Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene au acceptat astăzi, la reuniunea lor de la Helsinki, simplificarea sistemului fiscal comunitar pentru a-l face mai transparent și previzibil. Aceștia au convenit de principiu ideea unui bord fiscal european independent care să stabilească regulile legate de datoriile și cheltuielile guvernamentale ale țărilor membre. Comisarul și vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis este citat de agenția Reuters cu declarația că această idee va fi analizată pe viitor.

Noul guvern al Italiei a permis astăzi unui vas caritabil francez să acosteze pe coasta insulei Lampedusa cu 82 de migranți la bord. Vasului Ocean Viking, care oprează sub organizațiile umanitare SOS Mediteranee și Doctori fără Frontiere, i s-a permis să acosteze pe țărmul italian, iar migranții vor fi preluați de mai multe țări europene, a spus premierul Giuseppe Conte, citat de Reuters. El nu a dat detalii despre țările dispuse să primească migranții din Africa. Ei au fost salvați din apele Mediteranei în ultimele săptămâni.

Ministra apărării din Germania, Annegret Kramp-Karrenbauer, a declarat astăzi, citată de agenția Reuters, că o retragere a Alianței Nord Atlantice din Afganistan ar putea aduce înapoi regimul taliban cu toate abuzurile lui. Germania are 1300 de militari desfășurați în Afganistan, iar mandatul lor se încheie în martie 2020.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a confirmat astăzi că fiul lui Osama bin Laden, fostul lider al rețelei teroriste Al Quaeda, a fost omorât în urma unei operații militare la granița dintre Afganistan și Pakistan. Presa americană relatase la 31 iulie, citând surse din serviciile de informații, că Hamza bin Laden a fost omorât, dar știrea nu fusese până astăzi confirmată de Casa Albă.

În februarie, guvernul american a anunțat o recompensă de 1 milion de dolari pentru prinderea fiului lui Osama bin Laden, care îndemnase, prin mesaje video, la noi atacuri teroriste asupra SUA și aliaților lor, pentru a răzbuna moartea tatălui său în mai 2011. Hamza bin Laden era noul lider în devenire al rețelei Al Quaeda.

Fostul premier al Marii Britanii, conservatorul David Cameron, care a organizat referendumul pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, a declarat într-un interviu publicat astăzi că „îi pare rău” de diviziunile pe care referendumul le-a provocat în societatea britanică. David Cameron a spus ziarului Times că este extrem de îngrijorat de ceea ce s-ar putea întâmpla mai departe. Cameron a susținut rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană și și-a dat demisia a doua zi după referendumul din 2016 în care britanicii au votat majoritar Brexit-ul. Cameron, care își va lansa în curând un volum de memorii, a spus că actalul premier Boris Johnson, ca și Michael Gove, care au promovat Brexitul „au lăsat adevărul acasă” în campania pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Jurnalistul Vasile Năstase este candidatul Blocului ACUM în circumscripția uninominală nr. 33, în cadrul alegerilor parlamentare noi din 20 octombrie. Candidatul a fost prezentat astăzi de către vicepreședinta Partidului Platformei Demnitate și Adevăr, Inga Grigoriu, care îl descrie ca fiind un „om al rezistenței, deputat în primul Parlament, care a semnat Declarația de Independență, cunoscut jurnalist, om al demnității și răbdării”.

Vasile Năstase menționează că, dacă devine deputat, va veni cu un pachet de proiecte de legi care vor îmbunătăți situația oamenilor. Acestea vizează lupta cu corupția, plafonarea salariilor, revizuirea dosarelor politice de rezonanță etc. El spune că știe cu ce probleme se confruntă locuitorii circumscripției nr. 33 și deja și-a făcut cinci dosare pe aceste localități, la care va lucra echipa sa.

„Cel mai mare lucru pe care trebuie să-l facem este să întoarcem credibilitatea instituțiilor internaționale și a oamenilor în instituțiile statului”, a declarat Vasile Năstase la lansarea candidaturii sale.

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, în circumscripția nr. 33 a fost ales deputat Andrei Năstase, care este și fratele lui Vasile Năstase. Andrei Năstase a renunțat la mandat în favoarea funcției de vicepremier, ministru al afacerilor interne. Circumscripția nr. 33 include comuna Trușeni, orașul Durlești, comuna Băcioi, orașul Codru și orașul Sângera.

Fostul președinte al Ucrainei, Leonid Kucima, care este reprezentantul special al președinției ucrainene pentru convorbiri de pace cu separatiștii sprijiniți de Rusia în estul Ucrainei, a declarat ieri că Ucraina nu poate accepta compromisuri cu separatiștii, precum să îi lase să organizeze alegeri în regiunile pe care le controlează fără supravegherea Kievului. Kucima a mai spus, într-un interviu cu agenția Associated Press, că este îngrijorat de posibilitatea ca Franța și Germania să facă presiuni asupra președintelui Volodimir Zelenski pentru a accepta astfel de concesii. În opinia lui Kucima, care a fost președinte între 1994 și 2005, președintele Zelenski va avea o perioada dificilă în eventuale noi negocieri în formatul de negocieri Normandia – „va fi unul împotriva la trei”. Din formatul Normandia fac parte Ucraina, Rusia, Franța și Germania.

Dan Barna a fost validat în urma congresului USR desfăşurat astăzi, la Timişoara, pentru funcţia de preşedinte al partidului, el declarând că la alegerile prezidenţiale cetăţenii vor avea şansa de a alege între două variante de Românie, estimând că va intra în turul al doilea alături de preşedintele Klaus Iohannis.

El a spus că oamenii îşi pun toată speranţa în Alianţa USR-PLUS, pentru a îndepărta de la putere Partidul Social Democrat, informează agenția Agerpres.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a afirmat sâmbătă, la Şcoala de Vară a Tineretului Naţional Liberal, că România are nevoie de implicarea tinerilor în toate domeniile de activitate și a remarcat că tinerii au fost prezenți în număr mare la referendumul pe tema justiției, din luna mai. Johannis le-a spus tinerilor liberali că urmează „bătălii electorale complicate” în următoarea perioadă și că România va fi condamnată la stagnare dacă nu va ţine cont de opiniile, de aşteptările şi de necesităţile tinerei generaţii.

În Hong Kong au avut loc noi violențe între susținători ai guvernului local pro-chinez și protestatarii pro-democrație, informează agenția Reuters. Susținătorii Chinei au scandat lozinci „Sprijiniți poliția!”, „Hong Kong este China!”. Ceilalți scandau „Eliberați Hong Kongul!”. Unii dintre protestatari aveau steaguri americane.

Poliția a intervenit și a operat arestări. Protestatarii pro-democrație cer autorităților să le îndelinească mai multe doleanțe pentru a pune capăt manifestațiilor, printre care să îi elibereze pe toți cei deținuți de poliție pentru că au participat la proteste, să declanșeze o investigație indepedentă în legătură cu reacția poliției la proteste și să permită locuitorilor Hong Kongului să își aleagă liber liderii.

Hong Kongul a revenit Chinei în 1997, în baza formulei „o țară, două sisteme”, care ar fi garantat libertăți politice și cetățenești în Hong Kong, și care nu există în China comunistă. Beijingul susține că respectă acest sistem și că problema este una „internă a Chinei”, și a acuzat Statele Unite și Marea Britanie că s-ar amesteca și ar încuraja protestele.

Secretarul General al OSCE, Thomas Greminger, va vizita Republica Moldova între 17 și 19 septembrie unde va avea discuții cu oficiali de rang înalt și cu liderii de la Tiraspol pe tema procesului de reglementare transnistreană, informează agenția IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al OSCE, Thomas Greminger va discuta perspectivele procesului de reglementare transnistreană conform principiilor agreate de toate cele 57 de state participante la Consiliul Ministerial al OSCE de la Milano, în decembrie 2018, cât și despre rolul pe care îl poate avea OSCE în asigurarea transparenței procesului de retragere și distrugere a munițiilor și armamentului rusesc, și în coordonarea asistenței financiare și tehnice oferite pentru facilitarea retragerii și distrugerii acestora. Potrivit sursei citate, secretarul general al OSCE va discuta potențialele domenii de implicare a OSCE în susținerea agendei de reforme a Republicii Moldova.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este circumspect în legătură cu prezența unor trupe de pacificare în Donbas și ea ar putea fi acceptată doar la granița de stat cu Rusia. Temerile sale sunt legate de faptul că acești pacificatori s-ar putea să nu mai plece niciodată din zonă.

„Eu sunt precaut, pentru că nu doresc ca un scenariu similar celui din Abhazia sau Transnistria să fie aplicat și în Donbas”, a spus Zelenski în cadrul celei de-a 16-a reuniuni anuale a „Strategiei Europene de la Yalta”, citat de presa ucraineană.

La aceiași conferință Volodimir Zelenski i-a mulțumit președintelui american Donald Trump pentru acordarea a 250 de milioane de dolari de asistență militară, ajutor ce fusese reținut anterior. Ajutorul este menit să contribuie la instruirea și echiparea forțelor ucrainene în lupta împotriva separatiștilor sprijiniți de Rusia din estul Ucrainei. Războiul din estul Ucrainei a fost declanșat în 2014, după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia. In cei 5 ani de conflict armat peste 13 000 de oameni au fost omoriți.

Decizia districtului 6 al Pragăi de a înlătura statuia mareșalului sovietic Ivan Konev dintr-un scuar a stârnit un conflict diplomatic între Praga și Moscova. Ministerul ceh de externe l-a convocat ieri pe ambasadorul Rusiei la Praga din cauza declarațiilor facute de un deputat care l-a asemuit pe primarul districtului 6 al Pragăi cu un oficial al partidului nazist. Ministerul rus de externe afirmase că decizia de înlăturare a statuii mareșalului sovietic „nu va rămâne fără răspuns”.

Cei care doresc îndepărtarea statuii spun că mareșalul sovietic a avut un rol important în impunerea prin forță a comunismului în Centrul și Estul Europei. Statuia a fost de mai multe ori desfigurată, ultima dată anul acesta, pe 21 august, cu ocazia comemorării invaziei sovietice in Cehoslovacia din 1968. Și ministrul rus al culturii, Vladimir Medinski, l-a descris pe primarul Ondrej Kolar drept „nazist”. Primarul declară că a primit atât el, cât și familia lui amenințări cu moartea și este sub protecție specială.

O delegație a Talibanilor care a negociat în Quatar și cu Statele Unite un posibil acord de pace pentru Afganistan, se află la Moscova, dupa eșecul negocielor cu reprezentanții americani. Potrivit agenției de stat a Rusiei, Tass, talibanii au discutat ieri cu emisarul special al președintelui Vladimir Putin, Zamir Kabulov. Potrivit Agentiei Islamice Afgane de presă, delegația talibanilor ar putea să mearga de la Moscova în China, dar o decizie nu a fost încă luată în acest sens.

Mâine la Chișinău va avea loc Festivalul Republican al Etniilor, o manifestare culturală menită să contribuie la comunicarea interetnică și la integrarea minorităților naționale. Vor fi organizate mini-pavilioane improvizate ale organizațiilor etnoculturale participante la acest festival cu produse proprii și va avea loc și un concert al fanfarei direcției parcurilor de cultură ale primariei din Chișinău.

Liderul ProRomânia, Victor Ponta, a anunțat sâmbătă dimineață, pe Facebook, citat de site-ul Hotnews.ro, că va propune colegilor de partid să semneze și să susțină Pactul Național propus de șefa cabinetului de la București, Viorica Dăncilă, prin care formațiunile să se angajeze că nu vor tăia salariile și pensiile. „Salariile și pensiile românilor sunt într-un grav pericol de a nu fi plătite tocmai din cauza politicilor neprofesioniste și corupte promovate de Viorica Dăncilă, Liviu Dragnea și echipa lor”, a scris Victor Ponta.

Liderul Uniunii Salvați România, Dan Barna, a spus la rândul său că alianța USR-PLUS se angajează „să nu taie pensiile și salariile și să aducă bunăstare românilor” cu condiția ca președintele PSD, Viorica Dăncilă, să își prezinte demisia din funcția de prim-ministru al României, și să se organizeze alegeri anticipate.

