general al ONU, Antonio Guterres a criticat promisiunea din campania electorală a lui Netanyahu că va ocupa o parte a Cisiordaniei. In opinia secretarului general al ONU, aceasta ar fi „o serioasa violare a legislației internaționale”. In Israel vor avea loc în curind noi alegeri anticipate, iar Netanyahu caută să obțină și voturile evreilor care au locuit în fosta Uniunea Sovietică și care reprezintă o cincime din populația Israelului.

La presiunea camerei inferioare a parlamentului, guvernul britanic a publicat miercuri seară documentul care analizează efectele ieșirii Marii Britanii din UE, document în care avertizează că un Brexit fără acord va duce, între altele, la o posibilă penurie de medicamente și la creșterea prețurilor la alimente, potrivit BBC.

Documentul vorbește despre o serie de „posibile consecințe" ale unui Brexit „dur” pe 31 octombrie, așa cum dorește premierul Boris Johnson.

Liderul opoziției, Jeremy Corbyn, a declarat că documentul confirmă faptul că premierul este „pregătit să îi pedepsească pe cei care au oricum, cel mai puțin".