Premierul român Ludovic Orban a promis că la ședința de guvern, de marți 28 ianuarie, va fi aprobată ordonanța de urgență pentru realizarea autostrăzii Moldovei. Vorbind vineri la Iași, unde s-a marcat pe 24 ianuarie „Mica Unire”, Orban a declarat: „Vom aproba ordonanța de urgență prin care vom încheia parteneriatul public-privat și vom muta de la Comisia de strategii și prognoză acolo unde îi este locul, la Ministerul Transporturilor, obligația de a gestiona acest proiect.”

Ludovic Orban a spus că obiectivul este ca autostrada să fie finanțată din fonduri europene, atât studiul de fezabilitate, cât și construcția. Mai mult, Ludovic Orban a promis și ajutoare de stat mai mari pentru investitorii care vor veni în județe ale Moldovei. Premierul a promis modernizarea căii ferate care traversează zona Moldovei.

Anul trecut, tărăgănarea planurilor de extindere a firavei rețele de autostrăzi din România a provocat mai multe proteste, lansate odată cu inaugurarea la Suceava a primului metru privat de autostradă.

Mai multe, aici.

Președintele rus Vladimir Putin a ordonat procurorului general să investigheze dacă verdictul „vinovat” vizându-l pe protestatarul din Moscova Constantin Kotov a fost legal, a anunțat Kremlinul.

La 5 septembrie un tribunal din Moscova a decis că Kotov a încălcat „principii constituționale fundamentale” refuzând să înceteze să mai ia parte la proteste neautorizate după ce fusese deja găsit vinovat de încălcarea legislației privind adunările publice. Kotov a fost condamnat la patru ani închisoare, în baza controversatei legi care pedepsește participarea la mai mult de o demonstrație neautorizată în decurs de 180 de zile.

Kotov a fost reținut pe 10 august, în cursul protestului împotriva deciziei autorităților locale de a interzice participarea multor candidați independenți la alegerile locale din septembrie, de la Moscova. Aceasta interdicție a provocat un val de manifestații, unele provocând intervenția violență a forțelor de ordine.

Statele Unite organizează un zbor charter duminică pentru a repatria cetăţenii şi diplomaţii americani din oraşul chinez Wuhan, centrul epidemiei provocate de noul coronavirus, a anunţat sâmbătă Wall Street Journal (WSJ). Franța se pare că are un plan similar, iar Rusia se consultă cu China privind eventuala evacuare a cetățenilor săi din Wuhan, transmite RIA, după un anunţ oficial al ambasadei ruse la Beijing.

În China, numărul persoanelor decedate ca urmare a infectării cu noul coronavirus s-a ridicat între timp la 41. Peste 1200 de persoane sunt infectate, relatează autoritățile locale, între care aproape 30 sunt în condiție gravă. Virusul s-a răspândit în lumea întreagă, între timp au fost semnalate primele cazuri în Franța și Australia, dar până acum cazurile mortale s-au înregistrat numai în China.

Epidemia a izbucnit în orașul Wuhan, dar autoritățile chineze au pus între timp sub carantină cel puțin 13 orașe (începând cu Wuhan), cu o populație totală de peste 40 de milioane de persoane.

Uniunea Europeană a lansat la Ungheni ultima inițiativă în cadrul noului program „EU4Moldova: Regiuni-cheie”. Dintr-un buget total de 23,3 milioane de euro, UE investește 22,8 milioane pentru a stimula dezvoltarea economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Ungheni și Cahul. Inițiativa EU4Ungheni va implica în perioada 2019-2025 municipiul Ungheni și localitățile sale învecinate din raion.

Fostul ministru de externe Nicu Popescu este de părere că în acest moment R. Moldova nu are o politică externă echilibrată între Est și Vest, ci mai degrabă „de dezechilibru și izolare internațională”.

Într-un interviu cu Europa Liberă, fostul ministru de externe în guvernul condus de Maia Sandu crede că „problema Republicii Moldova la etapa actuală este că majoritatea statelor-cheie, cruciale pentru dezvoltarea noastră – Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană ca instituție și majoritatea statelor membre, România, Ucraina – nu își doresc să investească resurse serioase în relații cu o guvernare care, după ei, nu vrea să lupte cu corupția, nu mai reformează justiția și nu este un partener credibil”.

Interviul integral cu fostul ministru de externe Nicu Popescu va fi publicat duminică, 26 ianuarie pe pagina de internet a Europei Libere . Fragmente vom transmite și în emisiunea „Dis de dimineață cu Europa Liberă” de luni, 27 ianuarie, ora 6.30 am.

Apărarea președintelui Donald Trump a început sâmbătă, prezentarea argumentelor pentru achitare în procesul din Seant de „impeachment” (destituire a președintelui din funcție).

Vineri, în ultima zi a pledoariei acuzației, în procesul de „impeachment” din Senatul american, democrații l-au acuzat pe președintele Donald Trump că ar acționa ca un „dictator” care „nu respectă Congresul, nu-i respectă pe aleșii poporului”, blocând accesul la documente și martori relevanți. Democrații din Camera Reprezentanților, care au rolul de procurori în acest proces, și-au încheiat vineri, 24 ianuarie, prezentarea cazului. Urmează trei zile în care avocații președintelui vor prezenta argumentele în apărarea lui Trump.

Camera Reprezentanților, controlată de democrați, îl acuză pe președintele Donald Trump de abuz de putere și obstrucționare a justiției. Procesul în sine de „impeachment” (demitere din funcție) se ține în Senatul dominat de republicanii președintelui Donald Trump care până acum par hotărâți să voteze împotriva înlăturării președintelui. Întreaga procedură este condusă de președintele Curții Supreme de Justiție.

Nicu Popescu, fostul ministru de externe în guvernul condus de Maia Sandu, se declară sceptic cu privire la șansele ca R. Moldova realmente să primească un credit avantajos de câteva sute de milioane de dolari (se vorbește de 300 până la 500 de milioane de dolari) din partea Rusiei pentru că „Federația Rusă nu este un partener foarte generos nici măcar pentru aliații săi. Uitați-vă la ce spune președintele Lukașenko despre Federația Rusă, uitați-vă ce spune fostul președinte Nazarbaiev despre relația cu Federația Rusă. Toți sunt foarte frustrați, pentru că Federația Rusă nu este un partener foarte generos, spre deosebire de Uniunea Europeană sau Statele Unite”.

Într-un interviu cu Europa Liberă, Nicu Popescu aduce ca argument faptul că: „Federația Rusă anul trecut a reprezentat sub 10 la sută din exporturile Republicii Moldova comparativ cu aproape 70 la sută din exporturile Republicii Moldova care merg pe piața europeană. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că piața europeană este mult mai deschisă și pentru că Rusia deliberat de aproape 15 ani nu își dorește ca Republica Moldova să exporte mai mult pe piața Federației Ruse. Aceste politici ale Federației Ruse s-au aplicat și față de președintele Voronin, și în ultimii 10 ani și în deja peste 3 ani de președinție a președintelui Dodon, Federația Rusă nu face concesii serioase nici în plan comercial și nici în plan financiar.”

Creditul rusesc, menționat în cursul primei vizite la Moscova făcută de noul premier Ion Chicu, ar urma să fie folosit pentru investiții în modernizarea infrastructurii rutiere.

Interviul integral cu fostul ministru de externe Nicu Popescu va fi publicat duminică, 26 ianuarie pe pagina de internet a Europei Libere și în emisiunea „Dis de dimineață cu Europa Liberă” de luni, 27 ianuarie, ora 6.30 am.

Kremlinul a respins relatările că Vladislav Surkov, unul din cei mai importanți consilieri politici ai președintelui Vladimir Putin, ar fi demisionat ca urmare a unor dispute legate de politica față de Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a precizat că „nu există niciun decret în acest sens” și că „nu a survenit” nicio schimbare în strategia față de Ucraina.

Surkov, supranumit și „eminența gri” a Kremlinului, este arhitectul sistemului autoritar intern, care concentrează puterea în mâinile lui Putin, dar și a politicii expansioniste a Rusiei în fostul spațiu sovietic. După protestele din 2011, Surkov a plecat de la președinției, fiind numit vicepremier. Poziție de unde a plecat în 2013, ca urmare a unor acuzații de fraudă. Patru luni mai târziu, a revenit la Kremlin, în echipa de consilieri prezidențiali.

Surkov a jucat un rol cheie în negocierile menite să pună capăt conflictului separatist din estul Ucrainei, izbucnit în 2014, după anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea de către Rusia. Până acum, conflictul a făcut peste 13 mii de morți, Moscova fiind de la bun început acuzată că ar sprijini activ milițiile separatiste din estul Ucraina. Acuzație respinsă categoric de Rusia.

Noul ministru al justiției, Fadei Nagacevschi a declarat într-un interviu cu Europa Liberă că pentru moment guvernul nu are decât „un concept de proiect”, „draft de strategie”, „niciunul... în procedură legislativă” privind evaluarea judecătorilor dar și reformarea întregului sistem. Într-o fază ulterioară, procurorii ar urma să treacă și ei printr-un sistem de evaluare.

„Pentru a merge în procedură legislativă, eu întâi vreau să discut cu cetățenii Republicii Moldova, cu toți experții, cu cei interesați, ca noi să ne asigurăm că am identificat cel mai bun concept pe strategie”, a declarat Nagacevshi pentru Europa Liberă.

În opinia ministrului justiției, există două probleme: pe de o parte, judecătorii și procurorii ar urma să fie evaluați profesional și din punct de vedere al integrității, pe de altă parte, este nevoie de întărirea independenței întregului sistem, pentru a-l feri de interferențe politice. „De aceea trebuie să elimini ceea ce e stricat în interiorul sistemului respectiv și în paralel să iei și procesele de consolidare, să mergi cu consolidarea sistemului judecătoresc”.

Donald Trump este primul președinte american care, vineri, a participat la Washington, la așa-numitul „Marș pentru viață”, organizat anual în semn de protest față de legalizarea, în anii 70, a întreruperii voluntare a sarcinii. „Copiii nenăscuţi nu au avut nicicând un susținător mai puternic la Casa Albă”, a declarat Trump în faţa miilor de participanți.

Această manifestație este în general organizată în jurul datei ce marchează o decizie emblematică a Curţii Supreme „Roe v. Wade”, care a legalizat avortul în Statele Unite prin verdictul pronunțat pe 22 ianuarie 1973.

Prin participarea la „Marșul pentru viață”, președintele Donald Trump se adresează din nou electoratului său ultraconservator, care i-a rămas (potrivit sondajelor) mereu fidel de la alegerile prezidențiale din 2016 și de care va avea din nou nevoie anul acesta, în noiembrie.

Prezența președintelui vine și pe fundalul procesului de „impeachment” împotriva sa, care se desfășoară în Senat în aceste săptămâni.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au semnat vineri acordul de divorț pentru ca Marea Britanie să părăsească UE.

Johnson a salutat semnarea acordului, unul dintre ultimii pași necesari înainte ca Marea Britanie să înceapă procesul formal de părăsire a Uniunii Europene pe 31 ianuarie, numindu-l „un moment fantastic”.

Parlamentul urmează să dea votul definitiv asupra acordului de retragere miercurea viitoare și se așteaptă ca acesta să treacă de votul parlamentului.

Ca ultim pas, acesta trebuie apoi adoptat oficial de cele 27 de state membre rămase în UE.

În urma acordului, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană pe 31 ianuarie. O perioadă de tranziție va începe apoi până cel puțin pe 31 decembrie 2020, în care li se acordă timp celor două părți să negocieze viitoarea lor relație.

Mai multe, aici

Un cutremur puternic a lovit vineri estul Turciei, ucigând cel puțin 18 persoane, alte sute de persoane au fost rănite sub dărâmăturile caselor prăbușite în apropierea epicentrului. Cutremurul, produs în provincia Elazığ, a avut magnitudine 6,8 și a fost resimțit în mai multe țări vecine.

Ministrul de interne turc Suleyman Soylu a declarant că echipele de salvatori, trimise în regiunea Elazig, caută cel puțin 30 de persoane care sunt date dispărute. Potrivit ministrului, numărul răniților este de peste 530.

În 1999, cutremurul care a lovit orașul Izmir din vestul Turciei, a făcut peste 17 mii de victime. Aproape jumătate de milion de oameni au rămas atunci fără case.

În China, numărul persoanelor decedate ca urmare a infectării cu noul coronavirus s-a ridicat între timp la 41. Peste 1200 de persoane sunt infectate, relatează autoritățile locale, între care aproape 30 sunt în condiție gravă. Virului s-a răspândit în lumea întreagă, între timp au fost semnalate primele cazuri în Franța și Australia, dar până acum cazurile mortale s-au înregistrat numai în China.

Epidemia a izbucnit în orașul Wuhan, dar autoritățile chineze au pus între timp sub carantină cel puțin 13 orașe (începând cu Wuhan), cu o populație totală de peste 40 de milioane de persoane.

Președintele belarus Alexandr Lukașenka a acuzat din nou Rusia că vrea să forțeze „încorporarea” țării sale în Federația Rusă, făcând uz de puterea pe care i-o dă poziția de unic furnizor de energie ieftină.

Vorbind vineri, în cursul unei vizite la o fabrică, Lukașenka a promis că nu va ceda: „Am fost onorat să devin primul președinte al Belarusului independent. Nu intenționez să fiu și ultimul”, a spus Lukașenka, care conduce țara din 1994, când s-a creat poziția de președinte.

Pentru moment, Belarus nu a reușit să negocieze un nou contract cu Rusia pentru 2020, privind livrările și tranzitul petrolului, ceea ce a dus deja la blocări temporare ale livrărilor. Pe 31 decembrie, în ultimul moment, cele două țări au semnat un acord de numai două luni privind livrările de gaze.

Anul trecut, Lukașenka s-a întâlnit de mai multe ori cu președintele rus Vladimir Putin, dar discuțiile nu au fost decât „pentru a obține un tratament de partener egal”, a precizat președintele belarus.

Moscova vrea o integrare economică mai profundă a celor două țări și argumentează că Minskul trebuie să accepte această condiție dacă vrea să continue să beneficieze de subvenții și prețuri preferențiale pentru petrol și gaze. Ca urmare, președintele belarus a început să caute surse alternative, a anunțat deschiderea de negocieri cu Statele Unite, Emiratele Arabe și Arabia Saudită, iar la începutul acestei săptămâni a anunțat că s-a semnat cu acord cu Norvegia pentru importul de petrol.

Pe 1 februarie, secretarul de stat american Mike Pompeo este așteptat la Minsk, prima vizită la acest rang diplomatic în Belarus de peste zece ani. Pompeo se va întâlni cu președintele Lukașenka și ministrul de externe Vladimir Makei, pentru a sublinia „sprijinul Statelor Unite pentru un Belarus independent, prosper și stabil”, se arată într-un comunicat al Departamentului de stat american.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, va vizita săptămâna viitoare Marea Britanie pentru a reafirma relația specială dintre Washington și Londra înaintea ieșirii britanicilor din UE. Potrivit anunțului făcut vineri de Departamentul de Stat american, Pompeo va merge la Londra la 29 ianuarie, cu două zile înaintea Brexit-ului. De la Londra, Pompeo va merge în Ucraina, țară aflată în centrul procesului de impeachement împotriva președintelui american Donald Trump, acuzat că ar fi făcut presiuni asupra Kievului ca să-i ancheteze un rival politic. Pe harta turneului diplomatic al lui Pompeo, care se va încheia la 4 februarie, se vor mai afla R. Belarus, Kazahstanul și Uzbekistanul.

Ministerul apărării din Statele Unite a spus că 34 de militari americani au suferit traume sau comoții cerebrale în atacul iranian de luna aceasta asupra unei baze militare din Irak. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Jonathan Hoffman, a spus reporterilor vineri că 17 răniți a fost transferați inițial în Germania, iar dintre aceștia opt au ajuns acasă în Statele Unite vineri, urmând să fie tratați într-un spital militar de lângă Washington. Potrivit aceleiași surse, 17 soldați tratați la fața locului au revenit deja la datorie, în Irak. Președintele Donald Trump a spus inițial că nici un american nu a fost rănit în atacul aerian iranian din noaptea de 7-8 ianuarie, dar autoritățile au informat mai târziu că 11 soldați au fost răniți.

Ministrul economiei și infrastructurii, Anatol Usatîi, a spus că până la primăvară vor fi lansate licitațiile publice pentru reabilitarea a încă 170 km de drumuri, după ce în ianuarie s-au lansat deja licitații pentru 180 km. IPN relatează că Usatîi a estimat costurile totale ale lucrărilor la 5,7 miliarde de lei. Declarația făcută la o conferință de presă la Chișinău vine la o zi după ce președintele Igor Dodon a spus la Ierusalim că vrea să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin în marginea unui summit despre Holocaust, ca să-i reamintească promisiunea Moscovei de a acorda R. Moldova un credit pentru repararea drumurilor.

Uniunea Europeană a numit vineri un diplomat portughez ca primul ei ambasador la Londra după ce Marea Britanie va ieși din blocul cu 28 de membri săptămâna viitoare, la 31 ianuarie. „După acea dată, Regatul Unit va fi o terță țară”, a spus serviciul diplomatic al UE într-o declarație de presă care anunță numirea în funcție a lui Joao Vale de Almeida”. În declarație se mai spune că ambasadorul care a reprezentat în trecut UE la ONU și în Statele Unite își va lua în primire noul post la 1 februarie. Tot vineri premierul conservator britanic Boris Johnson urma să primească spre contra-semnare acordul UE privind Brexit-ul, după ce documentul a fost semnat joi noaptea de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, Charles Michel

Activista ecologistă pentru mediu Greta Thunberg spune că liderii politici și oamenii de afaceri prezenți săptămâna aceasta la Forumul Economic Mondial de la Davos nu au dat curs îndemnurilor de a opri investițiile în sectoarele industriale cele mai poluante. „Desigur că aceste cereri au fost ignorate complet, dar nici nu ne așteptam la altceva”, a spus adolescenta suedeză, inițiatoarea mișcării globale de greve școlare Vineri pentru Viitor. Vorbind vineri la o conferință de presă la încheierea participării lor la Forumul anual din stațiunea elvețiană, Thunberg și alți câțiva activiști tineri au spus că vor urmări cum își țin cuvântul liderii care totuși au promis la Davos măsuri mai hotărâte pentru rezolvarea crizei climatice. Într-o declarație separată, Thunberg a spus că nu are rost să ia în seamă ironiile la adresa ei formulate la Davos de ministrul finanțelor din Statele Unite, care a spus că activista ar trebui să facă studii economice înainte să ceară renunțarea la combustibili fosili.

Ambasadorul român la Chișinău, Daniel Ioniță, a spus la o ceremonie de aniversare a Unirii Principatelor Române că „România a fost, este și va fi alături de R. Moldova” și o va susține pe calea către UE, către stabilitate, prosperitate și o viață mai bună”. Potrivit Radio Chișinău, ambasadorul a răspuns unui participant la ceremonia din capitala moldoveană care strigase „Vrem Unire”. „Unirea, dacă vreți, o faceți dvs! – a spus ambasadorul. Noi, în România, nu avem o problemă cu asta, dvs aici trebuie să vă lămuriți ce anume vreți!”. Relația specială cu R. Moldova a fost pomenită vineri și de alți demnitari români, la ceremonii organizate peste Prut cu ocazia împlinirii a 161 de ani de la unirea Moldovei cu Țara Românească, la 24 ianuarie 1859.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus vineri că Uniunea Europeană va avea discuții „intense” în săptămânile următoare despre continuarea extinderii. Vorbind vineri în capitala albaneză Tirana, Michel a spus că toate țările UE sunt de acord asupra unui punct – „că viitorul Balcanilor de vest este spre Europa”. Michel vizitează Albania și Macedonia de Nord după ce începerea negocierilor de aderare ale celor două țări a fost blocată în octombrie de președintele francez Emmanuel Macron, care a cerut revizuirea procesului primirii de noi membri. Mai devreme, anul trecut, Comisia Europeană recomandase începerea negocierilor de aderare cu Tirana și Skopje. Michel a mai spus vineri că Bruxelles-ul pregătește o nouă metodologie a extinderii.

Tot mai multe aeroporturi încep să controleze medical pasagerii veniți din China după ce un nou virus a ucis acolo peste 20 de oameni, îmbolnăvind câteva sute. Autoritățile din Qatar au spus că au instalat scannere termale la Aeroportul Internațional Hamad. Măsuri similare anunțase joi noaptea Kuwaitul, în urma Emiratelor Arabe Unite și Arabiei Saudite. Aeroporturile din zona Golfului Persic sunt folosite adesea de pasagerii veniți din estul Asiei în drum spre alte continente. Autoritățile chineze au închis orașul Wuhan și alte localități din provincia Hubei după apariția noului virus. Câteva cazuri izolate de îmbolnăvire au fost semnalate și în alte țări. Mulți se tem că pericolul contaminării va crește odată cu începerea la sfârșitul săptămânii a Anului Lunar Nou chinezesc, o perioadă când oamenii călătoresc mai mult decât de obicei și participă la festivități aglomerate.

Președintele Igor Dodon susține că este victima unei campanii de dezinformare „în creștere”, pusă la cale de oponenții săi politici înaintea alegerilor prezidențiale. În adresarea sa video săptămânală pe net, numită „Președintele răspunde”, Dodon a spus că adversarii săi, pe care nu îi numește, ar fi răspândit în ultima vreme știri false precum că el ar avea de gând să anuleze pensiile de bătrânețe celor care au copii peste hotare sau că ar urma să divorțeze de soția sa, Galina. În aceeași adresare, Dodon a mai declarat că oponenții săi politici lansează știrile false în contextul pregătirii alegerilor prezidențiale, care ar putea avea loc la toamnă, și că ei ar cheltui zilnic între 1,5 și 2 milioane de lei pentru denigrarea sa. Cum notează „Ziarul național”, estimarea lui Dodon apare după ce opoziția de la Chișinău a calculat că președintele cheltuiește câte 100.000 de lei pe zi din bugetul de stat.

Puterile globale care încă respectă acordul nuclear cu Iranul din 2015 vor discuta abia luna viitoare încălcarea înțelegerii de către Teheran, a anunțat vineri șeful politicii externe a UE Josep Borrell. AFP notează că decizia dă mai mult timp țărilor europene pentru a convinge Iranul să revină în cadrul acordului, după ce iranienii au denunțat unele prevederi ca răspuns la retragerea din acord a Statelor Unite, în 2018. Anunțul lui Borrell vine după ce trei semnatare europene ale acordului cu Iranul: Marea Britanie, Franța și Germania, au lansat „mecanismul de dispută” împotriva Teheranului. Borrell a spus că s-a consultat în această privință și cu China și Rusia, alte două puteri care încă respectă acordul din 2015. E a adăugat că toate țările consultate vor salvgardarea acordului aflat în derivă după ce președintele american Donald Trump l-a denunțat unilateral, reimpunând sancțiuni împotriva Teheranului.

Poliția din Londra spune că va începe folosirea camerelor video cu recunoaștere facială, în ciuda obiecțiilor celor care se tem de încălcarea dreptului la viață privată și erori cu urmări grave. Poliția Metropolitană din capitala britanică a anunțat vineri că dispozitivele vor scana automat fețele trecătorilor prin zone restrânse unde este probabil să fie găsiți delincvenți. AP notează că supravegherea în timp real a mulțimii în capitala britanică se numără printre metodele „mai agresive” de recunoaștere facială din lumea democratică, ridicând semne de întrebare despre impactul acestei tehnologii asupra vieții cotidiene a locuitorilor. Poliția londoneză spune că sistemul de recunoaștere facială, bazat pe tehnologia firmei japoneze NEC, scrutează fețe în mulțime ca să detecteze oameni suspectați de delicte grave și violente, inclusiv atacuri armate sau exploatare sexuală.