În România s-au dat primele aprobări pentru pentru construcții în zona înaltă a munților Bucegi, relatează G4media, citând ProTV.

Un investitor a obținut deja autorizație de construcție pentru prima casă de vacanță şi drumul de acces aferent după ce autoritățile au aprobat dezvoltarea unui complex rezidențial, turistic şi de agrement pe 10 hectare, în apropiere de cabana Piatra Arsă. Planul este criticat de activiștii de mediu, care avertizează că muntele va fi astfel distrus. Prima casă de vacanță care urmează să apară pe platoul Bucegilor va avea apă adusă cu cisterna de la poalele muntelui, energie electrică produsă de panouri fotovoltaice şi fosă septică.

Premierul britanic Boris Johnson se va întâlni, luni, cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la Luxemburg, pentru a discuta despre Brexit, a anunțat vineri biroul prim-ministrului. Premierul a spus vineri că este „optimist în mod prudent” cu privire la posibilitatea unui acord, citând „destul de mult progres” în discuțiile cu Bruxelles-ul. Joi încă, președintele Parlamentului European, dar și Michel Barnier, negociatorul european pentru Brexit, declarau că Uniunea Europeană nu primise nicio propunere „realistă și funcțională juridic” pentru a soluția problema graniței dintre regiunea Irlanda de Nord și Republica Irlanda.

Procurorul general din Praga a suspendat cercetările într-un dosar penal împotriva premierului Andrej Babis, a unor membri ai familiei sale şi altor câteva persoane, acuzate de fraudarea fondurilor europene.

Premierul Babis a respins mereu aceste acuzații drept nefondate, iar vineri procurorul Martin Erazim a declarat că proiectul pentru care Babis obținuse fonduri europene destinate firmelor mici și mijlocii „corespundea definiției” europene.
Organismul european de luptă antifraudă OLAF a constatat multiple încălcări ale legislației naționale şi europene în cadrul acestui proiect, iar conglomeratul lui Babism, Agrofert, a returnat deja fondurile, voluntar.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat vineri Occidentul împotriva ridicării sancțiunilor impuse Moscovei pentru anexarea Crimeii şi sprijinul acordat separatiștilor proruşi în estul Ucrainei. „Sancțiunile sunt o armă diplomatică puternică şi eficientă. Nu voi înceta să repet partenerilor occidentali care ne ajută, dar care se gândesc uneori la ridicarea sancțiunilor: pierdeți bani, într-adevăr? Dar noi pierdem oameni!”, a afirmat Zelenski într-un discurs susținut în cadrul Forumului Strategia europeană de la Ialta (YES), organizat de fundația oligarhului Viktor Pinciuk.

Uniunea Europeană a prelungit joi pentru șase luni sancțiunile împotriva unor responsabili ruşi şi ucraineni pentru implicarea lor în conflictul din Ucraina.

Pe de altă parte, la summitul G7 din Franța, din august, președintele american Donald Trump declara că ar invita Rusia la următorul summit, care va avea loc în Statele Unite, și că nu s-ar opune reintegrării Rusiei în acest grup, din care a fost exclusă după anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea. Președintele francez Emmanuel Macron pare, de asemeni, să încerce o apropiere de Rusia, unde luni s-au aflat miniștrii francezi de externe și al apărării.

Rusia a declarat că nu exclude un nou schimb de deținuți cu Ucraina, după recentul schimb care a implicat 70 de persoane. Vorbind jurnaliștilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că acest lucru implică un proces îndelungat de negocieri, dar că un nou schimb nu poate fi exclus apriori.

La Forumul Strategia europeană de la Ialta (YES), președintele ucrainean Volodimir Zelenski tocmai declarase că la Kiev să pregătește o nouă listă cu cetățeni ucraineni deținuți de Rusia.

Proiectul de hotărâre privind modificarea Legii Procuraturii a fost aprobat de Guvern vineri, 13 septembrie, iar premierul Maia Sandu s-a declarat încrezătoare că va fi adoptat de Parlament, în două lecturi, săptămâna viitoare, relatează „Ziarul de Gardă”.

S-au făcut două modificări la proiectul inițial, care reflectă și obiecțiile președintelui Igor Dodon, în calitatea acestuia și de lider informal al partenerilor de guvernare, Partidul Socialiștilor. Este vorba de modul de selectare a candidaților pentru funcția de procuror general: în noua variantă, o comisie de experți, subordonată Ministerului Justiție, va întocmi lista scurtă de candidați pentru Consiliul Superior al Procurorilor, dar acum din această comisie va face parte și un expert „ recunoscut național”, desemnat de președinție.

În textul inițial, procurorii erau avantajați, în fața altor profesioniști.

Dacă legea va fi votată de Parlament, în lectura finală, concursul organizat de către Consiliul Superior al Procurorilor, la care s-au înscris șapte candidați, va fi anulat. Acest concurs este organizat în baza vechilor reguli.

Pe 20 octombrie, odată cu alegerile locale, au loc și noi alegeri în mai multe circumscripții, după ce parlamentarii aleși prin vot direct au intrat în Guvern, locul de parlamentar rămânând gol, sau au renunțat la mandat. Între alte este vorba de circumscripția uninominală nr. 50, la vest de Republica Moldova, pe care o câștigase lidera PAS, Maia Sadu, astăzi prim-ministru. Guvernul a decis vineri să deschidă 85 de secții de votare peste hotare. Ministerul de Externe a precizat că numărul a fost stabilit în urma propunerilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, datelor oficiale obținute de la autoritățile statelor de reședință privind numărul și repartizarea zonală a concetățenilor în străinătate, precum și în baza datelor statistice relevante.

Totodată, au fost examinate şi luate în considerare demersurile asociațiilor diasporei moldovenești, precum şi practica anterioară de participare la vot a cetățenilor de peste hotare.

Din cele 85 secţii de votare peste hotare, 27 vor fi în cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare şi 58 suplimentare: 29 în Italia, 12 în România, 7 în Franța, câte 5 în Portugalia, Spania și Marea Britanie, 4 în Germania, 3 în Irlanda, 2 în Grecia și câte un centru suplimentar de votare în Norvegia, Cehia, Letonia, Belgia, Polonia, Suedia, Estonia. Lituania, Ungaria, Austria, Bulgaria, Elveţia și Olanda.

O primărie de sector din capitala cehă Praga a votat să înlăture statuia mareșalului sovietic Ivan Konev, decizie care a iritat Rusia și împotriva căreia se pronunțase președintele pro-rus al Cehiei, Milos Zeman. Mareșalul sovietic, care a participat la eliberarea Cehoslovaciei în cel de-al doilea război mondial, este o figură controversată pentru că a participat ulterior și la instaurarea comunismului, iar statuia sa din Praga a fost stropită regulat cu vopsea în ultimii ani, înainte de aniversarea invaziei sovietice din Cehoslovacia din 1968. Primarul sectorului 6 al Pragăi, Ondrej Kolar, a decis inițial să acopere statuia cu o prelată, dar acest lucru a provocat proteste și contra-proteste. Ambasada rusă a spus joi că decizia de a înlătura monumentul de tot face parte dintr-o campanie care „ofensează memoria soldaților Armatei Roșii”.

Embed Răspândește

Monumentul unui mareșal sovietic generează tensiuni în Cehia

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:04:35 0:00

Link direct

• 270p | 12,8MB
• 360p | 20,5MB
• 720p | 41,8MB
• 1080p | 91,0MB

În Statele Unite, administrația Trump a debursat ajutoare militare anuale de 250 de milioane de dolari pentru Ucraina, care se confruntă de cinci ani cu agresiunea rusă. Anunțul de joi a fost făcut înaintea unei dezbateri dintr-o comisie bugetară a Senatului la care se aștepta ca senatori din ambele partide să critice administrație pentru că tergiversează acordate ajutoarelor aprobate deja de Congres. Câțiva senatori republicani, aliați ai președintelui Donald Trump, amenințaseră că ar putea chiar vota o lege propusă de opoziția democrată pentru a-l forța pe președinte să deburseze ajutoarele.

Ucraina le consideră vitale pentru întărirea armatei sale în fața agresiunii ruse. Corespondenții Europei Libere la Kiev relatează că oficiali ai guvernului ucrainean care aștepta sprijinul militar, au salutat anunțul debursării.