Linkuri accesibilitate

Ştiri

Record absolut: în R. Moldova încă 1022 de cazuri de COVID 19 și 16 decese

Încă 1022 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în R. Moldova, joi, într-un nou record absolut. Datele actualizate de ministerul sănătății arată că fost confirmată pozitiv cu COVID-19 fiecare a treia persoană testată, rata de pozitivare fiind de peste 34%. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova a depășit 54 de mii, inclusiv peste 13 200 de cazuri active și aproape 650 de bolnavi în stare gravă. Tot joi, numărul deceselor confirmate printre persoanele infectate a crescut cu 16, ajungând la 1 336.

Tiraspol: se suspendă restricțiile sanitare pentru alegerile prezidențiale

Administrația de la Tiraspol a făcut o derogare de la restricțiile antiepidemice pentru ziua alegerilor prezidențiale moldovene din 1 noiembrie, când le va permite locuitorilor regiunii transnistrene cu acte moldovenești să meargă la secțiile de votare deschise pentru ei pe malul drept al Nistrului pentru a-și exprima votul, relatează IPN citând presa transnistreană. Din cauza pandemiei de COVID-19, autoritățile transnistrene au restricționat circulația în și din regiune, prelungind recent restricțiile până pe 1 decembrie. Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a decis să deschidă 42 de secții de asemenea secții de votare speciale, mai multe decât la alte alegeri în trecut. Opoziția pro-europeană și-a exprimat îngrijorarea că aceste secții pot fi folosite pentru aducerea organizată a alegătorilor transnistreni la vot, după ce asemenea cazuri au fost semnalate în timpul alegerilor parlamentare din 2019.

Organizația belarusă Viasna și activistul Ales Bialiațki, distinși cu premiul Right Livelihood

Ales Bialiațki

Un activist pro-democrație din Republica Belarus a primit un prestigios premiu pentru drepturile omului al fundației suedeze Right Livelihood. Distincția numită de unii drept un premiul Nobel de alternativă i-a fost decernată lui Ales Bialiațki și organizației sale Viasna pentru „lupta determinată în vederea realizării democrației și drepturilor omului în Belarus”, urmând a fi înmânată pe 3 decembrie. Împreună cu activistul belarus a mai fost decorați un activist din Nicaragua, unul din Statele Unite și avocata iraniană pentru drepturile omului Nasrin Sotoudeh care a apărat activiști, politicieni de opoziție și femei din Iran persecutate pentru că și-au dezgolit capul în public. Valorând un milion de coroane suedeze (aproximativ 110 mii de dolari) distincția Right Livelihood a fost creată în 1980 de filantropul germano-suedez Jakob von Uexkull pentru onorarea celor care ar fi ignorați la decernarea premiilor Nobel.

Liderii UE discută despre criza din Belarus și tensiunile cu Turcia

Liderii europeni încep, joi, la Bruxelles, un summit extraordinar consacrat adoptării unui răspuns comun la criza din Belarus și la tensiunile dintre Turcia și membrele Uniunii Europene, Grecia și Cipru, în privința resurselor energetice din estul Mediteranei.

Relațiile cu Turcia s-au deteriorat în luna iulie, când Ankara a trimis într-o zonă disputată a graniței maritime o navă de cercetare escortată de nave militare, Atena răspunzând prin organizarea în zonă a unor exerciții militare sprijinite și de Franța.

Între timp, Grecia și Turcia s-au înțeles să reia convorbirile care trenează de mult timp.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus că Uniunea Europeană își păstrează deschise toate opțiunile, dacă Ankara nu este constructivă, acestea incluzând potențial adoptarea de sancțiuni economice.

Ciprul insistă asupra sancționării Turciei, avertizând că va bloca, în caz contrar, o decizie europeană de a impune sancțiuni în criza din Republica Belarus. Uniunea Europeană a pregătit o listă cu 40 de oficialilor belaruși pe care vrea să-i sancționeze pentru reprimarea violentă a protestelor de după alegerile prezidențiale din luna august. Opoziția belarusă și guvernele occidentale spun că alegerile au fost falsificate în favoarea lui Alexandr Lukașenka.

Franța, Rusia și SUA cer oprirea imediată a focului în Nagorno-Karabah

Președinții Franței, Rusiei și Statelor Unite au lansat un apel comun la oprirea imediată a focului în regiunea disputată Nagorno-Karabah, cerând liderilor din Armenia și Azerbaidjan să se angajeze neîntârziat și fără precondiții în negocieri. „Cerem încetarea imediată a ostilităților între forțele militare relevante”, se spune în apelul lui Emmanuel Macron, Vladimir Putin și Donald Trump, ale căror țări formează așa numitul Grup de la Minsk sub egida OSCE pentru aplanarea conflictului din Nagorno-Karabah. Apelul survine în a cincea zi de lupte izbucnite pe 27 septembrie între forțele azere, cele armene și cele ale etnicilor armeni din Nagorno-Karabah. Sunt considerate drept cele mai grele lupte de la armistițiul încheiat de Armenia și Azerbaidjan în 1994. În declarația celor trei președinți se mai spune că negocierile între Armenia și Azerbaidjan trebuie să fie de substanță și să se poarte cu bună credință, sub egida copreședinților Grupului de la Minsk.

Promo-LEX: aprobarea secțiilor de votare de peste hotare s-a făcut în lipsa unui proces de consultare publică

Asociația Promo-LEX spune că aprobarea celor 139 de secții de votare preconizate peste hotare pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie s-a făcut în lipsa unui proces de consultare publică, fapt care a generat suspiciuni față de autoritățile electorale. Într-un nou raport de monitorizare a pregătirilor de alegeri, cea mai mare organizație de observatori electorali locali mai cere Comisiei Electorale Centrale să informeze „din timp și transparent” despre situațiile posibile în care unele secții pentru diaspora nu vor mai fi deschise din cauza pandemiei de coronavirus. În raportul care cuprinde perioada 16-29 septembrie, Promo-Lex semnalează mai multe cazuri în care un candidat, Renato Usatîi, a folosit „mesaje de ură și instigare la discriminare” și aproape 20 de cazuri în care discursul urii a fost folosit împotriva candidaților sau potențialilor candidați la prezidențiale, în primul rând a lui Igor Dodon. Președintele în exercițiu ar fi implicat, pe de alte parte, în numeroase cazuri de utilizare a resurselor administrative.

Polonia: liderul PiS preia controlul apărării, justiției și internelor

Jaroslaw Kaczynski, liderul PiS, după victoria partidului său în alegerile generale din 13 octombrie 2019.

Pentru prima dată de la venirea la putere, în Polonia, a partidului naționalist-conservator „Lege și Justiție” (PiS) în 2015, liderul partidului, Jarosław Kaczyński o să preia o funcție în guvern. Kaczyński o să fie vicepremier și va controla ministerele apărării, justiției și de interne, a anunțat premierul Mateusz Morawiecki.

Remanierea de guvern de la Varșovia este rezultatului unei lupte interne între PiS și partenerii mai mici de guvernare. Cea mai controversată numire în noul guvern este a lui Przemysław Czarnek în funcția de ministru al educației. Czarnek este cunoscut pentru retorica sa radical homofobă dar și pentru poziții împotriva emancipării femeilor.

Alexei Navalnîi: „Cred că Putin este în spatele atentatului”

Alexei Navalnîi și președintele rus Vladimir Putin

În primul mare interviu acordat după externarea din spitalul de la Berlin, Alexei Navalnîi, unul din principalii opozanți ai Kremlinului, afirmă că în opinia sa „Putin este în spatele tentativei de otrăvire, altă explicație nu am”. În discuția cu jurnaliștii săptămânalului german Der Spiegel, Navalnîi mai spune că în acest moment „datoria mea este să rămân tipul căruia nu-i este frică. Și nu mi-e frică”.

Pe 20 august, Alexei Navalnîi a fost victima unei tentative de otrăvire cu o substanță neurotoxică din familia Noviciok (substanță clasificată international drept armă chimică). I s-a făcut rău în avionul care-l aducea din Siberia la Moscova. A fost internat, în comă, la spitalul din Omsk după care, două zile mai târziu, transferat în Germania, la spitalul Charite din Berlin. Ulterior, un laborator militar german și două laboratoare independente din Franța și Suedia au confirmat otrăvirea cu o substanță neurotoxică.

Pentru moment, Rusia respinge orice implicație în acest atentat și acuză Germania că nu i-ar furniza toate informații necesare pentru o anchetă.

Nagorno-Karabah, cele mai grele lupte de la armistițiul din '94

Urmele unui proiectil lansat, susține MInisterul armean al Apărării, de armata azeră în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, 30 septembrie 2020.

În regiunea se separatistă armeană Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, luptele intense – izbucnite duminică, 27 septembrie - au continuat pentru a patra zi. Zeci de persoane, inclusiv civili, au fost ucise, multe rănite, ambele părți au trimis în luptă drone, tancuri, elicoptere, artilerie grea.

Sunt cele mai serioase ciocniri din Armenia și Azerbaidjan din ultimii ani, s-ar putea chiar din 1994 când s-a încheiat armistițiul care a punea capăt războiului dintre cele două țări vecine.

Luptele se concentrează în lungul liniei de demarcație dintre pozițiile azere și cele ale milițiilor separatiste, susținute de Armenia.

Nagorno-Karabah


Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.

Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994. De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forte armene.

Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută international.

Conflictul riscă să implice și două mari puteri regionale: Rusia, care sprijină Armenia (deși a vândut arme ambelor țări) și Turcia, țară NATO, care susține Azerbaidjanul. Moscova și Ankara se află deja pe poziții adverse în alte două conflicte regionale majore în Siria și Libia.

Turcia a anunțat deja că va sprijini Azerbaidjanul cu orice mijloace în timp ce la Moscova, Ministerul de Externe a citat relatări că în Nagorno-Karabah ar fi trimiși acum luptători din Siria și Libia. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a oferit deja să medieze discuții între miniștrii de externe din Armenia și Azerbaidjan dar nu este clar dacă oferta a fost acceptată.

Rusia, Națiunile Unite și țările occidentale au apelat în repetate rânduri la ambele părți să înceteze luptele.

Președintele Franței Emmanuel Macron, aflat în Letonia miercuri, a declarat că va discuta conflictul cu președintele rus Vladimir Putin și cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump și a criticat Turcia pentru retorica sa agresivă care „ar putea încuraja Azerbaidjanul să lanseze o ofensivă” pentru recucerirea enclavei separatiste.

Se încheie înregistrarea candidaților la prezidențiale și începe campania electorală

Pe 1 octombrie se încheie depunerea documentelor pentru înregistrarea candidaților, conform calendarului stabilit de CEC.

Până acum au fost înregistraţi șase candidaţi – Maia Sandu, Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Igor Dodon și Violeta Ivanov. Iar de vineri, 2 octombrie, începe oficial campania electorală.

Uniunea Europeană sprijină pe deplin consolidarea instituțiilor democratice din Republica Moldova, precum și dreptul poporului Republicii Moldova de a-și exprima voința în alegeri libere și corecte”, se arată într-o declarație dată miercuri de purtătorul de cuvânt al șefului politicii externe a Uniunii Europene, Joseph Borrell. În declarația europeană se cere transparența finanțării „partidelor și campaniilor electorale”, facilitarea muncii observatorilor internaționali la alegeri dar mai ales organizarea de alegeri sigure, în contextul pandemiei de coronavirus.

Germania – în calitatea ei de președintă a Uniunii Europene - a dat de asemeni miercuri publicităţii o declaraţie referitoare la importanta alegerilor prezidențiale din Moldova, din 1 noiembrie.

Potrivit declaraţiei, publicată de ambasada Germaniei la Chişinău: „Miza este foarte mare pentru cetățenii Republicii Moldova în ceea ce privește respectarea standardelor democratice și consolidarea statul de drept, în conformitate cu angajamentele țării în temeiul Acordului de asociere ca cadru al relațiilor sale cu UE.”

Record de noi cazuri de Covid-19 în R. Moldova și România, Cehia reintroduce starea de urgență

În România, pe 27 septembrie, au avut loc primele alegeri locale pe fundal de pandemie de coronavirus.

Miercuri, în R. Moldova s-a înregistrat un nou record absolut de noi cazuri de infecții cu coronavirus. Este vorba de 1013 de noi cazuri. Numărul total al cazurilor de contaminare a trecut de 53 de mii cel al deceselor legate de COVID-19 este de 1320.

În România, s-a anunțat de asemeni un record de peste 2.100 de noi cazuri de infectări cu COVID-19.

În total au fost prelucrate 26.021 de teste, ceea ce indică o rată de teste pozitive foarte ridicată de 8,29%.

Se înregistrează și un nou record al cazurilor zilnice în București – 405.

De luni, 5 octombrie, în Cehia se reimpune starea de urgență în sănătate pentru a controla răspândirea pandemiei de coronavirus. Va fi limitat la 10 numărul de oameni care se pot întâlni într-un spațiu închis și la 20 pentru spații deschise, o partea din școli vor fi închise dar guvernul de la Praga a declarat că nu va impune nici o limitare a libertății de circulație, fie în țară sau peste hotare.

Summit UE la Bruxelles

La Bruxelles este programat un summit de două zile al Uniunii Europene iar în ajunul reuniunii, Comisia Europeană a dat publicității primul raport despre starea statului de drept în țările membre. Raport în care a criticat reformele judiciare ale guvernelor maghiare și poloneze considerându-le „o sursă majoră de controverse” și „o serioasă îngrijorare”.

Bulgaria și România sunt, de asemenea, printre țările criticate în raport pentru deficiențe în asigurarea independenței sistemului judiciar.

Raportul ar putea avea urmări asupra negocierilor asupra bugetului pe termen lung al blocului. Reamintim că liderii UE au convenit în principiu asupra unui pachet de redresare economică de 1,8 trilioane de euro pentru 2021-2027, dar încă nu au găsit un punct comun cu privire la mecanismul de distribuire a acestor fonduri.

La reuniune se va discuta și conflictul din Nagorno-Karabah, regiunea separatistă armeană din Azerbaidjan și posibila reactivare a sancțiunilor europene împotriva Belarus, ridicate în 2016. Ar fi o reacție la falsificarea alegerilor prezidențiale, câștigate oficial de Alexandr Lukașenka, dar contestate de sute de mii de belaruși și de lumea occidentală. UE nu a recunoscut realegerea lui Lukașenka, pe 9 august, pentru un al șaselea mandat consecutiv, deși acesta a și depus jurământul, la sfârșitul lunii septembrie, într-o ceremonie secretă.

SUA: s-ar putea schimba regulile dezbaterilor prezidențiale

După haosul și tensiunile primei dezbateri între candidații la președinția Statelor Unite, Donald Trump și democratul Joe Biden, comisia bipartită care organizează dezbaterile a declarat că vrea să schimbe sau să întărească regulile de desfășurare a acestor confruntări.

Printre altele se discută posibilitatea ca moderatorii dezbaterilor să poate închide pur și simplu microfonul vorbitorului care nu respectă regulile. O idee agreată de multă lume, pe rețelele de socializare, dar contestată de moderatorul primei dezbateri, jurnalistul Chirs Wallace care a atras atenția că ar fi o măsură fără precedent și cu implicații mult mai serioase pentru democrația americană: „Să nu uităm că fiecare dintre candidați se bucură de sprijinul a zeci de milioane de americani”a declarat Wallace într-un interviu cu NYT.

După dezbaterea de marți, în care președintele Trump a fost cel mai des admonestat că nu respectă regulile și nu-i permite contracandidatului să vorbească, canalul de televiziune CBS a făcut un sondaj rapid între potențiali alegători: aproape 70% s-au declarat enervați de dezbatere, numai 17% au spus că ar fi aflat ceva din confruntarea televizată.

Următoarele două dezbateri prezidențiale sunt programate pentru 15 și 22 octombrie iar pe 7 octombrie are loc confruntarea între candidații la vicepreședinției, Mike Pence și Kamala Harris.

Președintele României și guvernul discută căi de îndreptare a legilor justiției

Prim ministrul Ludovic Orban și președintele României Klaus Iohannis

Președintele României Klaus Iohannis a susținut miercuri o conferință de presă după întâlnirea pe care a avut-o cu ministrul de Justiție, Cătălin Predoiu, și cu premierul Ludovic Orban pentru a găsi modalități de îndreptare a legilor justiției, criticate în raportul Comisiei Europene dat publicității miercuri la Bruxelles. Președintele a spus că actuala majoritate parlamentară, controlată de PSD, a dovedit că „orice proiect bine intenționat poate fi distrus în doar câteva zile”. Din acest motiv, președintele crede că și modificarea legilor justiției și implementarea recomandărilor MCV și ale GRECO nu se vor putea face decât atunci când România va avea „o altă majoritate, democratică și legitimă, rezultată în urma alegerilor parlamentare.

Președintele României a spus și că țara sa este de acord cu condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept și că ar dori ca Romania „să facă în așa fel încât să fie un exemplu pentru alții”.

R.Moldova: număr record, de peste 1000 cazuri noi de COVID

Un nou record absolut de noi cazuri de infecții a fost confirmat în R.Moldova. Este vorba de 1013 de noi cazuri. Din numărul total de cazuri, 11 cazuri sunt de import - 5 din Turcia, 3 din Rusia, 2 din Grecia și 1 din România. De la începutul pandemiei, bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 53.042. Din numărul total de cazuri confirmate astăzi, 55 sunt lucrători medicali: 20 de medici, 28 asistenți medicali și 7 personal auxiliar. 7. 649 pacienți sunt în stare gravă, dintre care 39 sunt conectați la aparate de respirație asistată. În total, 38.997 persoane au fost tratate de COVID-19. Numărul total al deceselor provocate de COVID-19 este de 1320.

Lidera opoziției belaruse Svetlana Țihanovskaia a început să creeze un cabinet din umbră

Svetlana Țihanovskaia la întâlnirea cu președintele francez Emmanuel Macron, la Vilnius, 29 septembrie 2020

Svetlana Țihanovskaia - candidata opoziției din Belarus, ai cărei susținători spun că a câștigat alegerile prezidențiale care au fost fraudate de Alexandr Lukașenka - a început să creeze un cabinet din umbră, fiind refugiată în Lituania. Apropiați ai politicienei au anunțat astăzi pe rețeaua socială Telegram că un cunoscut avocat pentru drepturile omului, Hari Pahaniaila, care a apărat numeroși activiști și jurnaliști în Belarus, este reprezentantul Svetlanei Țihanovskaia în problemele drepturilor omului, în timp ce expertul economic Ales Aliahnovici ar fi reprezentant pentru reformele economice.

„Nu mai putem rămâne inactivi și urmărim cum țara se îneacă în continuare într-o criză. De aceea, pentru a asigura noi alegeri, îmi continui activitățile de a uni toate forțele democratice ale societății din Belarus”, a spus Țihanovskaia, la o zi după ce a avut convorbiri cu președintele francez Emmanuel Macron, la Vilnius.

Politiciana opozitei a fugit în Lituania pe fondul represiunii împotriva protestatarilor și a mass-mediei de către Lukașenka, care a continuat să susțină că este câștigătorul scrutinului prezidențial din 9 august, scrutin pe care țări și organizații occidentale îl consideră ca fiind fraudat.

Națiunile occidentale au refuzat să-l recunoască pe Lukașenka drept președinte legitim al Belarusului. El a refuzat să negocieze cu opoziția, care a solicitat un transfer pașnic de putere.

Opoziţia a format un Consiliu de coordonare pentru a facilita transferul puterii, dar majoritatea membrilor lui au fost arestaţi și intimidați.

Reamintim că Svetlana Țihanovskaia a candidat la funcția de președinte în locul soțului ei, care fusese arestat înainte de alegeri.

Ea a spus că va organiza noi alegeri prezidențiale după preluarea puterii.

România: record negativ de peste 2000 de noi cazuri de COVID

În timpul alegerilor locale de duminică, 27 septembrie, la un centru de votare din București

În România, Grupul de Comunicare Strategică a anunțat un record negativ de 2.158 de noi infectări cu COVID-19.

În total au fost prelucrate 26.021 de teste, ceea ce indică o rată de pozitivare foarte ridicată de 8,29%.

Se înregistrează și un nou record al cazurilor zilnice în București – 405.

Alte 33 de decese au avut loc în rândul persoanelor infectate cu coronavirus. 4.825 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. Mai multe, AICI.

România: Andrei Caramitru, amendat de CNCD pentru un mesaj la adresa Bisericii Ortodoxe Române

Andrei Caramitru

Andrei Caramitru, fost consilier al președintelui USR și un influencer cunoscut din România, a fost amendat astăzi de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu 5.000 de lei, în urma unui mesaj postat pe Facebook la adresa Bisericii Ortodoxe Române, informează site-ul G4media, citând un comunicat de presă al Colegiului CNCD, care a decis cu unanimitate de voturi că mesajul lui Caramitru reprezintă faptă de discriminare și încalcă dreptul la demnitate. În mesajul său, Andrei Caramitru a anunțat că „se dezice de organizaţia BOR” pe care o consideră „o organizație criminală, retrogradă, retardată, coruptă. Și ortodoxia ca rit creștin a devenit un coșmar rusofon criminal. Care ne ține în afara civilizației. Și nu are NICI o legătură cu Biblia și cu credința. (...) Și nu voi mai interacționa vreodată cu vreun angajat al acestei organizaţii. Punct.” (majusculele aparţin autorului postării). Caramitru se declară în aceasta postare drept „un om spiritual” și nu un ateu.

UE cere aplicarea deplină a recomandărilor privind transparența finanțării campaniilor electorale

Uniunea Europeană sprijină pe deplin consolidarea instituțiilor democratice din Republica Moldova, precum și dreptul poporului Republicii Moldova de a-și exprima voința în alegeri libere și corecte”, se arată într-o declarație dată de purtătorul de cuvânt al șefului politicii externe a Uniunii Europene, Joseph Borrell.

Uniunea Europeană solicită autorităților Republicii Moldova să pună în aplicare pe deplin și fără întârziere recomandările Comisiei de la Veneția ale Consiliului Europei și ale OSCE / ODIHR pentru a garanta transparența finanțării partidelor și a campaniilor. De asemenea, UE se așteaptă ca autoritățile Republicii Moldova să faciliteze munca nestingherită a observatorilor electorali internaționali și interni. Este deosebit de important să se asigure siguranța alegătorilor și a observatorilor în ceea ce privește pandemia de coronavirus”, se arată în declarația data astăzi publicităţii de purtătorul de cuvânt al șefului politicii externe a UE, Joseph Borell.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie începe mâine în Republica Moldova. Până acum au fost înregistraţi șase candidaţi – Maia Sandu, Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Igor Dodon și Violeta Ivanov.

România: șapte demisii în PNL după alegerile locale

Președintele PNL, Ludovic Orban (centru)

În România, liberalii s-au reunit miercuri în prima ședință de după alegerile locale, iar șapte lideri de filiale locale și-au dat demisia. Este vorba despre acei lideri din județele unde PNL a obținut scoruri sub pragul impus de la centru.

Președintele PNL, Ludovic Orban, le-a transmis liderilor locali interdicția de a face alianțe cu PSD și le-a recomandat să discute cu partenerii de pe zona dreapta, USR și PMP. O excepție a fost trasată pentru orașele în care comunitatea maghiară este numeroasă unde se poate discuta cu UDMR pentru formarea unei majorități.

Ionel Palăr (Bacău), Cristinel Romanescu (Buzău), Adrian Albu (Satu Mare), Tinel Gheorghe (Ialomiţa) Alexandru Dănăilă (Brăila) și Lucian Heiuș (Hunedoara) și-au dat demisia în timpul ședinței. Anterior, Nicolae Robu a anunțat că părăsește conducerea filialei după înfrângerea din alegerile locale.

Mai multe, AICI.

În contul pentru reconstruirea Filarmonicii s-au adunat 27 de mii de lei

În contul deschis pentru colectarea fondurilor sub formă de donație pentru Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, s-au adunat până miercuri 27 de mii de lei. Informațiile au fost prezentate de vicepremierul Serghei Pușcuța, ministru al finanțelor, la ședința Guvernului, informează agenția IPN.

Ministrul educației, culturii și cercetării, Igor Șarov, a declarat că toate colectivele de la Filarmonică își continuă activitatea. Orchestra Simfonică și Capela Corală Academică „Doina” au fost mutate la Palatul Republicii. Alte colective își continuă activitatea la Palatul Național „Nicolae Sulac”, unde și urmează să fie desfășurate activitățile Filarmonicii planificate pentru această toamnă.

Incendiul la Filarmonica Națională a izbucnit pe 24 septembrie. Pompierii au reușit să-l localizeze după mai bine de patru ore, dar l-au lichidat complet abia a doua zi. Tavanul sălii principale a clădirii s-a prăbușit. Odată cu edificiul, au ars și partituri, înregistrări, instrumente muzicale. Clădirea data din 1912.

Germania: alegerile prezidențiale din Moldova sunt „un test crucial”

Germania – în calitatea ei de președintă a Uniunii Europene - a dat publicităţii astăzi o declaraţie referitoare la importanta alegerilor prezidențiale din Moldova, din 1 noiembrie.

Potrivit declaraţiei, publicata de ambasada Germaniei la Chişinău: „Miza este foarte mare pentru cetățenii Republicii Moldova în ceea ce privește respectarea standardelor democratice și consolidarea statul de drept, în conformitate cu angajamentele țării în temeiul Acordului de asociere ca cadru al relațiilor sale cu UE.”

„Desfășurarea alegerilor într-o manieră credibilă, incluzivă și transparentă, în acord cu standardele internaționale, este un test crucial pentru respectarea valorilor care stau chiar la baza relației noastre. Acest lucru este, de asemenea, esențial pentru dezvoltarea în continuare a Republicii Moldova ca țară democratică și pentru consolidarea încrederii cetățenilor săi în instituțiile de stat”, se arată în declarație, în care se mai cere tuturor actorilor politici implicați și instituțiilor statului să contribuie „la un proces electoral exemplar, pe care cetățenii Republicii Moldova îl merită, fără practicile flagrante din trecut, cum ar fi cumpărarea voturilor, utilizarea abuzivă a resurselor administrative, presiunea asupra liderilor locali și a funcționarilor publici. (...) Autoritățile au datoria față de cetățenii lor să fie proactive, transparente și eficiente, inclusiv și atunci când tratează plângeri sau dispute electorale.”

„În cele din urmă, facem apel la autoritățile Republicii Moldova pentru a facilita munca nestingherită a observatorilor electorali internaționali și interni, în beneficiul unor alegeri bine documentate și credibile”, se mai arată în declaraţia publicată de Ambasada Germaniei în Republica Moldova.

Comisia Europeană critică reformele judiciare din Polonia și Ungaria

Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, sosind la Parlamentul European, Bruxelles, Belgia

Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii Europene, a criticat reformele judiciare ale guvernelor maghiare și poloneze considerându-le „o sursă majoră de controverse” și „o serioasă îngrijorare”.

CE și-a făcut evaluarea în primul său raport despre situația statului de drept din întregul bloc, publicat astazi, pe 30 septembrie, cu o zi înainte ca cei 27 de lideri ai UE să se adune la Bruxelles pentru un summit de două zile.

Potrivit raportului, Ungaria se numără printre statele membre în care „direcția schimbării a dat naștere unei serioase îngrijorări cu privire la impactul reformelor asupra independenței justiției”, în timp ce „reformele justiției din Polonia din 2015 au fost o sursă majoră de controverse”.

În Ungaria, combaterea corupțiie la nivel înalt „rămâne foarte limitată”, în timp ce absența legislației și transparenței în distribuția publicității de stat a deschis ușa guvernului spre „ a exercita o influență politică indirectă asupra mass-media”.

Bulgaria și România sunt, de asemenea, printre țările criticate în raport pentru deficiențe în asigurarea independenței sistemului judiciar.

Comisia a cerut Bulgariei să ia măsuri în cazurile în care au avut loc amenințări împotriva jurnaliștilor și față de lipsa de transparență a proprietarilor media.

Raportul ar putea avea urmări asupra negocierilor asupra bugetului pe termen lung al blocului. Reamintim că liderii UE au convenit în principiu asupra unui pachet de redresare economică de 1,8 trilioane de euro pentru 2021-2027, dar încă nu au găsit un punct comun cu privire la mecanismul de distribuire a acestor fonduri.

Majoritatea celor 27 de țări ale UE au aprobat propunerea Comisiei Europene despre modalitatea de a condiționa plățile Uniunii de respectarea statului de drept - o măsură careia i se opun Polonia și Ungaria.

Statul de drept și valorile noastre comune sunt fundamentul societăților noastre", a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la lansarea raportului.

Statul de drept protejează oamenii de stăpânirea celor puternici. Deși avem standarde foarte ridicate ale statului de drept în UE, avem și noi provocări", a adăugat ea.

Raportul vine după ce Comisia Europeană a respins la începutul acestei săptămâni cererea prim-ministrului maghiar Viktor Orban de a fi demisă vicepreședinta Vera Jourova după ce aceasta a spus că „democrația iliberală” din Ungaria duce la crearea unei „democrații bolnave” . Ministra Justiției de la Budapesta , Judit Varga, a respins rapid raportul într-o declarație pe Facebook, numindu-l „greșit” și „nefondat”.

Partidul Pro Moldova cere statului să compenseze integral tratamentul anti-COVID

La Bălti

Toate cheltuielile de tratament pentru pacienții cu COVID-19 care se tratează la domiciliu pe perioada alertelor de sănătate publică, pandemii și epidemii, trebuie să fie compensate integral de către stat, susțin reprezentanții Partidului Pro Moldova, care au pregătit un proiect de lege în acest sens, informează agenția IPN.

Potrivit formațiunii, costul tratamentului la domiciliu anti-COVID-19, în medie, este de circa cinci-șase mii de lei.

Este absolut inacceptabil ca oamenii cu asigurare medicală să achite costul integral pentru medicamente, precum și costurile de diagnostic și de investigații. În actualele condiții, valoarea și necesitatea asigurării medicale este pusă la îndoială, motiv din care este absolut necesar să readucem echitatea prin compensarea cheltuielilor pentru persoanele care sunt plasate în tratament la domiciliu, a declarat liderul Pro Moldova, Andrian Candu, citat într-un comunicat de presă.

Proiectul Pro Moldova stipulează că, indiferent de statut, cheltuielile de tratament și investigații să fie compensate în proporție de 100%, prin modificarea legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.

Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns în Moldova la 52 029 de cazuri.

Guvernul a aprobat proiectul de modificare a Constituției privind sistemul judecătoresc

Guvernul Ion Chicu a aprobat astăzi un nou proiect de lege care vizează modificarea Constituției în partea ce ține de sistemul judecătoresc. Astfel, este propusă excluderea termenului de 5 ani de numire a judecătorilor. Totodată, în Constituție ar urma să fie și prevederea conform căreia președintele țării poate refuza doar o dată candidatura înaintată de Consiliul Suprem al Magistraturii.

Proiectul mai include și prevederea conform căreia judecătorii vor avea imunitate funcțională doar în condițiile legii.

Dacă proiectul va intra în vigoare, în Constituție va fi indicat că CSM are 12 membri, care sunt numiți pe 6 ani și pot deține doar un mandate, informează „Ziarul de Gardă”.

După publicarea în Monitorul Oficial, proiectul va fi transmis Înaltei Curți pentru avizare.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG