Arabia Saudită a prezentat astăzi, într-o conferință de presă, resturile unei drone și ale unei rachete despre care Riadul susține că ar fost găsite la instalațiile petroliere atacate la sfârșitul săptămânii. Potrivit Ministerului Apărării de la Riad, în atac s-ar fi folosit 18 drone și 7 rachete de croazieră și că ele au fost lansate dintr-o zona care exclude Yemenul ca loc de proveniență. Se cercetează care ar fi fost locul exact de unde au fost lansate. Iranul neagă implicarea în atac. Potrivit ministrului iranian al apărării, atacul ar fi făcut parte din, ceea ce el a numit, „conflictul între două țări – Yemen si Arabia Saudită”. Președintele Iranului, Hassan Rohani, la rândul său, a spus astăzi că militanții huthi au țintit instalațiile petroliere saudite, ca pe un „avertisment” dat Riadului de a nu se mai implica în conflictele din Yemen. În opinia liderului de la Teheran saudiții ar trebui „să învețe lecția și să ia în considerare ce s-ar putea întâmpla dacă ar fi un război în regiune”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat pe rețeaua Twitter că a cerut Trezoreriei americane să „mărească în mod substanțial sancțiunile împotriva regimului de la Teheran”.

Secretarul de stat Mike Pompeo se află în regiune unde are prevăzute întrevederi cu prințul Muhamad bin Salman, pentru a „coordona eforturile de a contracara agresiunea iraniană în regiune”.

Pe fundalul acestor tensiuni crescânde, agenția oficială iraniană IRNA a anunțat că președintele Rohani s-ar putea să nu participe la Adunarea Generală a ONU de la New York.

În Armenia, după demisia șefului serviciilor de securitate, Artur Vanesian, de acum doua zilei, astăzi a fost demis șeful poliției armenești, Valeri Osipian, informează serviciul armean al postului nostru de radio. El a fost demis în urma unei cereri a premierului Nikol Pașinian. Osipian a declarat că el a apărat întotdeauna onoarea poliției și a spus că va comenta mai târziu motivele pentru care crede că a fost demis. Osipian a fost numit la conducerea poliției armenești în mai 2018, la puțin timp după ce Nikol Pașinian a devenit premier, în urma protestele masive populare. Înainte de această funcție, a fost responsabil cu ordinea publică în capitala Erevan și monitoriza în timpul președinției lui Serj Sarkisian toate mișcările anti-guvernamentale din Erevan.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, l-a numit pe Robert O'Brien, emisarul prezidențial pentru crize ale ostaticilor de la Departamentul de Stat, noul său consilier pe probleme de securitate națională, înlocuindu-l pe John Bolton.

Centrul Național Anticorupție, prin intermediul Agenției de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI), şi procurorii anticorupție au aplicat zilele acestea sechestre în valoare de circa 364 de milioane de lei în dosarele fraudei bancare și au ridicat 11 automobile, scrie Unimedia.info.

Printre bunurile indisponibilizate sunt active, mijloace financiare, capitaluri sociale etc.

Centrul Național Anticorupție precizează că în vederea recuperării prejudiciului cauzat în urma devalizării sistemului financiar-bancar, ARBI a ridicat 11 automobile care aparțin companiilor gestionate de unul din beneficiarii fraudei. Este vorba despre mașini de lux, inclusiv blindate, mărcile Mercedes (GL, Maybach), Bentley şi Toyota, pe o parte din ele fiind deja aplicat sechestru.

Potrivit sursei citate, ARBI a indisponibilizat bunuri în valoare de cca 1,5 miliarde de lei.

Regizorul de teatru Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra de la București, a încetat din viață astăzi. Avea 60 de ani. Alexandru (Ducu) Darie a fost unul dintre cei mai cunoscuți regizori de teatru români, care a montat numeroase spectacole atât în țară, cât și în străinătate. A studiat regia de teatru la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” București, pe care a absolvit-o în 1983.

În studenție a regizat spectacolul „Paracliserul”, de Marin Sorescu, pentru care i s-a acordat marele premiu pentru cea mai bună producție la Festivalul International al școlilor de Teatru Jacques Lecoq, Riccione, Italia, 1981.

În 1992, regizorul a fost invitat de Oxford Stage Company să regizeze „Mult zgomot pentru nimic”, de William Shakespeare, BBC apreciind montarea drept un eveniment al stagiunii. Alexandru Darie a regizat şi spectacole montate în SUA, la Performing Arts Centre din New, dar și la Globe Theatre Tokio, Japonia. În ianuarie 1995 a regizat „Trei surori”, de Anton Cehov, premiat de Asociația Criticilor de Teatru și de Uniunea Teatrală din România (UNITER). În 1998, a montat la Teatrul Nottara o curajoasă adaptare a piesei „Viforul”, cu Stelian Nistor.

Din 2002 a fost directorul Teatrului Bulandra. În perioada 2006 - 2011, a fost președinte al Uniunii Teatrelor din Europa, organizație înființată de Giorgio Strehler, de care l-a legat afinități și momente hotărâtoare. A montat spectacole care au marcat ultima parte a secolului 20, precum „Visul unei nopți de vară”, „Poveste de iarnă”, „Trei surori”.

Despre „Visul unei nopţi de vară”, cu care la începutul anilor ’90 a susținut un turneu în Marea Britanie, „The Guardian” a scris că este cea mai bună montare după cea semnată de Peter Brook.

Ultimul său spectacol montat a fost „Coriolanus” de William Shakespeare la Teatrul Bulandra.

Deputatul Octavian Țîcu a anunțat astăzi, într-o conferință de presă, că a părăsit fracțiunea parlamentară Platforma DA, a Blocului ACUM.

„Sunt membru al Blocului ACUM și nu fac parte nici din Platforma DA, nici din Partidul Acțiune și Solidaritate. Sunt neafiliat politic și așa voi rămâne. Rămân în Blocul ACUM ca deputat independent. Blocul are nevoie de o revitalizare”, a declarat Octavian Țîcu.

Potrivit lui, „decizia luată astăzi este legată de semnarea acordului temporar între ACUM și PSRM, pe care îl consideră o eroare politică care legitimează PSRM și compromite valorile promovate de Blocul ACUM”.

Totodată, Octavian Țîcu a anunțat că va candida la funcția de primar al orașului Chișinău la alegerile locale din 20 octombrie.

Octavian Țîcu a fost foarte critic la adresa Blocului ACUM și asupra relației pe care o are cu Partidul Socialiștilor.

Mai mulți susținători ai Partidului Politic „Șor” au protestat și astăzi în fața Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, unde este examinată cererea procurorilor pentru mandat de arestare pentru 30 de zile pe numele deputatei Marina Tauber.

Cei adunați cer „libertate” pentru deputata Marina Tauber, care a fost reținută luni, 16 septembrie, pentru 72 de ore.

Marina Tauber și Reghina Apostolova, deputate în cadrul fracțiunii Partidului „Șor”, au rămas luni, 16 septembrie, fără imunitate parlamentară, iar ulterior au fost reținute la Orhei. Tauber a fost reținută pentru 72 de ore în izolatorul Centrului Național Anticorupție. Reghina Apostolova este internată la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău , unde ajuns după ce a fost reținută. „Ziarul de Gardă” scrie că procurorii au anunțat că vor cere pentru ea arest la domiciliu.

Președintele Republicii Moldova Igor Dodon și președinta Parlamentului Moldovei Zinaida Greceanîi s-au întâlnit, astăzi, cu secretarul general al OSCE, Thomas Greminger. Pe agenda discuțiilor s-a aflat subiectul transnistrean. Igor Dodon a scris pe rețelele sociale că „în cadrul dialogului au fost examinate mai multe subiecte cu privire la procesul intern de consolidare a democrației, reglementarea problemei transnistrene, precum şi asistență OSCE în procesul de retragere şi distrugere a munițiilor ruse din Transnistria”. Dodon a scris și că: „Un succes semnificativ poate fi considerat faptul că, începând cu 16 septembrie, oficialii moldoveni pot merge nestingherit în regiunea transnistreană în vizite private. Am calificat inițiativa părţii ruse de relansare a procesului de distrugere a munițiilor depozitate în localitatea Cobasna drept foarte binevenită şi un pas bun în contextul reglementării politice a problemei transnistrene”.

Adjunctul Administrației de stat din Kiev, Volodimir Slonceak, se află în spital, după ce a fost atacat de o persoana necunoscută. Potrivit purtătorului său de cuvânt, oficialul de la Kiev a fost lovit în cap și a fost nevoie de 14 copci pentru a-i închide rana. Poliția a anunțat deschiderea unei anchete.

Autoritățile ruse spun că au omorât doi militanți în regiunea Kabardino Balkaria, o regiune volatilă din Caucazul de Nord.

Potrivit presei locale, cei doi erau localnici și autoritățile susțin că au găsit explozibil în locuința lor, considerați de autorități ca membri ai unei grupări religioase extremiste. În Caucazul de Nord au deseori loc schimburi de focuri și atacuri între forțele de securitate și militanții din regiune. În regiune au avut loc doua războaie ruso-cecene, terminate de o masivă prezență militară rusă în zona.

Aproximativ 100 de actori au protestat astăzi individual, cum este legal, în fața clădirii administrației prezidențiale de la Moscova împotriva condamnării la închisoare pentru trei ani și jumătate a actorului Pavel Ustinov, acuzat că ar fi atacat un polițist la protestul neautorizat din 3 august de la Moscova. Potrivit înregistrărilor video de la protest, actorul nu a participat la miting și el a fost atacat de polițiști. Actorii purtau pancarte pe care era scris: „Cine urmează?”, „Eu, tu, întreaga țară”. Actorul a fost condamnat luni, deși a spus că este nevinovat.

În sprijinul eliberării lui, un grup mare de preoți ortodocși ca și personalități din lumea academică, a spectacolelor și a militanților pentru drepturile omului au semnat două petiții separate.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat astăzi că „autoritățile au luat notă de manifestațiile în sprijinul actorului, dar că trebuie sa urmeze calea legală și să fie așteptată decizia apelului făcut de actor”.

În urma protestelor din luna trecută peste 2000 de oameni au fost arestați și mulți dintre ei au fost condamnați la diferite pedepse cu închisoarea.

Protestatarii cereau ca la alegerile locale din Moscova, care au avut loc pe 8 septembrie, să se permită și participarea candidaților independenți și ai opoziției.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat pe rețeaua Twitter că a cerut Trezoreriei americane să „mărească în mod substanțial sancțiunile împotriva regimului de la Teheran”.

Washingtonul a acuzat Iranul că s-ar afla în spatele atacurilor care au avut ca țintă instalațiile petroliere saudite, iar Riadul a anunțat că în atacul revendicat de militanții huthi din Yemen au fost folosite „armamente iraniene”.

Iranul neagă implicarea în atac și potrivit ministrului iranian al apărării, atacul ar fi făcut parte din ceea ce el a numit „conflictul între două țări – Yemen și Arabia Saudită”. Președintele Iranului, Hassan Rohani, la rândul său, a spus astăzi că militanții huthi au țintit instalațiile petroliere saudite, ca pe un „avertisment” dat Riadului de a nu se mai implica în conflictele din Yemen. În opinia liderului de la Teheran, saudiții ar trebui „să învețe lecția și să ia în considerare ce s-ar putea întâmplă dacă ar fi un război în regiune”.

Ministerul saudit al Apărării a anunțat în cursul unei conferințe de presă că „atacurile asupra facilităților petroliere saudite nu ar fi pornit din Yemen și a prezentat ceea ce Riadul consideră a fi dovezile că „armamente Iraniene au fost implicate în atac”.

Secretarul de stat Mike Pompeo urmează să se întâlnească astăzi cu prințul Muhamad bin Salman, pentru a „coordona eforturile de a contracara agresiunea iraniana în regiune”.

Pe fundalul acestor tensiuni crescânde, agenția oficială iraniana IRNA a anunțat că președintele Rohani s-ar putea să nu participe la Adunarea Generală a ONU de la New York, dacă Statele Unite nu îi va acorda viza de intrare în orele următoare.

În România procurorii DIICOT, care investighează cazul disparițiilor a două adolescente de la Caracal, au precizat că fragmentele osoase descoperite în zona de lizieră au fost identificate, iar, potrivit concluziilor expertizei medico-legale, acestea provin de la scheletul unei singure persoane de sex feminin la care se estimează vârsta biologică la momentul decesului de circa 15-19 ani. Resturile identificate la marginea pădurii provin de la o altă persoană decât Alexandra Măceșanu.

Potrivit HotNews.ro, DIICOT precizează că, miercuri, Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” a transmis raportul final de expertiză medico-legală antropologică asupra fragmentelor osoase descoperite în toate perimetrele cercetate în locuința inculpatului şi a excavațiilor efectuate în incinta imobilului, în perioada 12.08.2019 - 28.08.2019. Din concluziile acestui raport rezultă faptul că întregul material osos examinat este de origine animală.

Luiza Melencu, de 18 ani, a dispărut de acasă în luna aprilie, după ce a fost luată „la ocazie”. Suspectul, Gheorghe Dincă, a recunoscut că le-a ucis pe Luiza și pe Alexandra, în vârstă de 15 ani. Anchetatorii au făcut verificări și la marginea unei păduri unde suspectul Dincă a susținut că a aruncat trupul ars al Luizei, iar acolo au fost găsite fragmente osoase, dinți și cenușă. DIICOT a anunțase ieri că resturile de fragmente osoase examinate sunt cu cea mai mare probabilitate de natură umană.

Fostul rector al Academiei de Poliție din România, Adrian Iacob, și fostul prorector al instituției, Mihail Marcoci, au fost trimiși în judecată de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție sub control judiciar pentru instigare la șantaj, în cazul jurnalistei Emilia Șercan. Potrivit procurorilor, cei doi i-au cerut lui Bărbulescu Gheorghe Adrian, profitând de ascendentul pe care li-l dădeau relația de subordonare funcțională, să achiziționeze mai multe aparate de telefon second hand și cartele preplătite pentru a transmite mesaje de amenințare jurnalistei care a publicat mai multe materiale în presa românească despre diplomele de doctorat obținute prin fals de cei doi ca și despre activitatea Academiei de Poliție. După publicarea articolelor, jurnalista a primit mai multe amenințări cu moartea.

Potrivit Hotnews.ro, jurnalista Emilia Șercan a scris, astăzi pe Facebook, că după ce dosarul va ajunge în instanță va putea vorbi public despre această poveste, „despre implicațiile și ramificațiile ei”.

Premierul israelian conservator Benjamin Netanyahu şi contracandidatul său Benny Gantz se află la egalitate după ce au fost numărate aproape toate voturile din alegerile generale repetate de marţi. După numărarea a peste 92% dintre buletinele de vot, s-a aflat că partidele celor doi contracandidaţi au obţinut fiecare câte 32 de locuri din totalul celor 120 din Knesset, Parlamentul israelian. Teoretic, nici partidul Likud al premierului, nici partidul „Albastru-Alb” al lui Gantz nu reușesc, cu aliații lor „naturali”, să formeze o majoritate parlamentară de 61 de mandate.

„Lista unită" a partidelor arabe este cotată acum cu 12 mandate și ar putea deveni a treia forţă politică în Knesset (parlamentul de la Ierusalim), urmată de partidul Israel Beiteinu (Israel Casa Noastră) al fostului ministru Avigdor Lieberman, cu 9 locuri. Lieberman ar putea deține cheia viitoarei coaliții majoritare. Partidele arabe, ostile premierului aflat în funcţie, au sugerat deja că se vor opune desemnării lui Netanyahu, fără a confirma însă dacă o vor susţine pe cea a lui Benny Gantz.
Netanyahu le-a declarat miercuri susţinătorilor săi că Israelul are nevoie de „un guvern puternic, stabil şi sionist".

Negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, a avertizat miercuri, în plenul Parlamentului European, că nu trebuie subestimate consecinţele unui Brexit fără acord şi a atenţionat că problemele legate de ieşirea Marii Britanii din UE trebuie să fie rezolvate înainte să se negocieze viitoarea relaţie Bruxelles-Londra. „La aproape trei ani după referendumul privind Brexitul nu ar trebui să ne prefacem că negociem'', a mai spus Barnier, cu referire la recentele declarații ale premierului britanic Boris Johnson. Acesta susține că ar exista șansele unui acord revizuit de Brexit, care să fie încheiat la timp pentru ieșirea Marii Britanii pe 31 octombrie. Dar partenerii europeni insistă că nu au văzut nicio propunere nouă, coerentă și juridic fezabilă.

Parlamentul britanic, unde premierul Boris Johnson şi-a pierdut majoritatea, a votat în urmă cu două săptămâni o lege prin care împiedică un Brexit fără acord. În baza legii, premierul Johnson este obligat să cera amânarea cu trei luni Brexti-ului dacă Londra și Bruxelles-ul nu au un nou acord aprobat de Parlamentul de la Londra până pe 19 octombrie. Johnson a afirmat însă că ar prefera să fie "mort într-un şanţ" decât să ceară o nouă amânare.

Procurorii anticorupție au cerut mandat de arest preventiv împotriva deputatei Partidului Șor, Marina Tauber, care a fost reținută acum două zile pentru 72 de ore, relatează TV8. Cererea a fost înaintată la Judecătoria sectorului Ciocana, potrivit reprezentanților Procuraturii Anticorupție.

În privința deputatei Reghina Apostolova, procurorii mai examinează dosarul. Deputata rămâne internată la spitalul de urgență din Chișinău.

Parlamentul le-a ridicat celor două deputate ale Partidului Șor imunitatea parlamentară pe 16 septembrie, la cererea procurorului general interimar, Dumitru Robu. În aceeași zi au fost reținute preventiv la Orhei. Marina Tauber și Reghina Apostolova sunt vizate în dosarul privind frauda bancară din Republica Moldova.

Joi, 19 septembrie, la Bruxelles ar urma să aibă loc votul secret al ambasadorilor UE privind candidatul la șefia noii Procuraturi Europene. Oficial, ambasadorii celor 23 de țări din UE care participă la noua Procuratură Europeană (excepție fac Irlanda, Marea Britanie, Polonia, Danemarca și Ungaria) susțin candidatura francezului Jean-Francois Bohnert, dar, potrivit corespondentului Europei Libere la Bruxelles, după runda de negocieri de marți, 17 septembrie, s-ar putea să-și schimbe preferința în favoarea Laurei Codruța Kovesi. Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție din România este candidata preferată a Parlamentului European, iar alegerea noului procuror-șef european se face prin consens, între Parlament și Consiliului UE, reprezentat de ambasadorii țărilor membre.

Corespondentul Europei Libere la Bruxelles notează că ambasadorii vor răspunde joi la o singură întrebare: o sprijiniți pe Laura Codruța Kovesi? Dacă obține o majoritate simplă, de 12 voturi, Kovesi ar deveni și candidata Consiliului European, iar întreaga procedură de desemnare a noului procuror-șef european s-ar putea încheia deja pe 24 septembrie, când este programată o nouă rundă de discuții Parlament-Consiliu.

Mai multe aici, despre epopeea candidaturii Laurei Codruța Kovesi.

Deputatul democrat Vladimir Cebotari, fost ministru al justiției, este candidatul Partidului Democrat din Moldova pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău. Un anunț pe pagina de internet a fostei formațiuni de guvernământ precizează că Vladimir Cebotari va depune actele necesare pentru înregistrare la Comisia Electorală de Circumscripţie Chişinău (CECEC) joi, 19 septembrie.

Miercuri, CECEC a înregistrat alți doi candidați în scrutinul pentru funcția de primar al capitalei - Valerii Klimenco, din partea Partidului Șor, și Valeriu Munteanu, din partea Uniunii Salvați Basarabia, transmite IPN.

Până în prezent, autoritatea electorală a înregistrat cinci candidați care aspiră la funcția de primar al capitalei. Anterior au fost înregistrați Ion Ceban din partea Partidului Socialiștilor din Moldova, Andrei Donică din partea Mișcării Profesioniștilor „Speranța” și Teodor Cîrnaț din partea Partidului Politic „Mișcarea Poporului.

19 septembrie este termenul limită de depunere a actelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de primar sau consilier local, anunță Comisia Electorală Centrală. Tot pe 19 septembrie este și ultima zi când pot fi desemnați candidații la funcția de deputat în cele patru circumscripții electorale uninominale (nr. 17, 33, 48 și 50), unde vor avea loc alegeri parlamentare noi.

Termenul limită pentru depunerea dosarelor de înregistrare a candidaților la funcția de primar sau consilier local expiră pe 19 septembrie, transmite Moldpres. Este și ultima zi în care pot fi desemnați candidații la funcția de deputat în cele patru circumscripții electorale uninominale, unde vor avea loc alegeri parlamentare noi. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, pe 19 septembrie se va încheia și activitatea grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de deputat și va expira termenul de colectare a semnăturilor. Ulterior, consiliul electoral de circumscripție, în termen de cel mult 7 zile, va examina documentele depuse și va adopta o hotărâre privind înregistrarea sau refuzul de a înregistra candidații la alegeri. Alegerile locale generale vor avea loc pe 20 octombrie. Concomitent cu acestea, în patru circumscripții uninominale vor fi organizate și alegeri parlamentare noi.

Președintele Igor Dodon a avut o întrevedere informală cu șefii misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova. Într-o postare pe Facebook, Dodon a scris că a discutat, marți, cu ambasadorii străini despre „evoluția situației politice în țară”, inclusiv despre Acordul politic semnat luni între PSRM, blocul ACUM, șeful statului, primul ministru și președintele Parlamentului, un acord care, potrivit lui Igor Dodon „oferă mari șanse pentru a asigura stabilitatea în țară”. „Am subliniat faptul că consensul intern și extern creează o bună oportunitate pentru continuarea promovării cu succes a politicii externe echilibrate în baza statutului constituțional de neutralitate permanentă și a intereselor naționale ale Republicii Moldova”, a mai scris Igor Dodon pe pagina sa de Facebook.

Vicepreședintele Statelor Unite Mike Pence a declarat că la Washington sunt examinate informațiile privind posibila implicare a Iranului în atacurile asupra unor instalații petroliere ale Arabiei Saudite. Pence a mai spus că Statele sunt gata să-și apere interesele și aliații săi în Orientul Mijlociu. Potrivit lui, președintele Donald Trump va stabili „cel mai bun curs de acțiune în zilele următoare”. El a mai anunțat că secretarul de stat Mike Pompeo a plecat, marți, în Arabia Saudită pentru a discuta situația la fața locului. Anterior, oficiali americani au spus că probele adunate în urma atacului de sâmbătă sugerează că în spatele acestuia s-ar afla Iranul, nu gruparea Huthi din Yemen care și-e revendicat responsabilitatea. Iranul neagă orice implicare.

Premierul Maia Sandu începe o vizită oficială de două zile în Statele Unite, unde se are programată o întrevedere cu secretarul de stat Mike Pompeo. Un comunicat de la guvern precizează că în discuție vor fi „prioritățile în consolidarea dialogului strategic dintre Republica Moldova și Statele Unite”. Programul vizitei include întrevederi și cu alți oficiali americani de rang înalt, cu reprezentanți ai mediului de afaceri și cu cetățeni moldoveni stabiliți la Washington. Din delegația guvernului moldovean mai fac parte miniștrii de interne, externe și de finanțe. Președintele Igor Dodon va merge și el în Statele Unite, la finele lui septembrie, la New York, unde va rosti un discurs la Adunarea Generală a ONU.

Un înalt oficial al Departamentului de Stat american a declarat la Minsk că Statele Unite și Republica Belarus sunt gata să-și aducă înapoi ambasadorii după o pauză de 11 ani. Subsecretarul de stat pentru afaceri politice, David Hale, le-a spus jurnaliștilor că anunțul va fi făcut după convorbirile sale cu președintele Aliaksandr Lukașenka, iar schimbul de ambasadori va marca un „pas istoric” în restabilirea relațiilor bilaterale. Republica Belarus a fost sancționată de Statele Unite și Uniunea Europeană pentru înăbușirea protestelor față de realegerea lui Lukașenka președinte în 2006. Acesta a a răspuns sancțiunilor americane prin retragerea ambasadorului său de la Washington în 2008, care a fost urmată de retragerea ambasadorului american de la Minsk. Restabilirea relației a fost convenită luna trecută cu Lukașenka în timpul vizitei la Minsk a fostului consilier american pentru securitate națională John Bolton.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a găsit Rusia vinovată de îngrădirea dreptului la educație în regiunea transnistreană și a obligat-o să achite despăgubiri morale și cheltuieli de judecată în valoare de 216 mii de euro unor reclamanți din școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului.

Cazul se referă la plângerea a cinci elevi, trei părinți și zece angajați ai școlilor, care s-au plâns instanței de la Strasbourg în legătură cu presiunile exercitate asupra lor de către autoritățile transnistrene în perioada 2013 – 2014. CEDO a remarcat că autoritățile de la Chișinău au făcut eforturi pentru protejarea intereselor solicitanților, așa încât R. Moldova nu a fost condamnată.

La fel ca în alte cazuri de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, CEDO a considerat că responsabilă se face Rusia, care a exercitat efectiv controlul asupra autoproclamatei republici moldovenești nistrene prin sprijinul militar, economic și politic fără de care aceasta nu ar supraviețui.