Linkuri accesibilitate

Ştiri

Armenia și Azerbaidjanul se acuză de încălcarea acordului de încetare a luptelor

În capitala Armeniei, Erevan, pe un mare ecran în centrul orașului se transmit reportaje despre luptele din Nagorno-Karabah October 9, 2020.

Sâmbătă, 10 octombrie, Rusia a negociat cu Armenia și Azerbaidjan un acord de încetare a luptelor în regiunea separatistă armeană Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, în scopuri umanitare.

Un adăpost din Stepanakert, înainte de intrarea în vigoare a armistițiului, 6 octombrie 2020
Un adăpost din Stepanakert, înainte de intrarea în vigoare a armistițiului, 6 octombrie 2020

La numai câteva ore după intrarea în vigoarea a acordului, ambele părți s-au acuzat însă reciproc de încălcarea înțelegerii. Capitala regiunii a fost din nou ținta unui atac azer. Totodată se relatează despre ciocniri sporadice în lungul așa-numite linii de demarcație.

Acordul de încetare a focului a intrat în vigoare sâmbătă, în cursul zilei, și prevede un schimb de prizonieri. Totodată, Armenia și Azerbaidjanului își vor putea recupera victimele din zona de conflict, a anunțat la Moscova ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Cele două părți au acceptat și reluarea negocierilor de pace, mediate de grupul de la Minsk al OSCE, din care fac partea Rusia, Statele Unite și Franța.

Înainte de intrarea în vigoare a acordului s-a relatat că forțele azere au mai bombardat capitala regiunii separatiste, Stepanakert. Confruntările între Armenia și Azerbaidjan au reizbucnit acum două săptămâni, pe 27 septembrie, iar de atunci au murit peste 400 de persoane, de ambele părți.

În Kârgâzstan s-a ales un nou premier care va organiza reluarea alegerilor parlamentare

Noul premier al Kârgâzstanului Sadyr Japarov, 10 octombrie 2020.

În Kârgâzstan, parlamentarii l-au ales pe Sadyr Japarov în funcția de nou premier, în mijlocul unei crize politice majore, provocată de alegerile generale din 4 octombrie, contestate de multe partide de opoziție. Acestea susțin că partidele pro-prezidențiale are fi cumpărat votul pentru a câștiga majoritatea parlamentară.

Sâmbătă, președintele Sooronbai Jeenbekov a impus starea de urgență dar a și declarat că va demisiona imediat după instaurarea unui nou guvern.

Japarov a fost votat de deputații fostului parlament, ales în 2015 care s-au reunit la reședința prezidențială din afara capitalei Bișkek.

Nu au fost prezenți toți cei 120 de membri ai parlamentului unicameral dar președintele legislativului a anunțat că a exista cvorumul necesar de 62 de deputați.

Noul premier a anunțat că nu va schimba guvernu. Anterior, Japarov declarase că sprijină ideea trecerii la sistemul alegerilor directe, pe circumscripții și că vrea să reducă numărul de deputați la 75 sau chiar numai 55.

În urma protestelor provocate de alegeri, proteste care au degenerat în haos și intervenția forțelor de ordine, Comisia Electorală Centrală a anulat votul, precizând că nu nou parlament trebuie ales până pe 9 noiembrie. Nu a stabilit însă data scrutinului.

SUA: a doua dezbatere prezidențială a fost anulată

Donald Trump și Joe Biden, în prima dezbatere electorală

A doua dezbatere prezidențială din cadrul campaniei electorale americane, programată pentru 15 octombrie, a fost anulată oficial.

Din cauza temerilor legate de starea sănătății președintelui Donald Trump, infectat cu noul coronavirus, organizatorii schimbaseră dezbaterea într-una online, formulă respinsă de Trump.

Președintele a fost testat pozitiv pentru Covid-19 cu zece zile în urmă, dar după mai puțin de patru zile de spital s-au întors la Casa Albă, iar medicul său personal a declarat vineri că și-ar putea relua activitatea publică.

În aceste condiții, Comitetul Național care organizează dezbaterile între candidații la președinție - Donald Trump și contracandidatul său democrat Joe Biden - hotărâse ca următoarea dezbatere, programată pe 15 octombrie, să fie online – formatul cel mai sigur în contextul pandemiei de coronavirus și ținând cont de faptul nu se știe dacă până atunci președintele Trump va mai fi sau nu contagios, format respins categoric de Trump.

Pentru moment, rămâne decis ca ultima dezbatere prezidențială, programată pe 22 octombrie, să aibă loc în persoană, la Nashville.

Între timp, președintele Donald Trump își reia campania electorală, sâmbătă noapte organizează un miting pe peluza Casei Albe, la care sunt invitate circa două mii de persoane, iar luni va organiza un miting electoral în Florida, a anunțat echipa sa de campanie.

Maia Sandu l-a invitat pe Igor Dodon la o dezbatere publică

Igor Dodon

Candidata Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile prezidențiale, Maia Sandu, a lansat o invitație la o dezbatere publică, în perioada 26 – 30 octombrie, adresată candidatului susținut de PSRM, Igor Dodon.

În această campanie, toți candidații care vor să schimbe starea de lucruri în Moldova îl au ca oponent pe Igor Dodon. De aceea, îl chem pe candidatul Igor Dodon la o dezbatere publică”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Președintele Igor Dodon a reafirmat însă sâmbătă că nu va participa la dezbaterile electorale organizate în această campanie electorală, cel puțin până la 1 noiembrie. Lăsând deschisă posibilitatea unei dezbateri în pregătirea celui de al doilea tur de scrutin, dacă acesta va avea loc.

Covid-19: număr record de noi infectări în Rusia

Spital special de Covid-19 la Moscova, 8 octombrie 2020.

Rusia a raportat sâmbătă, 10 octombrie, din nou un număr record de noi cazuri de infectare în 24 de ore, cu aproape 13 mii de noi cazuri (12.846) de Covid-19, ridicând astfel totalul la aproape 1,3 milioane. O mare parte din noile cazuri sunt înregistrate la Moscova.

Rusia este acum a patra cea mai afectată țară din lume când se ia în considerare numărul total de infecții. Pe primele trei locuri sunt Statele Unite, India și Brazilia.

În acest timp, Kremlinul face constant propaganda pentru noul vaccine anti-Covid-19 dezvoltat de Rusia și primul din lume aprobat de o autoritate sanitară națională. Vaccinul „Sputnik V” nu este însă omologat international pentru că nu a trecut de faza a trei de teste clinice în masa. Președintele Vladimir Putin declara însă săptămâna aceasta ca 50 de persoane din familia și cercul său apropiați au făcut deja acest vaccine.

De luni, la Moscova, toate firmele – private și de stat – vor fi obligate să aranjeze ca 30% din angajați să lucreze de acasă. A fost limitat și accesul studenților și persoanelor în vârstă, care beneficiază de gratuitate, la transportul în comun.

Autoritățile de la Moscova iau acum în considerare și închiderea barurilor și a cluburilor de noapte.

Rusia spune că a negociat un armistițiu între Armenia și Azerbaidjan

Biserică armeană distrusă în urma bombardamentelor la Susa

Rusia a anunțat că a negociat cu Armenia și Azerbaidjan un acord de încetare a luptelor în regiunea separatistă armeană Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, în scopuri umanitare. Acordul ar urma să intre în vigoarea sâmbătă, în cursul zilei, și să permită celor două părți un schimb de prizonieri. Totodată, își vor putea recupera victimele din zona de conflict, a anunțat la Moscova ministrul de externe rus Serghei Lavrov. Anunțul a venit după ore de negocieri între Lavrov și miniștrii de externe din cele două țări beligerante. Nu se știe cât va dura acordul și ce pași diplomatici vor urma, dacă s-a decis ceva.

Între timp se relatează că forțele azere au mai bombardat capitala regiunii separatiste, Stepanakert – dar înainte de intrarea în vigoare a acordului de încetare a luptelor. Confruntările între Armenia și Azerbaidjan au reizbucnit acum două săptămâni, pe 27 septembrie, iar de atunci au murit peste 400 de persoane, de ambele părți.

Ungaria produce Remdesivir, pentru cazuri grave de COVID

Ungaria a început să producă pe plan intern medicamentul antiviral Remdesivir, folosit pentru tratarea cazurilor grave de COVID-19, compania farmaceutică ungară Richter producând până în prezent în etapa inițială doze suficiente pentru circa 250 de pacienți, a declarat vineri ministrul ungar al inovației și tehnologiei, Jozsef Bodis, citat de agenția MTI.

Comisia Europeană a anunțat miercuri că a convenit cu societatea farmaceutică americană Gilead achiziția a 20.300 de doze suplimentare de Remdesivir, suficiente pentru circa 3.400 de pacienți, încercând astfel să acopere deficitul în aprovizionarea cu acest medicament antiviral cu care se confruntă statele Uniunii Europene. Comisia Europeană achiziționează acest medicament de la compania Gilead în mod centralizat și gestionează distribuirea lui către statele membre ale UE.

România modifică regulile de intrare și ședere în țară

Ambasada României la Chișinău a anunțat că de vineri, 9 octombrie, s-au amendat regulile de intrare în România, în condițiile actualei pandemii de coronavirus, și a recomandat ca toate persoane interesate să se informeze permanent doar din surse oficiale (https://stirioficiale.ro/informatii) cu privire la intrarea și șederea pe teritoriul României, înainte de începerea călătoriei.

Este permisă însă, fără restricții, tranzitarea României de orice persoane care nu prezintă simptome de Covid-19. Pentru a fi permisă tranzitarea României, persoanele trebuie să probeze faptul că scopul călătoriei este unul justificat și că li se va permite continuarea călătoriei în celelalte state de tranzit, dacă este cazul, respectiv că li se va permite intrarea în țara de destinație.

R.Moldova a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat

La Chișinău, Ministerul Sănătății a aprobat lista actualizată a statelor pentru care se impune regimul de autoizolare la intrarea persoanelor pe teritoriul Republicii Moldova. Documentul conține 60 de state, printre care România, Rusia și Ucraina. Persoanele care vor intra pe teritoriul R. Moldova din țările incluse în listă vor completa obligatoriu o fișă epidemiologică și vor intra în izolare pentru 14 zile.

Lista se actualizează o dată la 14 zile în ziua de vineri și intră în vigoare din ziua de luni a săptămânii următoare.

În noua listă au fost incluse majoritatea țărilor unde muncesc cetățenii moldoveni, printre care Franța, Italia, Israel, Portugalia, Canada, Irlanda, Marea Britanie, Spania și Statele Unite.

Creșterea numărului de infectări cu coronavirus în Europa îi pune în alertă pe lucrătorii medicali

Imagine generică.

Creșterea numărului de infectări cu coronavirus în Europa îi pune în alertă pe lucrătorii medicali deja epuizați, în timp ce autoritățile caută soluții de impunere a unor restricții care să limiteze răspîndirea infectărilor, fără a închide din noi mari părți ale economiei.

În Rusia, care e pe locul patru în lume la numărul de infectări, au fost raportate vineri 12.116 cazuri noi în ultimele 24 de ore. Rusia are confirmate 22.257 de decese, dar criticii spun că oficialitățile nu raportează toate decesele, pentru a ascunde severitatea situației.

În Ucraina, țară cu sproape 42 de milioane de locuitori, infectările aproape că s-au dublat în ultima lună, iar numărul de infectări în ultimele 24 de ore a atins în 9 octombrie un nou record - 5.804 de cazuri de Covid-19.

În Cehia, situația se deteriorează rapid, iar guvernul de la Praga a însăprit restricțiile pentru a preveni răspîndirea infectărilor, care au atins un număr record - 5.394 - în 9 octombrie, a treia zi consecutivă de infectări record.

În Spania, autoritățile au impus starea de urgență la Madrid.

În Germania, cancelarul Angela Merkel și primarii celor mai mari 11 orașe ale țării au decis să simpună măsuri anticoronavirus mai stricte dacă numărul de infectări trece de pragul de 50 la suta de mii de locuitori, în decurs de o săptămână. Merkel declarase mai devreme că prioritatea ei de top este să evite o nouă închidere a economiei și societății, ca în primăvară.

Potrivit datelor de la Johns Hopkins University, pe plan globau au fost înregistrate mai mult de 36 de milioane 500 de mii de infectări și peste un milioan de deccese.

Fostul președinte kârgâz Atambaev a supraviețuit unei tentative de asasinat la Bișkek

Almazbek Atambaev la o demonstrație în capitala Bishkek, 9 octombie 2020.

Fostul președinte al Kârgâzstanului Almazbek Atambaev a supraviețuit unei tentative de asasinat la Bișkek vineri, când s-au tras focuri de armă în mașina care-l transporta, relatează Reuters citînd o declarație făcută de un consilier al lui Atambaev agenției ruse de știri Ria.

Președintele kârgâz Sooronbai Jeenbekov a decretat vineri starea de urgență în capitala Bișkek și a ordonat desfășurarea armatei pe străzile orașului, după patru zile de ciocniri violente între grupări politice rivale care au urmat după anularea alegerilor parlamentare de duminica trecută.

Măsurile anunțate printr-un comunicat de Jeenbekov includ interdicții de circulație de vineri, ora 20.00, până în 21 octombrie, ora 08.00. Nu s-a precizat ce efective militare vor fi trimise pentru impunerea restricțiilor. Forțele armate au primit ordin să utilizeze vehicule, să instaleze puncte de control și să împiedice ciocnirile armate.

Măsura impusă de Jeenbekov vine la cîteva ore după ce declarase că e gata să demisioneze după instalarea unui guvern legitim, care să pună capăt viduului de putere și haosului din această țară central-asiatică.

Bănuind că alegerile perlamentare de dumincă au fost falsificate, opoziția kirghiză a ieșit luni în stradă și a răsturnat guvernul, ocupând principalele clădiri oficiale și obținând anularea rezultatelor alegerilor.

Între timp predecesorul lui Jeenbekov, Almazbek Atambaev, care a fost eliberat în timpul protestelor din închisoare, i-a cerut actualului președinte să demisioneze pașnic. Atambaev ispășea o condamnare de 11 ani de închisoare pentru corupție și era în așteptarea unui nou proces în care e acuzat de rezistență cauzatoare de moarte împotriva poliției anul trecut.

Președintele azer nu e dispus să facă concesii Armeniei în disputa legată de enclava Nagorno-Karabah

Președintele azer Ilham Aliev.

Într-un discurs adresat națiunii, președintele azer Ilham Aliev a spus că nu e dispus să facă concesii Armeniei în disputa legată de enclava Nagorno-Karabah, și că nu vor exista tratative de pace dacă autoritățile de la Erevan insistă să susțină că enclava e teritoriua armean. Afirmațiile lui Aliev vin după ce forțele azere și armene au continuat luptele vineri, în timp ce miniștrii de externe din Azerbaigian și din Armenia aveau programate convorbiri la Moscova menite să pună capăt celor mai sângeroase ciocniri armate care au avut loc în Caucazul de sud în ulrimii 25 de ani. Întîlnirea de la Moscova are loc după ce joi oficiul președintelui francez Emmanuel Macron a anunțat că e posibilă încheierea unui armistițiu, în urma canvorbirilor dintre Macron și liderii azer și armean. Franța, Rusia și Statele Unite încearcă să medieze conflictul azero-armean asupra enclavei Nagorno-Karabach, care a reizbucnit sângeros în 27 septembrie. Guvernul de la Erevan a afirmat vineri că discuțiile de la Moscova se vor concentra exclusiv pe încheierea ostilităților și pe chestiuni umanitare, identificate drept schimburi de prizonieri și de corpuri ale militarilor uciși în lupte.

Președintele kirghiz a decretat starea de urgență în capitala Kirghistanului

Sooronbai Jeenbekov

Președintele kirghiz Sooronbai Jeenbekov a decretat vineri starea de urgență în capitala Kirghistanului Bișkek și a ordonat desfășurarea armatei pe străzile orașului, relatează agenția Reuters.

Măsurile anunțate printr-un comunicat includ interdicții de circulație de vineri, ora 20.00, până în 21 octombrie, ora 08.00. Nu s-a precizat ce efective militare vor fi trimise pentru impunerea restricțiilor. Forțele armate au primit ordin să utilizeze vehicule, să instaleze puncte de control și să împiedice ciocnirile armate.

Măsura impusă de Jeenbekov vine la câteva ore după ce declarase că e gata să demisioneze după instalarea unui guvern legitim, care să pună capăt vidului de putere și haosului din această țară central-asiatică.

Bănuind că alegerile parlamentare de duminică au fost falsificate, opoziția kirghiză a ieșit luni în stradă și a răsturnat guvernul, ocupând principalele clădiri oficiale și obținând anularea rezultatelor alegerilor.

Între timp predecesorul lui Jeenbekov, Almazbek Atambaev, care a fost eliberat în timpul protestelor din închisoare, i-a cerut actualului președinte să demisioneze pașnic. Atambaev ispășea o condamnare de 11 ani de închisoare pentru corupție și era în așteptarea unui nou proces în care este acuzat de rezistență cauzatoare de moarte împotriva poliției anul trecut.

Forțele azere și armene au continuat luptele vineri, pe fondul eforturilor diplomatice de a rezolva criza

Luptele continuă.

Forțele azere și armene au continuat luptele vineri, în timp ce miniștrii de externe din Azerbaigian și din Armenia aveau programate convorbiri la Moscova menite să pună capăt celor mai sângeroase ciocniri armate care au avut loc în Caucazul de sud în ulrimii 25 de ani.

Întîlnirea de la Moscova are loc după ce joi oficiul președintelui francez Emmanuel Macron a anunțat că e posibilă încheierea unui armistițiu, după ce Macron a stat de vorbă cu liderii azer și armean.

Franța, Rusia și Statele Unite încearcă să medieze conflictul azero-armean asupra enclavei Nagorno-Karabach, care a reizbucnit sângeros în 27 septembrie.

Guvernul de la Erevan a afirmat vineri că discuțiile de la Moscova se vor concentra exclusiv pe încheierea ostitlităților și pe chestiuni umanitare, identificate drept schimburi de prizonieri și de corpuri ale militarilor uciși în lupte.

Președintele kirghiz spune că e gata să demisioneze după instalarea unui guvern legitim

Președintele kirghiz Sooronbai Jeenbekov, imagine de arhivp

Președintele kirghiz Sooronbai Jeenbekov spune că e gata să demisioneze după instalarea unui guvern legitim, care să pună capăt viduului de putere și haosului din această țară central-asiatică, se spune într-o postare publicată vineri pe site-ul lui Jeenbekov.

Declarația vine la cîteva ore dupe ce oficiul președintelui kirghiz afirma că nu se pune problema unei demisii, în timp ce lideii politici de la Bișkek încercau să găsească o modalitate de a ieși din criză.

Bănuind că alegerile perlamentare de dumincă au fost falsificate, opoziția kirghiză a ieșit luni în stradă și a răsturnat guvernul, ocupând principalele clădiri oficiale și obținând anularea rezultatelor alegerilor.

Între timp predecesorul lui Jeenbekov, Almazbek Atambaev, care a fost eliberat din închisoare în timpul protestelor, i-a cerut actualului președinte să demisioneze pașnic. Atambaev ispășea o condamnare de 11 ani de închisoare pentru corupție, și era în așteptarea unui nou proces în care e acuzat de rezistență cauzatoare de moarte împotriva poliției anul trecut.

România a decis să-și recheme ambasadorul din Belarus

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu

România a decis să-și recheme ambasadorul din Belarus, în semn de solidaritate cu Lituania și Polonia, a anunțat ministrul român de externe Bogdan Aurescu într-o postare pe Twitter, relatează agenția Reuters.

Autoritățile de la Minsk au acuzat Polonia și Lituania că se amestecă în afacerile interne ale Belarusului pentru găzduiesc lideri ai opoziției bieloruse și pentru că refuză să recunoască victoria lui Alexandr Lukașenka în scrutinul prezidențial din 9 august, despre care opoziția bielorusă susține că a fost fraudulos, și care a generat ample proteste la care au participat sute de mii de persoane.

România se alătură Germaniei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Bulgariei și Slovaciei, care și-au rechemat și ele ambasadorii de la Minsk.

Agenția World Food Programme e laureata premiului Premiul Nobel pentru Pace 2020

Rații de alimente trimise în Kuweit World Food Programme (WFP), Sanaa, 11 februarie 2020.

Premiul Nobel pentru Pace în 2020 a fost acordat agenției World Food Programme - Programul Alimentar Mondial (WFP) din cadrul Organizației Națiunilor Unite, care se ocupă cu distribuirea de ajutoare internaționale în alimente.

Comitetul Nobel norvegian a explicat că Programul Alimentar Mondial a primit premiul pentru „eforturile sale de combatere a foametei, pentru contribuția sa la îmbunătățirea condițiilor pentru pace în zonele de conflict și pentru că a acționat ca o forță conducătoare în eforturile de a preveni ca foametea să fie folosită drept armă de război și conflict".

Anul acesta au existat 318 de candidaţi la Premiul Nobel pentru Pace, între care activista de mediu Greta Thunberg, locuitorii din Hong Kong, NATO, Julian Assange, Chelsea Manning, Edward Snowden, Angela Merkel, Organizaţia Reporteri fără Frontiere şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Numărul secțiilor funcționale de votare în străinătate va depinde de evoluția pandemiei de Covid-19

Ministrul de externe Oleg Țulea în septembrie, în studioul Europei Libere de la Chișinău.

La alegerile prezidențiale din 1 noiembrie există riscul ca pentru diaspora să fie deschise mai puține secții de vot decât numărul aprobat de Comisia Electorală Centrală, a avertizat vineri, la o conferință de presă, ministrul de externe Oleg Țulea, alături de Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil.

Deschiderea secțiilor de votare în străinătate va depinde de evoluția situației epidemiologice în țările gazdă și de eventualele restricții sanitare.

În acest moment, de exemplu, în toată Europa se înregistrează o creștere explozivă a numărului de noi cazuri de infectare cu coronavirus, începând cu R. Moldova unde joi se înregistrau peste o mie de cazuri noi. În România vecină s-au înregistrat vineri peste 3.100 de noi cazuri iar în Rusia erau joi peste 4 mii de cazuri numai la Moscova.

Totodată, CEC informează că persoanele care vor fi depistate cu febră la intrarea în secțiile de votare își vor putea exercita dreptul la vot. Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil a precizat că pentru aceste persoane vor fi amenajate spații speciale.

Tot vineri, premierul Ion Chicu a informat că guvernul va procura 3 milioane de măști de protecție care vor fi distribuite gratuit alegătorilor. Scopul este de a asigura protecția cetățenilor, dar și o prezență mai mare la urne, se arată într-un comunicatul de presă.

Programul Mondial pentru Alimentație este laureatul Premierului Nobel pentru Pace

La Oslo s-a anunțat că Premiul Nobel pentru Pace este acordat anul acesta Programului Mondial pentru Alimentație, structură a Națiunilor Unite. Pentru eforturile de a combate foametea, de a crea condiții mai umane în zone de conflict și de a împiedica transformarea alimentelor în „arme” în conflicte și războie.

Protestele antiguvernamentale din Bulgaria continuă de peste trei luni

Bruxelles: manifestația în sprijinul protestelor antiguvernamentale din Bulgaria.

În Bulgaria continua protestele împotriva guvernului condus de premierul Boiko Borisov, acuzat de corupție și colaborare cu structuri mafiote. Manifestațiile durează de peste 3 luni.

Totodată, în Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE), cel mai mare din legislativ, a suferit o nouă înfrângere când s-a respins amendamentul pe care îl înaintase legat de situația statului de drept în Bulgaria. Prin acest amendament se încerca să se treacă responsabilitatea pentru actuala criză politică de la Sofia de pe partidul GERB de guvernământ pe administrația prezidențială.

Prin noi sancțiuni, SUA izolează sistemul bancar iranian

Statele Unite au impus noi sancţiuni sectorului financiar iranian, izolând aproape total sistemul bancar. Sancțiunile vizează 18 bănci iraniene și orice bancă din lume, cu afaceri în Statele Unite, care ar face afaceri și cu băncile iraniene.

Prin aceste sancțiuni, Washington-ul crește presiunile asupra Teheranului cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale americane. Ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif a acuzat Statele Unite că vizează „canalele de plată ale Iranului pentru alimente şi medicamente care i-au mai rămas" la dispoziţie în plină pandemie de COVID-19.

Covid-19: masca ar putea deveni obligatorie pe stradă în România

Iași, în pregătirea pelerinajului la moaștele Sfintei Parascheva, jandarmii verifică buletinele de identitate ale celor care intră în Catedrala Mitropolitană. 8 octombrie 2020. Inquam Photos/ Liviu Chirica

Masca sanitară ar putea deveni curând obligatorie pe stradă și în România, dacă ritmul infectărilor se va menține crescut, a declarat aseară șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

În mai multe alte țări care se confruntă cu o creștere accelerată a numărului de îmbolnăviri o astfel de măsură a fost luată deja.

Joi, Grupul de Comunicare Strategică a raportat 3.130 de cazuri de coronavirus, un nou record atins în România de la debutul pandemiei.

Bucureștiul se menține în topul cazurilor, fiind înregistrate aici nu mai puțin de 549. El este urmat de județele Iași (193) și Bacău (150).

Alte 44 de decese au avut loc în ultima zi în rândul persoanelor infectate cu coronavirus, în timp ce numărul pacienților internați pe secțiile de terapie intensivă a ajuns la 607.

Mai multe pe romania.europalibera.org

UE l-ar putea sancționa pe Alexandr Lukașenka

Tunuri cu apă împotriva manifestanților, Minsk, duminică, 4 octombrie 2020.

Uniunea Europeană este pe punctul să-l includă pe Alexandr Lukașenka pe lista „neagră” a oficialităților belaruse, considerate a fi responsabile de fraudarea alegerilor prezidențiale din 9 august și de reprimarea brutală a protestelor care au urmat. Propunerea se află într-o schiță a deciziei pe care miniștrii de externe europenei o vor adopta luni, la reuniunea de la Bruxelles – document consultat de corespondentul Europei Libere.

UE a impus deja interdicții de intrare și a înghețat bunurile a 40 de oficiali belaruși, dar inițial, au declarat surse diplomatice Europei Libere, Lukașenka nu a fost inclus pentru că mai exista speranța că va negocia cu opoziția din Belarus un transfer pașnic de putere. În schița deciziei europene, văzută de Europa Liberă, nu se vorbește despre „președintele” Lukașenka, ci numai despre „A. Lukașenka” și se arată că votul din 9 august „nu fost nici liber, nici corect”, iar Lukașenka este lipsit de orice „legitimitate democratică”.

Președintele Putin invită Armenia și Azerbaidjanul la negocieri

Catedrala din Sușa (Șușa), octombrie 2008

Conflictul armeano-azer din regiunea separatistă Nagorno-Karabah din Azerbaidjan continua cu aceeași intensitate de 11 zile, iar joi a luat o nouă dimensiune prin bombardarea catedralei din Sușa, cea mai mare catedrală armeană, de către forțele azere. În momentul atacului, în catedrală erau femei și copii, dar corespondenții Europei Libere relatează că nimeni nu a fost rănit. În cel de al doilea atac asupra catedralei, trei jurnaliști ruși au fost răniți.

Ambele părți vorbesc de sute de morți în luptele cele mai intense de la armistițiul din 1994.

Președintele rus Vladimir Putin a propus joi o încetare temporară a luptelor, după o serie de discuții telefonice cu președintele azer Ilham Aliev și premierul armean Nikol Pașinian. Totodată, i-a invitat pe miniștrii de externe din cele două țări la Moscova, vineri, 9 octombrie.

La Geneva au loc în paralel negocieri de pace, organizate de reprezentanții Statelor Unite, Rusiei și Franței, țări care fac parte din grupul de la Minsk al OSCE. Joi urmau să discute cu ministrul de externe azer, dar nu se știe nimic despre rezultatele acestei întrevederi.

La nivel internațional, Nagorno-Karabah face parte din Azerbaidjan, dar, de la armistițiul din 1994, regiunea este controlată de facto de milițiile armene din regiune, sprijinite de Erevan. Conflictul din Nagorno-Karabah era, până de curând, primul așa-numit „conflict înghețat” din spațiul fost-sovietic, urmat de cel din regiunea transnistreană și de cel din Georgia.

Covid-19: președintele Trump și-ar putea relua sâmbătă activitățile publice

Președintele Donald Trump în seara când s-a întors la Casa Albă de la spital, unde fusese tratat pentru Covid-19. Marți, 6 octombrie 2020

Preşedintele american Donald Trump şi-a încheiat tratamentul pentru COVID-19 şi de sâmbătă, a zecea zi de la testul pozitiv, și-ar putea relua activitatea publică, a estimat Sean Conley, medicul personal al președintelui.

Anunțul vine la scurt timp după ce Trump refuzase să participe, săptămână viitoare, la o dezbatere online cu contracanditatul său democrat Joe Biden. Dezbaterea, a doua dintr-o serie de trei, fusese „mutată” online de Comitetul Național de Organizare tocmai din cauza temerilor legate de starea sănătății președintelui și mai ales de gradul în care acesta ar mai fi contagios pe 15 octombrie, data dezbaterii.

Trump a declarat chiar la Fox New că ar vrea să organizeze un miting electoral sâmbătă. În cursul întregii campanii electorale, președintele a organizat mitinguri cu mii de oameni, în general în aer liber, dar mitinguri la care cei mai mulți nu purtau mască de protecție și nici nu respectau distanța socială.

Casa Albă, ceremonia de nominalizarea a lui Amy Coney Barrett drept candidată la funcția de judecătoare la Curtea Supremă, Washington, 26 septembrie 2020.
Casa Albă, ceremonia de nominalizarea a lui Amy Coney Barrett drept candidată la funcția de judecătoare la Curtea Supremă, Washington, 26 septembrie 2020.

Casa Albă, în general, nu a respectat în foarte multe cazuri măsurile de bază de protecție sanitară, acesta fiind și motivul pentru care acum se speculează că peste 30 de angajați și consilieri ai președintelui s-ar fi contaminat cu Covid-19, între altele, la o ceremonie organizată pentru a confirma candidatura republicană pentru funcția de judecător la Curtea Supremă.

Pe de altă parte, dezbaterea de miercuri noapte între candidații la funcția de vicepreședinte al Statelor Unite, Mike Pence și democrata Kamala Harris, a astras un public de aproape 58 de milioane de telespectatori – a doua cea mai înaltă cifră din istoria acestor dezbateri televizate în Statele Unite. Recordul este deținut de dezbaterea din 2008 între democratul Joe Biden (atunci candidat la vicepreședinție în echipa cu Barack Obama) și republicana Sarah Palin. Anul acesta, Joe Biden candidează la președinția Statelor Unite, împotriva lui Donald Trump. În 2008, aproape 70 de milioane de oamei au urmărit dezbaterea candidaților la vicepreședinție. Cifrele nu inlcud însă persoanele care au urmărit dezbaterea de miercuri online.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG