Linkuri accesibilitate

Ştiri

Zeci de persoane arestate din nou la protestele din Belarus

Poliția a intervenit din nou în forță împotriva manifestanților la Minsk, 11 octombrie 2020

În Belarus continuă protestele împotriva alegerilor prezidențiale din august, pe care opoziția și o mare parte din belaruși le consideră măsluite. La Minsk și în alte orașe a avut loc astăzi un nou protest denumit „Marșul onoarei”, încheiat – din nou – cu intervenția în forță a poliției. În jur de 50 de manifestanți au fost arestați, între care cel puțin 10 ziariști, a informat Asociația Jurnaliștilor din Belarus.

Opoziția și protestatarii contestă victoria lui Alexandr Lukașenka în alegerile din 9 august și cer organizarea de noi alegeri libere și corecte, monitorizate de observatori internaționali.

Uniunea Europeană și Statele Unite nu recunosc rezultatul votului din 9 august iar luni, Uniunea Europeană ar putea discuta ca și Lukașenka să fie inclus pe lista oficialilor belaruși aflați sub sancțiuni europene pentru fraudarea alegerilor și tentativa de îngrădire violentă a protestelor.

De la 10 ani, elevii vor purta tot timpul mască în școlile din Chișinău

Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a municipiului Chișinău a decis ca elevii mai mari de 10 ani să poarte în permanență masca, inclusiv în timpul lecțiilor. Măsura va fi obligatorie.

În grădinițe, vor fi redeschise grupele pentru copiii de vârsta 2-4 ani, care au frecventat instituția de învățământ preșcolar până la suspendarea activității din cauza pandemiei de coronavirus.

Până în prezent, în Chișinău au fost înregistrate 27.224 de cazuri de infecție cu COVID-19. Dintre acestea, în jur de 18.500 de persoane s-au tratat. Alți 500 de pacienți au decedat, precizează Agor.md.

În toată țara și indiferent de nivelul numărului de noi cazuri de Covid-19 sunt în vigoarea o serie de restricții: sunt premise numai de grupuri de 3 persoane în aer liber, trebuie păstrată distanța fizică de un metru, rămân închise locurile de joacă pentru copii, terenurile sportive, parcurile de distracții și zonele de agrement.

Număr record de noi infectări în Rusia cu Covid-19

Test de Covid-19 , Moscova, 6 octombrie 2020.

Duminică, 11 octombrie, s-a înregistrat un număr record de noi infectări cu Covid-19 în Rusia, și anume 13.634 de cazuri, a anunțat Comandamentul pentru combaterea noii infecții.

Cele mai multe s-au înregistrat în regiunea Moscovei (419 cazuri). În privința deceselor, în ultimele 24 de ore, în Rusia s-au înregistrat 149 de morți, totalul deceselor de la începutul epidemiei ridicându-se la 22.597 de persoane. Număr relative mic pentru că Rusia contabilizează numai decesele care pot fi puse exclusive pe seama noului coronavirus.

Ministrul de Interne, Pavel Voicu, spitalizat cu Covid-19

Ministrul de Interne Pavel Voicu la Bălți, 11 septembrie 2020.

Ministrul de interne Pavel Voicu a fost testat din nou pozitiv cu Covid-19 și a scris pe Facebook că este acum spitalizat dar speră să se întoarcă la lucru în scurt timp.

„Săptămâna trecută, după efecturea testului am fost confirmat pozitiv la coronavirus. La moment sunt internat în spital, în Secția de reanimare și urmez tratamentul. Starea sănătății mele s-a îmbunătățit și sper că în timpul apropiat voi reveni la muncă. Aveți grijă de sănătatea Dumneavoastră și protejați-vă, respectânt toate măsurile necesare”, a scris Pavel Voicu.

În mai, Pavel Voicu anunțase pe pagina sa Facebook că a fost confirmat pozitiv la COVID-19, precizând că era vorba de o formă ușoară și că se trata acasă, în izolare.

Lukașenka s-a întâlnit cu membri ai opoziției, deținuți într-o închisoare din Minsk

Sîmbăta, tradțional, este ziua protestului femeilor împotriva alegerilor prezidențiale, Minsk, 10 octombrie 2020

Mediile de stat din Belarus au relatat sâmbătă despre vizita lui Aleksandr Lukaşenka la o închisoarea a KGB-ului din Minsk unde s-a întâlnit cu mai mulţi lideri ai opoziţiei deţinuţi acolo, tema principală a discuţiei fiind o posibilă reformă constituţională.

Uniunea Europeană și Statele Unite nu recunosc legitimitatea ultimelor alegeri prezidențiale, din 9 august, câștigate -potrivit rezultatelor oficiale – de Lukașenka. Alegeri care au provocat și un val neîntrerupt de proteste în Belarus.

Mediile de stat au publicat sâmbătă și o fotografie de la întâlnirea lui Lukașenka cu opozanții arestați. Între alții apare bancherul Viktor Babariko, opozantul considerat cel mai serios contracandidat al lui Lukașenka înainte să-i fie interzisă participarea la alegerile din august şi să fie arestat cu fiul său. Pe fotografie mai apare și avocata Lilia Vlasova, membră a Consiliului de Coordonare a opoziţiei, arestată în luna august.

„Constituţia nu poate fi scrisă în stradă'', a spus Lukaşenko, potrivit agenţiei Belta. Nu au fost oferite alte detalii despre această discuţie.

Lidera actuală a opoziției din Belarus și contracandidată în alegerile din 9 august, Svetlana Țihanovskaia a remarcat faptul că prin vizita de sâmbătă la închisoarea KGB -ului, Lukașenka recunoaște pentru primata dată, în public, că există deținuți politici în Belarus. Refugiată în Lituania imediat după izbucnirea protestelor, Țihanovskaia a primit sâmbătă și pentru prima dată în ultimele patru luni permisiunea să vorbească la telefon cu soţul ei, Serghei Țihanovski, aflat din luna mai în detenţie pentru organizarea unor manifestaţii ale opoziţiei.

Covid-19: președintele Donald Trump reia campania electorală

Președintele Donald Trump, la Casa Albă, ține primul discurs public de la testul pozitiv pentru Covid-19, Washington, 10 octombrie 2020

La nouă zile de la testul pozitiv pentru Covid-19, preşedintele american Donald Trump şi-a făcut sâmbătă prima apariţie la un eveniment public.

Susținătorii președintelui Donald Trump veniți la Casa Albă, pentru primul discurs public al președintelui, Washington, 10 octombrie 2020
Susținătorii președintelui Donald Trump veniți la Casa Albă, pentru primul discurs public al președintelui, Washington, 10 octombrie 2020

Trump, care în cursul tratamentului a fost și trei zile la spital, a vorbit din balconul Casei Albe la un eveniment denumit ''un protest paşnic pentru lege şi ordine'', la care au fost prezenţi sute de simpatizanţi ai săi. Vorbind fără să poarte mască, Trump a susţinut că noul coronavirus „va dispărea''. „Vreau să ştiţi că naţiunea noastră va învinge acest teribil virus chinezesc” a mai spus președintele.

Tot sîmbătă, 10 octombrie, Sean Conley, medicul personal al lui Trump a anunțat că președintele nu mai este contagios.

Casa Albă , pe de altă parte, a informat că Trump îşi va relua de la începutul săptămânii viitoare mitingurile de campanie, într-un ritm intens: Florida luni, Pennsylvania marţi, Iowa miercuri. Alegerile prezidențiale sunt programate pentru 3 noiembrie, scrutin la care Trump speră că câștige un al doilea mandat. Contracandidatul său este fostul vicepreședinte democrat Joe Biden.

România înregistrează noi numere record de cazuri de Covid-19

Câteva sute de persoane au participat la un protest organizat pentru a cere ridicarea obligativitatii purtarii mastii, in Bucuresti, sambata 10 octombrie 2020. Inquam Photos / George Calin

În România sâmbătă s-a trecut de pragul de 150 de mii de infectări, după ce în ziua respective fuseseră înregistrate încă 3.517 de cazuri noi de persoane infectate.

Pe de altă parte, România a suspendat zborurile comerciale spre și dispren R. Moldova – pentru că țara se află pe așa-numita lista „galbenă”a statelor cu înalt grad de răspândire a noului coronavirus. Listă care se actualizează săptămânal. Au fost introduse și reguli mult mai stricte de carantină pentru persoanele care intră în România, venind din aceste țări cu un grad înalt de risc epidemiologic.

Concomitent cu înregistrarea unui număr record de noi cazuri de Covid-19, sute de persoane au protestat sâmbătă la București, împotriva purtării obligatorii a măștii.

Mai multe: romani.europalibera.org

Organizația Mondială a Sănătății îndeamnă guvernele din Europa să ia rapid măsuri pentru a preveni răspândirea coronavirusului. O atenție deosebită trebuie acordată adunărilor cu mulți oameni, atrag atenția experții organizației, care le cer în același timp autorităților să evite pe cât posibil reimpunerea carantinei totale

Covid-19: în R.Moldova crește numărul cazuilor active

La piața în Cahul, 4 octombrie 2020.

Sâmbătă, în R. Moldova au fost confirmate încă 929 cazuri noi de infectare cu COVID-19, bilanțul ajungând la 61 762 cazuri, potrivit Ministerului Sănătății.

În octombrie, R.Moldova avea cel mai mare număr de cazuri active de la consemnarea primului caz, peste 16.300 – cifră care o situează și printre primele zece țări din lume, dacă numărul de cazuri active este raportat la milionul de locuitori. Pandemia de coronavirus a generat o serie de criterii după care se urmărește evoluția bolii în lumea întreagă, de la număr nou de contaminați, la procentul deceselor din totalul populației sau rata de infectare – numai că parametrii care se iau în calcul diferă de la țară la țară.

În Germania, autoritățile se uită în primul rând la numărul de noi infecții raportat la 10 mii de locuitori, pe o perioadă de 14 zile. În România, paramentrul după care se decid măsuri de protecție sanitară este coeficientul de infectare, sau infectările cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori.

Armenia și Azerbaidjanul se acuză de încălcarea acordului de încetare a luptelor

În capitala Armeniei, Erevan, pe un mare ecran în centrul orașului se transmit reportaje despre luptele din Nagorno-Karabah October 9, 2020.

Sâmbătă, 10 octombrie, Rusia a negociat cu Armenia și Azerbaidjan un acord de încetare a luptelor în regiunea separatistă armeană Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, în scopuri umanitare.

Un adăpost din Stepanakert, înainte de intrarea în vigoare a armistițiului, 6 octombrie 2020
Un adăpost din Stepanakert, înainte de intrarea în vigoare a armistițiului, 6 octombrie 2020

La numai câteva ore după intrarea în vigoarea a acordului, ambele părți s-au acuzat însă reciproc de încălcarea înțelegerii. Capitala regiunii a fost din nou ținta unui atac azer. Totodată se relatează despre ciocniri sporadice în lungul așa-numite linii de demarcație.

Acordul de încetare a focului a intrat în vigoare sâmbătă, în cursul zilei, și prevede un schimb de prizonieri. Totodată, Armenia și Azerbaidjanului își vor putea recupera victimele din zona de conflict, a anunțat la Moscova ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Cele două părți au acceptat și reluarea negocierilor de pace, mediate de grupul de la Minsk al OSCE, din care fac partea Rusia, Statele Unite și Franța.

Înainte de intrarea în vigoare a acordului s-a relatat că forțele azere au mai bombardat capitala regiunii separatiste, Stepanakert. Confruntările între Armenia și Azerbaidjan au reizbucnit acum două săptămâni, pe 27 septembrie, iar de atunci au murit peste 400 de persoane, de ambele părți.

În Kârgâzstan s-a ales un nou premier care va organiza reluarea alegerilor parlamentare

Noul premier al Kârgâzstanului Sadyr Japarov, 10 octombrie 2020.

În Kârgâzstan, parlamentarii l-au ales pe Sadyr Japarov în funcția de nou premier, în mijlocul unei crize politice majore, provocată de alegerile generale din 4 octombrie, contestate de multe partide de opoziție. Acestea susțin că partidele pro-prezidențiale are fi cumpărat votul pentru a câștiga majoritatea parlamentară.

Sâmbătă, președintele Sooronbai Jeenbekov a impus starea de urgență dar a și declarat că va demisiona imediat după instaurarea unui nou guvern.

Japarov a fost votat de deputații fostului parlament, ales în 2015 care s-au reunit la reședința prezidențială din afara capitalei Bișkek.

Nu au fost prezenți toți cei 120 de membri ai parlamentului unicameral dar președintele legislativului a anunțat că a exista cvorumul necesar de 62 de deputați.

Noul premier a anunțat că nu va schimba guvernu. Anterior, Japarov declarase că sprijină ideea trecerii la sistemul alegerilor directe, pe circumscripții și că vrea să reducă numărul de deputați la 75 sau chiar numai 55.

În urma protestelor provocate de alegeri, proteste care au degenerat în haos și intervenția forțelor de ordine, Comisia Electorală Centrală a anulat votul, precizând că nu nou parlament trebuie ales până pe 9 noiembrie. Nu a stabilit însă data scrutinului.

SUA: a doua dezbatere prezidențială a fost anulată

Donald Trump și Joe Biden, în prima dezbatere electorală

A doua dezbatere prezidențială din cadrul campaniei electorale americane, programată pentru 15 octombrie, a fost anulată oficial.

Din cauza temerilor legate de starea sănătății președintelui Donald Trump, infectat cu noul coronavirus, organizatorii schimbaseră dezbaterea într-una online, formulă respinsă de Trump.

Președintele a fost testat pozitiv pentru Covid-19 cu zece zile în urmă, dar după mai puțin de patru zile de spital s-au întors la Casa Albă, iar medicul său personal a declarat vineri că și-ar putea relua activitatea publică.

În aceste condiții, Comitetul Național care organizează dezbaterile între candidații la președinție - Donald Trump și contracandidatul său democrat Joe Biden - hotărâse ca următoarea dezbatere, programată pe 15 octombrie, să fie online – formatul cel mai sigur în contextul pandemiei de coronavirus și ținând cont de faptul nu se știe dacă până atunci președintele Trump va mai fi sau nu contagios, format respins categoric de Trump.

Pentru moment, rămâne decis ca ultima dezbatere prezidențială, programată pe 22 octombrie, să aibă loc în persoană, la Nashville.

Între timp, președintele Donald Trump își reia campania electorală, sâmbătă noapte organizează un miting pe peluza Casei Albe, la care sunt invitate circa două mii de persoane, iar luni va organiza un miting electoral în Florida, a anunțat echipa sa de campanie.

Maia Sandu l-a invitat pe Igor Dodon la o dezbatere publică

Igor Dodon

Candidata Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile prezidențiale, Maia Sandu, a lansat o invitație la o dezbatere publică, în perioada 26 – 30 octombrie, adresată candidatului susținut de PSRM, Igor Dodon.

În această campanie, toți candidații care vor să schimbe starea de lucruri în Moldova îl au ca oponent pe Igor Dodon. De aceea, îl chem pe candidatul Igor Dodon la o dezbatere publică”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Președintele Igor Dodon a reafirmat însă sâmbătă că nu va participa la dezbaterile electorale organizate în această campanie electorală, cel puțin până la 1 noiembrie. Lăsând deschisă posibilitatea unei dezbateri în pregătirea celui de al doilea tur de scrutin, dacă acesta va avea loc.

Covid-19: număr record de noi infectări în Rusia

Spital special de Covid-19 la Moscova, 8 octombrie 2020.

Rusia a raportat sâmbătă, 10 octombrie, din nou un număr record de noi cazuri de infectare în 24 de ore, cu aproape 13 mii de noi cazuri (12.846) de Covid-19, ridicând astfel totalul la aproape 1,3 milioane. O mare parte din noile cazuri sunt înregistrate la Moscova.

Rusia este acum a patra cea mai afectată țară din lume când se ia în considerare numărul total de infecții. Pe primele trei locuri sunt Statele Unite, India și Brazilia.

În acest timp, Kremlinul face constant propaganda pentru noul vaccine anti-Covid-19 dezvoltat de Rusia și primul din lume aprobat de o autoritate sanitară națională. Vaccinul „Sputnik V” nu este însă omologat international pentru că nu a trecut de faza a trei de teste clinice în masa. Președintele Vladimir Putin declara însă săptămâna aceasta ca 50 de persoane din familia și cercul său apropiați au făcut deja acest vaccine.

De luni, la Moscova, toate firmele – private și de stat – vor fi obligate să aranjeze ca 30% din angajați să lucreze de acasă. A fost limitat și accesul studenților și persoanelor în vârstă, care beneficiază de gratuitate, la transportul în comun.

Autoritățile de la Moscova iau acum în considerare și închiderea barurilor și a cluburilor de noapte.

Rusia spune că a negociat un armistițiu între Armenia și Azerbaidjan

Biserică armeană distrusă în urma bombardamentelor la Susa

Rusia a anunțat că a negociat cu Armenia și Azerbaidjan un acord de încetare a luptelor în regiunea separatistă armeană Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, în scopuri umanitare. Acordul ar urma să intre în vigoarea sâmbătă, în cursul zilei, și să permită celor două părți un schimb de prizonieri. Totodată, își vor putea recupera victimele din zona de conflict, a anunțat la Moscova ministrul de externe rus Serghei Lavrov. Anunțul a venit după ore de negocieri între Lavrov și miniștrii de externe din cele două țări beligerante. Nu se știe cât va dura acordul și ce pași diplomatici vor urma, dacă s-a decis ceva.

Între timp se relatează că forțele azere au mai bombardat capitala regiunii separatiste, Stepanakert – dar înainte de intrarea în vigoare a acordului de încetare a luptelor. Confruntările între Armenia și Azerbaidjan au reizbucnit acum două săptămâni, pe 27 septembrie, iar de atunci au murit peste 400 de persoane, de ambele părți.

Ungaria produce Remdesivir, pentru cazuri grave de COVID

Ungaria a început să producă pe plan intern medicamentul antiviral Remdesivir, folosit pentru tratarea cazurilor grave de COVID-19, compania farmaceutică ungară Richter producând până în prezent în etapa inițială doze suficiente pentru circa 250 de pacienți, a declarat vineri ministrul ungar al inovației și tehnologiei, Jozsef Bodis, citat de agenția MTI.

Comisia Europeană a anunțat miercuri că a convenit cu societatea farmaceutică americană Gilead achiziția a 20.300 de doze suplimentare de Remdesivir, suficiente pentru circa 3.400 de pacienți, încercând astfel să acopere deficitul în aprovizionarea cu acest medicament antiviral cu care se confruntă statele Uniunii Europene. Comisia Europeană achiziționează acest medicament de la compania Gilead în mod centralizat și gestionează distribuirea lui către statele membre ale UE.

România modifică regulile de intrare și ședere în țară

Ambasada României la Chișinău a anunțat că de vineri, 9 octombrie, s-au amendat regulile de intrare în România, în condițiile actualei pandemii de coronavirus, și a recomandat ca toate persoane interesate să se informeze permanent doar din surse oficiale (https://stirioficiale.ro/informatii) cu privire la intrarea și șederea pe teritoriul României, înainte de începerea călătoriei.

Este permisă însă, fără restricții, tranzitarea României de orice persoane care nu prezintă simptome de Covid-19. Pentru a fi permisă tranzitarea României, persoanele trebuie să probeze faptul că scopul călătoriei este unul justificat și că li se va permite continuarea călătoriei în celelalte state de tranzit, dacă este cazul, respectiv că li se va permite intrarea în țara de destinație.

R.Moldova a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat

La Chișinău, Ministerul Sănătății a aprobat lista actualizată a statelor pentru care se impune regimul de autoizolare la intrarea persoanelor pe teritoriul Republicii Moldova. Documentul conține 60 de state, printre care România, Rusia și Ucraina. Persoanele care vor intra pe teritoriul R. Moldova din țările incluse în listă vor completa obligatoriu o fișă epidemiologică și vor intra în izolare pentru 14 zile.

Lista se actualizează o dată la 14 zile în ziua de vineri și intră în vigoare din ziua de luni a săptămânii următoare.

În noua listă au fost incluse majoritatea țărilor unde muncesc cetățenii moldoveni, printre care Franța, Italia, Israel, Portugalia, Canada, Irlanda, Marea Britanie, Spania și Statele Unite.

Creșterea numărului de infectări cu coronavirus în Europa îi pune în alertă pe lucrătorii medicali

Imagine generică.

Creșterea numărului de infectări cu coronavirus în Europa îi pune în alertă pe lucrătorii medicali deja epuizați, în timp ce autoritățile caută soluții de impunere a unor restricții care să limiteze răspîndirea infectărilor, fără a închide din noi mari părți ale economiei.

În Rusia, care e pe locul patru în lume la numărul de infectări, au fost raportate vineri 12.116 cazuri noi în ultimele 24 de ore. Rusia are confirmate 22.257 de decese, dar criticii spun că oficialitățile nu raportează toate decesele, pentru a ascunde severitatea situației.

În Ucraina, țară cu sproape 42 de milioane de locuitori, infectările aproape că s-au dublat în ultima lună, iar numărul de infectări în ultimele 24 de ore a atins în 9 octombrie un nou record - 5.804 de cazuri de Covid-19.

În Cehia, situația se deteriorează rapid, iar guvernul de la Praga a însăprit restricțiile pentru a preveni răspîndirea infectărilor, care au atins un număr record - 5.394 - în 9 octombrie, a treia zi consecutivă de infectări record.

În Spania, autoritățile au impus starea de urgență la Madrid.

În Germania, cancelarul Angela Merkel și primarii celor mai mari 11 orașe ale țării au decis să simpună măsuri anticoronavirus mai stricte dacă numărul de infectări trece de pragul de 50 la suta de mii de locuitori, în decurs de o săptămână. Merkel declarase mai devreme că prioritatea ei de top este să evite o nouă închidere a economiei și societății, ca în primăvară.

Potrivit datelor de la Johns Hopkins University, pe plan globau au fost înregistrate mai mult de 36 de milioane 500 de mii de infectări și peste un milioan de deccese.

Fostul președinte kârgâz Atambaev a supraviețuit unei tentative de asasinat la Bișkek

Almazbek Atambaev la o demonstrație în capitala Bishkek, 9 octombie 2020.

Fostul președinte al Kârgâzstanului Almazbek Atambaev a supraviețuit unei tentative de asasinat la Bișkek vineri, când s-au tras focuri de armă în mașina care-l transporta, relatează Reuters citînd o declarație făcută de un consilier al lui Atambaev agenției ruse de știri Ria.

Președintele kârgâz Sooronbai Jeenbekov a decretat vineri starea de urgență în capitala Bișkek și a ordonat desfășurarea armatei pe străzile orașului, după patru zile de ciocniri violente între grupări politice rivale care au urmat după anularea alegerilor parlamentare de duminica trecută.

Măsurile anunțate printr-un comunicat de Jeenbekov includ interdicții de circulație de vineri, ora 20.00, până în 21 octombrie, ora 08.00. Nu s-a precizat ce efective militare vor fi trimise pentru impunerea restricțiilor. Forțele armate au primit ordin să utilizeze vehicule, să instaleze puncte de control și să împiedice ciocnirile armate.

Măsura impusă de Jeenbekov vine la cîteva ore după ce declarase că e gata să demisioneze după instalarea unui guvern legitim, care să pună capăt viduului de putere și haosului din această țară central-asiatică.

Bănuind că alegerile perlamentare de dumincă au fost falsificate, opoziția kirghiză a ieșit luni în stradă și a răsturnat guvernul, ocupând principalele clădiri oficiale și obținând anularea rezultatelor alegerilor.

Între timp predecesorul lui Jeenbekov, Almazbek Atambaev, care a fost eliberat în timpul protestelor din închisoare, i-a cerut actualului președinte să demisioneze pașnic. Atambaev ispășea o condamnare de 11 ani de închisoare pentru corupție și era în așteptarea unui nou proces în care e acuzat de rezistență cauzatoare de moarte împotriva poliției anul trecut.

Președintele azer nu e dispus să facă concesii Armeniei în disputa legată de enclava Nagorno-Karabah

Președintele azer Ilham Aliev.

Într-un discurs adresat națiunii, președintele azer Ilham Aliev a spus că nu e dispus să facă concesii Armeniei în disputa legată de enclava Nagorno-Karabah, și că nu vor exista tratative de pace dacă autoritățile de la Erevan insistă să susțină că enclava e teritoriua armean. Afirmațiile lui Aliev vin după ce forțele azere și armene au continuat luptele vineri, în timp ce miniștrii de externe din Azerbaigian și din Armenia aveau programate convorbiri la Moscova menite să pună capăt celor mai sângeroase ciocniri armate care au avut loc în Caucazul de sud în ulrimii 25 de ani. Întîlnirea de la Moscova are loc după ce joi oficiul președintelui francez Emmanuel Macron a anunțat că e posibilă încheierea unui armistițiu, în urma canvorbirilor dintre Macron și liderii azer și armean. Franța, Rusia și Statele Unite încearcă să medieze conflictul azero-armean asupra enclavei Nagorno-Karabach, care a reizbucnit sângeros în 27 septembrie. Guvernul de la Erevan a afirmat vineri că discuțiile de la Moscova se vor concentra exclusiv pe încheierea ostilităților și pe chestiuni umanitare, identificate drept schimburi de prizonieri și de corpuri ale militarilor uciși în lupte.

Președintele kirghiz a decretat starea de urgență în capitala Kirghistanului

Sooronbai Jeenbekov

Președintele kirghiz Sooronbai Jeenbekov a decretat vineri starea de urgență în capitala Kirghistanului Bișkek și a ordonat desfășurarea armatei pe străzile orașului, relatează agenția Reuters.

Măsurile anunțate printr-un comunicat includ interdicții de circulație de vineri, ora 20.00, până în 21 octombrie, ora 08.00. Nu s-a precizat ce efective militare vor fi trimise pentru impunerea restricțiilor. Forțele armate au primit ordin să utilizeze vehicule, să instaleze puncte de control și să împiedice ciocnirile armate.

Măsura impusă de Jeenbekov vine la câteva ore după ce declarase că e gata să demisioneze după instalarea unui guvern legitim, care să pună capăt vidului de putere și haosului din această țară central-asiatică.

Bănuind că alegerile parlamentare de duminică au fost falsificate, opoziția kirghiză a ieșit luni în stradă și a răsturnat guvernul, ocupând principalele clădiri oficiale și obținând anularea rezultatelor alegerilor.

Între timp predecesorul lui Jeenbekov, Almazbek Atambaev, care a fost eliberat în timpul protestelor din închisoare, i-a cerut actualului președinte să demisioneze pașnic. Atambaev ispășea o condamnare de 11 ani de închisoare pentru corupție și era în așteptarea unui nou proces în care este acuzat de rezistență cauzatoare de moarte împotriva poliției anul trecut.

Forțele azere și armene au continuat luptele vineri, pe fondul eforturilor diplomatice de a rezolva criza

Luptele continuă.

Forțele azere și armene au continuat luptele vineri, în timp ce miniștrii de externe din Azerbaigian și din Armenia aveau programate convorbiri la Moscova menite să pună capăt celor mai sângeroase ciocniri armate care au avut loc în Caucazul de sud în ulrimii 25 de ani.

Întîlnirea de la Moscova are loc după ce joi oficiul președintelui francez Emmanuel Macron a anunțat că e posibilă încheierea unui armistițiu, după ce Macron a stat de vorbă cu liderii azer și armean.

Franța, Rusia și Statele Unite încearcă să medieze conflictul azero-armean asupra enclavei Nagorno-Karabach, care a reizbucnit sângeros în 27 septembrie.

Guvernul de la Erevan a afirmat vineri că discuțiile de la Moscova se vor concentra exclusiv pe încheierea ostitlităților și pe chestiuni umanitare, identificate drept schimburi de prizonieri și de corpuri ale militarilor uciși în lupte.

Președintele kirghiz spune că e gata să demisioneze după instalarea unui guvern legitim

Președintele kirghiz Sooronbai Jeenbekov, imagine de arhivp

Președintele kirghiz Sooronbai Jeenbekov spune că e gata să demisioneze după instalarea unui guvern legitim, care să pună capăt viduului de putere și haosului din această țară central-asiatică, se spune într-o postare publicată vineri pe site-ul lui Jeenbekov.

Declarația vine la cîteva ore dupe ce oficiul președintelui kirghiz afirma că nu se pune problema unei demisii, în timp ce lideii politici de la Bișkek încercau să găsească o modalitate de a ieși din criză.

Bănuind că alegerile perlamentare de dumincă au fost falsificate, opoziția kirghiză a ieșit luni în stradă și a răsturnat guvernul, ocupând principalele clădiri oficiale și obținând anularea rezultatelor alegerilor.

Între timp predecesorul lui Jeenbekov, Almazbek Atambaev, care a fost eliberat din închisoare în timpul protestelor, i-a cerut actualului președinte să demisioneze pașnic. Atambaev ispășea o condamnare de 11 ani de închisoare pentru corupție, și era în așteptarea unui nou proces în care e acuzat de rezistență cauzatoare de moarte împotriva poliției anul trecut.

România a decis să-și recheme ambasadorul din Belarus

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu

România a decis să-și recheme ambasadorul din Belarus, în semn de solidaritate cu Lituania și Polonia, a anunțat ministrul român de externe Bogdan Aurescu într-o postare pe Twitter, relatează agenția Reuters.

Autoritățile de la Minsk au acuzat Polonia și Lituania că se amestecă în afacerile interne ale Belarusului pentru găzduiesc lideri ai opoziției bieloruse și pentru că refuză să recunoască victoria lui Alexandr Lukașenka în scrutinul prezidențial din 9 august, despre care opoziția bielorusă susține că a fost fraudulos, și care a generat ample proteste la care au participat sute de mii de persoane.

România se alătură Germaniei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Bulgariei și Slovaciei, care și-au rechemat și ele ambasadorii de la Minsk.

Agenția World Food Programme e laureata premiului Premiul Nobel pentru Pace 2020

Rații de alimente trimise în Kuweit World Food Programme (WFP), Sanaa, 11 februarie 2020.

Premiul Nobel pentru Pace în 2020 a fost acordat agenției World Food Programme - Programul Alimentar Mondial (WFP) din cadrul Organizației Națiunilor Unite, care se ocupă cu distribuirea de ajutoare internaționale în alimente.

Comitetul Nobel norvegian a explicat că Programul Alimentar Mondial a primit premiul pentru „eforturile sale de combatere a foametei, pentru contribuția sa la îmbunătățirea condițiilor pentru pace în zonele de conflict și pentru că a acționat ca o forță conducătoare în eforturile de a preveni ca foametea să fie folosită drept armă de război și conflict".

Anul acesta au existat 318 de candidaţi la Premiul Nobel pentru Pace, între care activista de mediu Greta Thunberg, locuitorii din Hong Kong, NATO, Julian Assange, Chelsea Manning, Edward Snowden, Angela Merkel, Organizaţia Reporteri fără Frontiere şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG