În ajunul comemorării a 75 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare nazist de la Auschwitz, guvernul olandez și-a cerut pentru prima dată oficial scuze pentru persecuțiile la care au fost supuși evreii din Olanda în timpul ocupației naziste. Vorbind duminică la Amsterdam, premierul Mark Rutte a declarat: „Acum, când ultimii supravieţuitori sunt încă printre noi, prezint astăzi scuze în numele guvernului pentru acţiunea autorităţilor de la acea epocă''.

Dintre cei circa 140.000 de evrei care trăiau în Olanda înaitea ocupației naziste, peste 100 de mii au fost exterminați.

Pentru prima dată, cetățenii israelieni primesc dreptul de a călători în Arabia Saudită, pentru scopuri religioase sau de afaceri. Până acum, musulmanii din Israel care doreau să participe la pelerinaj, trebuiau să obțină un permis special. Este încă un semn al apropierii dintre cele două țări, puse parțial pe seama relației speciale pe care administrația Trump o are cu ambele țări. Săptămâna viitoare, când premierul israelian Benjamin Netanyahu va fi la Washington se așteaptă să fie prezentat și noul plan de pace pentru Orientul Mijlociu al administrației americane, prezentare care a fost amânată de mai multe ori până acum.

În China, numărul victimelor epidemiei de pneumonie virală a crescut la cel puțin 56 morți, peste 1.900 de persoane infectate, între care 323 de cazuri noi. Sunt datele confirmate de autoritățile chineze duminică.

Pentru moment, experții încearcă să identifice virusul, dar mai ales puterea sa de contaminare. Președintele Chinei, Xi Jinping, a declarat sâmbătă, la o reuniune a conducerii Partidului Comunist, că situația este gravă, dar poate fi controlată.

Printre măsurile luate pentru a opri extinderea epidemiei a fost interzicerea călătoriilor în grup pe perioada vacanțelor de anul nou chinezesc, care tocmai au început.

În Turcia, numărul victimelor cutremurului de vineri a crescut la 31, peste 1.200 de persoane au fost rănite, iar echipele de salvare continuă să caute supraviețuitori sub dărâmăturile caselor. Cutremurul, cu magnitudinea de 6,8 pe scara Richter, a avut epicentrul în provincia Elazig.

Sâmbătă, după ce a participat la funeraliile unor victime, președintele Recep Tayyip Erdogan a făcut apel la populație să nu dea crezare „zvonurilor” care vor să acrediteze ideea că Turcia nu ar fi pregătită să facă față unor astfel de catastrofe naturale.

La Washington, avocaţii președintelui Donald Trump au început sâmbătă să îşi prezinte argumentele în faţa Senatului, în cadrul procesului de destituire a preşedintelui american („impeachment”).

Avocații lui Trump au avertizat că eforturile Partidului Democrat de a-l destitui pe preşedinte într-un an electoral ar crea un precedent „foarte, foarte periculos”. Şeful echipei de avocaţi, consilierul juridic al Casei Albe Pat Cipollone, a argumentat că eventuala îndepărtarea de la putere al lui Trump ar însemna nu numai negarea rezultatului alegerilor din 2016, dar și privarea alegătorilor americani de dreptul de a-şi exprima opinia despre Trump la alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie, 2020.

Avocații președintelui au încă două zile pentru a-și prezenta argumentele.

Acuzația, formată dintr-o echipă de democrați din Camera reprezentanților, și-a încheiat deja vineri pledoaria pentru îndepărtarea lui Trump, acuzat de abuz de putere și obstrucționare a Congresului.

Democrații din Camera reprezentanților, care au votat în decembrie pentru deschiderea acestui proces de „impeachment”, consideră că preşedintele Trump a făcut presiuni asupra Ucrainei ca să îl ancheteze pe fostul vicepreşedinte american, Joe Biden, unul din posibilii candidaţi democraţi la preşedinţiei. Ulterior - susţin acuzatorii - Trump a încercat să îşi ascundă faptele, obstrucţionând ancheta Congresului Statelor Unite.

Donald Trump va fi probabil achitat de Senat, unde pentru o condamnare şi implicit destituire ar fi nevoie de două treimi din voturi. Senatul este dominat de republicanii președintelui, iar până acum niciun senator republican nu şi-a exprimat sprijinul pentru „impeachment”.

Mediile americane au publicat vineri și sâmbătă o înregistrare din 2018, de la un dineu cu donatori, în care președintele Donald Trump este auzit cum întreabă cât ar rezista Ucraina în confruntarea cu Rusia. Cineva îi răspunde președintelui „Nu foarte mult fără sprijinul nostru”, la care președintele se plânge din nou că America trebuie să ajute pe toată lumea și că partenerii europeni nu fac suficient. Înregistrarea a fost obținută de Associated Press, ABC News și alte medii.

Din 2014, Ucraina este confruntată cu un conflict separatist în estul țării care a făcut până acum peste 13 mii de victime. Milițiile separatiste sunt sprijinite de Rusia, fapt respins categoric însă de Moscova, dar care face din acest conflict un „război hibrid” între Ucraina și Rusia. Aceasta este în tot cazul percepția Kievului și a Occidentului.

În acest moment, la Washington, în Senat, are loc procesul de „impeachment” al președintelui care se concentrează tocmai asupra relației lui Donald Trump cu Ucraina și sprijinul militar american acordat guvernului de la Kiev.

Opoziția democrată îl acuză pe Donald Trump de abuz de putere și obstrucționare a Congresului, acuzații respinse de Trump drept false, iar întregul proces drept „o vânătoare de vrăjitoare”.

Pe înregistrarea dată acum publicității, Trump este auzit și cum cere schimbarea ambasadoarei americane la Kiev, Marie Yovanovich, un personaj cheie într-o serie de evenimente care au dus la deschiderea procesului de „impeachment”.

Un an mai târziu, Yovanovich a fost îndepărtată ca urmare a unei campanii dusă de avocatul personal al lui Trump, Rudi Giuliani împreună cu consilierii săi Lev Parnas și Igor Fruman. Ultimii doi au fost condamnați în 2019 pentru rolul jucat în finanțarea campaniei electorale din 2016.

Înregistrarea dineului din 2018 pare să-l contrazică pe președinte. Acesta afirmase că nu-i cunoaște pe Parnas și Fruma. Avocatul lui Lev Parnas a recunoscut că el a dat înregistrarea dineului autorităților.

Fostul ministru de externe Nicu Popescu critică, într-un interviu cu Europa Liberă, insistența autorităților de la Chișinău pe recunoașterea internațională a neutralității R. Moldova pentru că „este o inițiativă destul de periculoasă... poate fi inclusiv folosită pentru a limita dialogul Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Dacă se merge pe implementarea unei astfel de recunoașteri internaționale a neutralității, acest lucru practic ar limita suveranitatea Republicii Moldova în tot ce ține de dreptul Republicii Moldova de a alege propria politică externă.”

Nicu Popescu, fost ministru de externe în guvernul condus de Maia Sandu, atrage atenția că „este o idee foarte teoretică care nu s-a aplicat, practic, nicăieri”, inițiativă dezavuată în practică chiar de Rusia, despre care se spune că ar fi forța care ar împinge ideea „neutralității garantate internațional”. „Eu cred că este un tip de propunere prin care unii actori politici din Republica Moldova încearcă să anticipeze niște dorințe și așteptări ale Federației Ruse, dar același lucru s-a întâmplat și cu declarația neutralității Republicii Moldova din ’94”, mai spune fostul ministru de externe.

Interviul integral cu fostul ministru de externe Nicu Popescu va fi publicat duminică, 26 ianuarie pe pagina de internet a Europei Libere și în emisiunea „Dis de dimineață cu Europa Liberă” de luni, 27 ianuarie, ora 6.30 am.

Premierul român Ludovic Orban a promis că la ședința de guvern, de marți 28 ianuarie, va fi aprobată ordonanța de urgență pentru realizarea autostrăzii Moldovei. Vorbind vineri la Iași, unde s-a marcat pe 24 ianuarie „Mica Unire”, Orban a declarat: „Vom aproba ordonanța de urgență prin care vom încheia parteneriatul public-privat și vom muta de la Comisia de strategii și prognoză acolo unde îi este locul, la Ministerul Transporturilor, obligația de a gestiona acest proiect.”

Ludovic Orban a spus că obiectivul este ca autostrada să fie finanțată din fonduri europene, atât studiul de fezabilitate, cât și construcția. Mai mult, Ludovic Orban a promis și ajutoare de stat mai mari pentru investitorii care vor veni în județe ale Moldovei. Premierul a promis modernizarea căii ferate care traversează zona Moldovei.

Anul trecut, tărăgănarea planurilor de extindere a firavei rețele de autostrăzi din România a provocat mai multe proteste, lansate odată cu inaugurarea la Suceava a primului metru privat de autostradă.

Mai multe, aici.

Președintele rus Vladimir Putin a ordonat procurorului general să investigheze dacă verdictul „vinovat” vizându-l pe protestatarul din Moscova Constantin Kotov a fost legal, a anunțat Kremlinul.

La 5 septembrie un tribunal din Moscova a decis că Kotov a încălcat „principii constituționale fundamentale” refuzând să înceteze să mai ia parte la proteste neautorizate după ce fusese deja găsit vinovat de încălcarea legislației privind adunările publice. Kotov a fost condamnat la patru ani închisoare, în baza controversatei legi care pedepsește participarea la mai mult de o demonstrație neautorizată în decurs de 180 de zile.

Kotov a fost reținut pe 10 august, în cursul protestului împotriva deciziei autorităților locale de a interzice participarea multor candidați independenți la alegerile locale din septembrie, de la Moscova. Aceasta interdicție a provocat un val de manifestații, unele provocând intervenția violență a forțelor de ordine.

Statele Unite organizează un zbor charter duminică pentru a repatria cetăţenii şi diplomaţii americani din oraşul chinez Wuhan, centrul epidemiei provocate de noul coronavirus, a anunţat sâmbătă Wall Street Journal (WSJ). Franța se pare că are un plan similar, iar Rusia se consultă cu China privind eventuala evacuare a cetățenilor săi din Wuhan, transmite RIA, după un anunţ oficial al ambasadei ruse la Beijing.

În China, numărul persoanelor decedate ca urmare a infectării cu noul coronavirus s-a ridicat între timp la 41. Peste 1200 de persoane sunt infectate, relatează autoritățile locale, între care aproape 30 sunt în condiție gravă. Virusul s-a răspândit în lumea întreagă, între timp au fost semnalate primele cazuri în Franța și Australia, dar până acum cazurile mortale s-au înregistrat numai în China.

Epidemia a izbucnit în orașul Wuhan, dar autoritățile chineze au pus între timp sub carantină cel puțin 13 orașe (începând cu Wuhan), cu o populație totală de peste 40 de milioane de persoane.

Uniunea Europeană a lansat la Ungheni ultima inițiativă în cadrul noului program „EU4Moldova: Regiuni-cheie”. Dintr-un buget total de 23,3 milioane de euro, UE investește 22,8 milioane pentru a stimula dezvoltarea economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Ungheni și Cahul. Inițiativa EU4Ungheni va implica în perioada 2019-2025 municipiul Ungheni și localitățile sale învecinate din raion.

Fostul ministru de externe Nicu Popescu este de părere că în acest moment R. Moldova nu are o politică externă echilibrată între Est și Vest, ci mai degrabă „de dezechilibru și izolare internațională”.

Într-un interviu cu Europa Liberă, fostul ministru de externe în guvernul condus de Maia Sandu crede că „problema Republicii Moldova la etapa actuală este că majoritatea statelor-cheie, cruciale pentru dezvoltarea noastră – Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană ca instituție și majoritatea statelor membre, România, Ucraina – nu își doresc să investească resurse serioase în relații cu o guvernare care, după ei, nu vrea să lupte cu corupția, nu mai reformează justiția și nu este un partener credibil”.

Interviul integral cu fostul ministru de externe Nicu Popescu va fi publicat duminică, 26 ianuarie pe pagina de internet a Europei Libere . Fragmente vom transmite și în emisiunea „Dis de dimineață cu Europa Liberă” de luni, 27 ianuarie, ora 6.30 am.

Apărarea președintelui Donald Trump a început sâmbătă, prezentarea argumentelor pentru achitare în procesul din Seant de „impeachment” (destituire a președintelui din funcție).

Vineri, în ultima zi a pledoariei acuzației, în procesul de „impeachment” din Senatul american, democrații l-au acuzat pe președintele Donald Trump că ar acționa ca un „dictator” care „nu respectă Congresul, nu-i respectă pe aleșii poporului”, blocând accesul la documente și martori relevanți. Democrații din Camera Reprezentanților, care au rolul de procurori în acest proces, și-au încheiat vineri, 24 ianuarie, prezentarea cazului. Urmează trei zile în care avocații președintelui vor prezenta argumentele în apărarea lui Trump.

Camera Reprezentanților, controlată de democrați, îl acuză pe președintele Donald Trump de abuz de putere și obstrucționare a justiției. Procesul în sine de „impeachment” (demitere din funcție) se ține în Senatul dominat de republicanii președintelui Donald Trump care până acum par hotărâți să voteze împotriva înlăturării președintelui. Întreaga procedură este condusă de președintele Curții Supreme de Justiție.

Nicu Popescu, fostul ministru de externe în guvernul condus de Maia Sandu, se declară sceptic cu privire la șansele ca R. Moldova realmente să primească un credit avantajos de câteva sute de milioane de dolari (se vorbește de 300 până la 500 de milioane de dolari) din partea Rusiei pentru că „Federația Rusă nu este un partener foarte generos nici măcar pentru aliații săi. Uitați-vă la ce spune președintele Lukașenko despre Federația Rusă, uitați-vă ce spune fostul președinte Nazarbaiev despre relația cu Federația Rusă. Toți sunt foarte frustrați, pentru că Federația Rusă nu este un partener foarte generos, spre deosebire de Uniunea Europeană sau Statele Unite”.

Într-un interviu cu Europa Liberă, Nicu Popescu aduce ca argument faptul că: „Federația Rusă anul trecut a reprezentat sub 10 la sută din exporturile Republicii Moldova comparativ cu aproape 70 la sută din exporturile Republicii Moldova care merg pe piața europeană. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că piața europeană este mult mai deschisă și pentru că Rusia deliberat de aproape 15 ani nu își dorește ca Republica Moldova să exporte mai mult pe piața Federației Ruse. Aceste politici ale Federației Ruse s-au aplicat și față de președintele Voronin, și în ultimii 10 ani și în deja peste 3 ani de președinție a președintelui Dodon, Federația Rusă nu face concesii serioase nici în plan comercial și nici în plan financiar.”

Creditul rusesc, menționat în cursul primei vizite la Moscova făcută de noul premier Ion Chicu, ar urma să fie folosit pentru investiții în modernizarea infrastructurii rutiere.

Interviul integral cu fostul ministru de externe Nicu Popescu va fi publicat duminică, 26 ianuarie pe pagina de internet a Europei Libere și în emisiunea „Dis de dimineață cu Europa Liberă” de luni, 27 ianuarie, ora 6.30 am.

Kremlinul a respins relatările că Vladislav Surkov, unul din cei mai importanți consilieri politici ai președintelui Vladimir Putin, ar fi demisionat ca urmare a unor dispute legate de politica față de Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a precizat că „nu există niciun decret în acest sens” și că „nu a survenit” nicio schimbare în strategia față de Ucraina.

Surkov, supranumit și „eminența gri” a Kremlinului, este arhitectul sistemului autoritar intern, care concentrează puterea în mâinile lui Putin, dar și a politicii expansioniste a Rusiei în fostul spațiu sovietic. După protestele din 2011, Surkov a plecat de la președinției, fiind numit vicepremier. Poziție de unde a plecat în 2013, ca urmare a unor acuzații de fraudă. Patru luni mai târziu, a revenit la Kremlin, în echipa de consilieri prezidențiali.

Surkov a jucat un rol cheie în negocierile menite să pună capăt conflictului separatist din estul Ucrainei, izbucnit în 2014, după anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea de către Rusia. Până acum, conflictul a făcut peste 13 mii de morți, Moscova fiind de la bun început acuzată că ar sprijini activ milițiile separatiste din estul Ucraina. Acuzație respinsă categoric de Rusia.

Noul ministru al justiției, Fadei Nagacevschi a declarat într-un interviu cu Europa Liberă că pentru moment guvernul nu are decât „un concept de proiect”, „draft de strategie”, „niciunul... în procedură legislativă” privind evaluarea judecătorilor dar și reformarea întregului sistem. Într-o fază ulterioară, procurorii ar urma să treacă și ei printr-un sistem de evaluare.

„Pentru a merge în procedură legislativă, eu întâi vreau să discut cu cetățenii Republicii Moldova, cu toți experții, cu cei interesați, ca noi să ne asigurăm că am identificat cel mai bun concept pe strategie”, a declarat Nagacevshi pentru Europa Liberă.

În opinia ministrului justiției, există două probleme: pe de o parte, judecătorii și procurorii ar urma să fie evaluați profesional și din punct de vedere al integrității, pe de altă parte, este nevoie de întărirea independenței întregului sistem, pentru a-l feri de interferențe politice. „De aceea trebuie să elimini ceea ce e stricat în interiorul sistemului respectiv și în paralel să iei și procesele de consolidare, să mergi cu consolidarea sistemului judecătoresc”.

Donald Trump este primul președinte american care, vineri, a participat la Washington, la așa-numitul „Marș pentru viață”, organizat anual în semn de protest față de legalizarea, în anii 70, a întreruperii voluntare a sarcinii. „Copiii nenăscuţi nu au avut nicicând un susținător mai puternic la Casa Albă”, a declarat Trump în faţa miilor de participanți.

Această manifestație este în general organizată în jurul datei ce marchează o decizie emblematică a Curţii Supreme „Roe v. Wade”, care a legalizat avortul în Statele Unite prin verdictul pronunțat pe 22 ianuarie 1973.

Prin participarea la „Marșul pentru viață”, președintele Donald Trump se adresează din nou electoratului său ultraconservator, care i-a rămas (potrivit sondajelor) mereu fidel de la alegerile prezidențiale din 2016 și de care va avea din nou nevoie anul acesta, în noiembrie.

Prezența președintelui vine și pe fundalul procesului de „impeachment” împotriva sa, care se desfășoară în Senat în aceste săptămâni.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au semnat vineri acordul de divorț pentru ca Marea Britanie să părăsească UE.

Johnson a salutat semnarea acordului, unul dintre ultimii pași necesari înainte ca Marea Britanie să înceapă procesul formal de părăsire a Uniunii Europene pe 31 ianuarie, numindu-l „un moment fantastic”.

Parlamentul urmează să dea votul definitiv asupra acordului de retragere miercurea viitoare și se așteaptă ca acesta să treacă de votul parlamentului.

Ca ultim pas, acesta trebuie apoi adoptat oficial de cele 27 de state membre rămase în UE.

În urma acordului, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană pe 31 ianuarie. O perioadă de tranziție va începe apoi până cel puțin pe 31 decembrie 2020, în care li se acordă timp celor două părți să negocieze viitoarea lor relație.

Mai multe, aici

Un cutremur puternic a lovit vineri estul Turciei, ucigând cel puțin 18 persoane, alte sute de persoane au fost rănite sub dărâmăturile caselor prăbușite în apropierea epicentrului. Cutremurul, produs în provincia Elazığ, a avut magnitudine 6,8 și a fost resimțit în mai multe țări vecine.

Ministrul de interne turc Suleyman Soylu a declarant că echipele de salvatori, trimise în regiunea Elazig, caută cel puțin 30 de persoane care sunt date dispărute. Potrivit ministrului, numărul răniților este de peste 530.

În 1999, cutremurul care a lovit orașul Izmir din vestul Turciei, a făcut peste 17 mii de victime. Aproape jumătate de milion de oameni au rămas atunci fără case.

În China, numărul persoanelor decedate ca urmare a infectării cu noul coronavirus s-a ridicat între timp la 41. Peste 1200 de persoane sunt infectate, relatează autoritățile locale, între care aproape 30 sunt în condiție gravă. Virului s-a răspândit în lumea întreagă, între timp au fost semnalate primele cazuri în Franța și Australia, dar până acum cazurile mortale s-au înregistrat numai în China.

Epidemia a izbucnit în orașul Wuhan, dar autoritățile chineze au pus între timp sub carantină cel puțin 13 orașe (începând cu Wuhan), cu o populație totală de peste 40 de milioane de persoane.

Președintele belarus Alexandr Lukașenka a acuzat din nou Rusia că vrea să forțeze „încorporarea” țării sale în Federația Rusă, făcând uz de puterea pe care i-o dă poziția de unic furnizor de energie ieftină.

Vorbind vineri, în cursul unei vizite la o fabrică, Lukașenka a promis că nu va ceda: „Am fost onorat să devin primul președinte al Belarusului independent. Nu intenționez să fiu și ultimul”, a spus Lukașenka, care conduce țara din 1994, când s-a creat poziția de președinte.

Pentru moment, Belarus nu a reușit să negocieze un nou contract cu Rusia pentru 2020, privind livrările și tranzitul petrolului, ceea ce a dus deja la blocări temporare ale livrărilor. Pe 31 decembrie, în ultimul moment, cele două țări au semnat un acord de numai două luni privind livrările de gaze.

Anul trecut, Lukașenka s-a întâlnit de mai multe ori cu președintele rus Vladimir Putin, dar discuțiile nu au fost decât „pentru a obține un tratament de partener egal”, a precizat președintele belarus.

Moscova vrea o integrare economică mai profundă a celor două țări și argumentează că Minskul trebuie să accepte această condiție dacă vrea să continue să beneficieze de subvenții și prețuri preferențiale pentru petrol și gaze. Ca urmare, președintele belarus a început să caute surse alternative, a anunțat deschiderea de negocieri cu Statele Unite, Emiratele Arabe și Arabia Saudită, iar la începutul acestei săptămâni a anunțat că s-a semnat cu acord cu Norvegia pentru importul de petrol.

Pe 1 februarie, secretarul de stat american Mike Pompeo este așteptat la Minsk, prima vizită la acest rang diplomatic în Belarus de peste zece ani. Pompeo se va întâlni cu președintele Lukașenka și ministrul de externe Vladimir Makei, pentru a sublinia „sprijinul Statelor Unite pentru un Belarus independent, prosper și stabil”, se arată într-un comunicat al Departamentului de stat american.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, va vizita săptămâna viitoare Marea Britanie pentru a reafirma relația specială dintre Washington și Londra înaintea ieșirii britanicilor din UE. Potrivit anunțului făcut vineri de Departamentul de Stat american, Pompeo va merge la Londra la 29 ianuarie, cu două zile înaintea Brexit-ului. De la Londra, Pompeo va merge în Ucraina, țară aflată în centrul procesului de impeachement împotriva președintelui american Donald Trump, acuzat că ar fi făcut presiuni asupra Kievului ca să-i ancheteze un rival politic. Pe harta turneului diplomatic al lui Pompeo, care se va încheia la 4 februarie, se vor mai afla R. Belarus, Kazahstanul și Uzbekistanul.

Ministerul apărării din Statele Unite a spus că 34 de militari americani au suferit traume sau comoții cerebrale în atacul iranian de luna aceasta asupra unei baze militare din Irak. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Jonathan Hoffman, a spus reporterilor vineri că 17 răniți a fost transferați inițial în Germania, iar dintre aceștia opt au ajuns acasă în Statele Unite vineri, urmând să fie tratați într-un spital militar de lângă Washington. Potrivit aceleiași surse, 17 soldați tratați la fața locului au revenit deja la datorie, în Irak. Președintele Donald Trump a spus inițial că nici un american nu a fost rănit în atacul aerian iranian din noaptea de 7-8 ianuarie, dar autoritățile au informat mai târziu că 11 soldați au fost răniți.

Ministrul economiei și infrastructurii, Anatol Usatîi, a spus că până la primăvară vor fi lansate licitațiile publice pentru reabilitarea a încă 170 km de drumuri, după ce în ianuarie s-au lansat deja licitații pentru 180 km. IPN relatează că Usatîi a estimat costurile totale ale lucrărilor la 5,7 miliarde de lei. Declarația făcută la o conferință de presă la Chișinău vine la o zi după ce președintele Igor Dodon a spus la Ierusalim că vrea să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin în marginea unui summit despre Holocaust, ca să-i reamintească promisiunea Moscovei de a acorda R. Moldova un credit pentru repararea drumurilor.

Uniunea Europeană a numit vineri un diplomat portughez ca primul ei ambasador la Londra după ce Marea Britanie va ieși din blocul cu 28 de membri săptămâna viitoare, la 31 ianuarie. „După acea dată, Regatul Unit va fi o terță țară”, a spus serviciul diplomatic al UE într-o declarație de presă care anunță numirea în funcție a lui Joao Vale de Almeida”. În declarație se mai spune că ambasadorul care a reprezentat în trecut UE la ONU și în Statele Unite își va lua în primire noul post la 1 februarie. Tot vineri premierul conservator britanic Boris Johnson urma să primească spre contra-semnare acordul UE privind Brexit-ul, după ce documentul a fost semnat joi noaptea de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, Charles Michel