Linkuri accesibilitate

Ştiri

Proprietățile de peste hotare ale lui Vlad Plahotniuc vor fi puse sub sechestru

Vladimir Plahotniuc, imagine de arhivă

Proprietățile de peste hotare ale lui Vlad Plahotniuc vor fi puse sub sechestru, a anunțat procuratura generală de la Chișinău. E vorba de proprietăți și bunuri în valoare de peste 160 de milioane de lei aflate în Elveția, Franța și România. Urmează să fie sechestrate și 9 apartamente înregistrate pe numele soției dlui Plahotniuc.

Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova este dat în căutare în străinătate, după ce procuratura a dechis o anchetă penală în care Vlad Plahotniuc eset acuzat de crearea unui grup criminal organizat, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

PDA și PAS vor convocarea Biroului Permanent al Parlamentului de la Chișinău, dar le lipsește o semnătură

Moldova -- Parliament, building, generic, Chisinau

Deputații Platformei DA și ai Partidului Acțiune și Solidaritate au inițiat procedura de convocare a Biroului Permanent al Parlamentului de la Chișinău pentru a discuta răpirea celor patru cetățeni moldoveni de trupele paramilitare din regiunea transnistreană și inițierea unei moțiunii simple împotriva ministerului de interne.

Parlamentarul Dinu Plîngău de la Platforma DA a anunțat Facebook că cererea de convocare mai are nevoie de o singură semnătură, și s-a plîns că legislatorii Partidului Democrat nu cooperează pe acest subiect.

România dorește ca Alexandr Lukașenka să fie adăugat pe lista oficialităților de la Minsk sancționate de UE

Bogdan Aurescu, Luxembourg, 12 octombrie 2020.

România dorește ca președintele belarus Alexandr Lukașenka să fie adăugat pe lista oficialităților de la Minsk cărora li se interzice accesul în UE și ale căror conturi sunt blocate, a anunțat șeful diplomației de la București Bogdan Aurescu la reuniunea miniștrilor de externe ai UE din 12 octombrie.

În semn de solidaritate cu Polonia și Lituania, România a decis vinerea trecută să își recheme ambasadorul la Minsk pentru consultări.

Potrivit organizației pentru drepturile omului Viasna, cel puțin 586 de protestatari și cam 40 de jurnaliști au fost reținuți duminică, într-una din cele mai violente intervenții în forță ale poliției împotriva demonstrațiilor pașnice din Belarus.

Pe agenda reniunii de la Luxembourg a șefii diplomațiilor din Uniunea Europeană figurează mai mult subiecte între care și impunerea de posibile sancțiuni Rusiei pentru implicarea sa în otrăvirea cu noviciok a liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi.

Premiului Nobel pentru economie 2020 - economiștii americani Paul R. Milgrom și Robert B. Wilson

SWEDEN -- Pictures of the winners of the 2020 Nobel prize in economic sciences, Paul R. Milgrom and Robert B. Wilson, are displayed on a screen at a news conference in Stockholm, October 12, 2020

Ediția 2020 a premiului Nobel pentru economie a fost cîștigată de cconomiștii americani Paul R. Milgrom și Robert B. Wilson pentru „îmbunătăţirile aduse teoriei licitaţiei şi pntru inventarea unopr noi formate de licitaţiei”.

Premiul Nobel pentru Economie este finanțat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, finanţate de Fundaţia Nobel.

ONU: dezastrele cauzate de climă s-au dublat în ultimii 20 de ani

Dezastru provocat de o tornadă, imagine generică

Creșterea dezastrelor cauzate de climă și pandemia globală Covid-19 arată că liderii politici și ai lumii de afaceri nu reușesc să oprească transformarea planetei într-un „iad de nelocuit” pentru milioane de oameni, a anunțat Organizația Națiunilor Uunite în 12 octombrie.

Numărul dezastrelor generate de condiții meteorologice extreme aproape că s-a dublat în ultimii 20 de ani, ajungînd la 6.681, de la 3.656 între 1980-1999, potritvit unui raport dat publicității înainte de Ziua mondială a reducerii riscului de dezastre, care se celebrează în 13 octombrie.

„Sîntem distructivi cu bună știință”, dată fiind lipsa de acțiune pentru a contracara modificările climatice și alte amenințări majore, a afirmat Mami Mizutori, înaltul reprezentant al secretarului general ONU pentru reducerea riscului de dezastre.„Covid-19 e doar o ultimă dovadă că liderii politici și ai lumii de afaceri încă nu s-au conectat la lumea din jurul lor”, a adăugat Mizutori.

În ultimii 20 de ani, au fost înregistrate peste 7000 de dezastre naturale majore, între acestea cutremure și valuri tsunami, care au ucis un milion 200 de mii de omeni, i-au afectat pe alți 4 miliarde, 2 milioane și au creat pagube economice globale în valoare de 3 miliarde de dolari - aproape dublul sumei înregistrate în cele două decenii precedente.

Președintele din Kârgâzstan reintroduce starea de urgență în capitala Bișkek

Președintele din Kârgâzstan, Sooronbai Jeenbekov, a semnat un decret de reintroducere a stării de urgență în capitala Bișkek, după ce mii de oameni au demonstrat violent săptămâna trecută.

Potrivit unui comunicat al oficiului prezidențial, starea de urgență e necesară din cauza „menținerii unei situații tensionate, ce ar putea genera noi violențe și amenințări la sănătatea și viața oamenilor după dezordinea în masă”, când au avut loc ciocniri violente în grupări politice rivale, după anularea scrutinului parlamentar.

Bănuind că alegerile parlamentare din 4 octombrie au fost falsificate, opoziția kârghâză a ieșit lunea trecută în stradă și a răsturnat guvernul, obținând anularea rezultatelor alegerilor.

Forțele azere și cele armene au reînceput luptele în regiunea separatistă Nagorno-Karabah

Stop cadru dintr-un video al ministerului armean al apărării, care pretinde că ar arăta doborîrea unui vehicol aerian nepilotat azer de o rachetă armeană:

Forțele azere și cele armene au reînceput luptele în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, acuzîndu-se reciproc de încălcarea armistițiului umanitar convenit în 10 octombrie sub medierea Rusiei.

Armistițiul prevedea încetarea focului pentru a permite returnarea corpurilor celor uciși în și împrejurul regiunii Nagorno-Karabah, după reizbucnirea ostilităților în 27 septembrie, în cea mai mare escaladare a violențelor de la fragilul armistițiu încheiat în 1994.

Înainte de acordul de încetare a focului din 10 octombrie, președintele azer Ilham Aliev a spus că nu va face nici o concesie părții armene cît timp Erevanul va continua să pretindă că Nagorno-Karabah e un teritoriu al Armeniei.

În Comisia juridică a senatului american încep audierile judecătoarei Amy Coney Barrett

În Comisia juridică a senatului american încep audierile judecătoarei Amy Coney Barrett, nominalizată de președintele american pentru postul rămas vacannt la Curtea Supremă din Statele Unite.

Potrivit unei copii a alocuțiunii sale de deschidere, dată publicității duminică, se așteaptă ca Amy Coney Barrett să spună în fața Comisiei că va da întîietate literii legii, indiferent de preferințele ei.

Dacă nominalizarea ei va fi aprobată, Barrett va fi membră pe viață în Curta Supremă. Audierile de la Senat vor include întrebări din partea senatorilor și martori externi care vor depune mărturie despre calificările ei, în ceea ce e de fapt un interviu de angajare.

Se așteaptă ca votul să aibă loc la sfîrșitul acestei luni. Nominalizarea lui Amy Coney Barrett a fost controversată din cauza alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.

UE ar putea impune noi sancțiuni Rusiei și autorităților belaruse

Alexei Navalnîi la Berlin, Germania, 6 octombrie 2020.

La Bruxelles, miniștrii de externe din Uniunea Europeană vor discuta luni propunerea Germaniei și Franței de a se impune noi sancțiuni Rusiei, după tentativa de otrăvire a opozantului Alexei Navalnîi cu o substanță neurotoxică din familia Noviciok (catalogată drept armă chimică interzisă). Rusia neagă orice legătură cu acest incident și refuză să deschisă o anchetă penală, deși atentatul împotriva lui Navalnîi a avut loc pe teritoriul său. Navalnîi se află pentru moment în Germania, unde își continua convalescența dar a declarat în repetate rânduri să se va întoarce în Rusia.

Nu este clar dacă la Bruxelles, miniștrii de externe vor lua luni o decizie cu privire la cazul Navalnîi sau vor amâna discuțiile.

Tot luni, va fi discutată și criza din Belarus, revenită în actualitate cu și mai mare forță după ce duminică, peste 500 de persoane au fost reținute la protestele anti-prezidențiale iar observatorii au vorbit despre una din cele mai violente intervenții ale poliției din ultimele săptămâni.

S-ar putea ca miniștrii de externe europeni să adopte o declarație prin care Alexandr Lukașenka, controversatul si contestatul președinte Belarus, să fie adăugat pe lista „neagră” a celor 40 de oficiali belaruși, considerați responsabili de falsificarea alegerilor prezidențiale din 9 august și de reprimarea brutală a protestelor care au urmat.

„Nu mai sunt contagios”, anunță președintele american Donald Trump

Simpatizanții președintelui Donald Trump, veniți la Washington pentru prima apariție în public a președintelui de la anunțul că a fusese testat pozitiv pentru Covid-19, sâmbătă, 10 octombrie 2020

Preşedintele Donald Trump își reia luni campania electorală în vederea alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, după ce cu zece zile în urmă fusese testat pozitiv pentru Covid-19, petrecând și trei zile într-un spital militar din apropiere de Washington. Într-un interviu cu Fox News duminică, Trump a declarat că acum „este imun”, spre deosebire de contracandidatul său democrat, Joe Biden, care ar fi obligat „să se ascundă într-un subsol” din cauza pandemiei de coronavirus.

Sâmbătă, Trump şi-a făcut prima apariţie la un eveniment public de la revenirea la Casa Albă. Vorbind din balconul Casei Albe la un eveniment denumit „un protest paşnic pentru lege şi ordine”, la care au fost prezenţi sute de simpatizanţi, Trump a declarat din nou că noul coronavirus „va dispărea”. „Vreau să ştiţi că naţiunea noastră va învinge acest teribil virus chinezesc”, a spus președintele american.

Tot sâmbătă, medicul personal al președintelui anunța că Donald Trump nu mai este contagios.

Trump începe săptămâna electorală luni, cu un miting în Florida, după care merge în Pennsylvania și Iowa.

Încetarea focului încălcată frecvent în Nagorno-Karabah

Locuință din Stepanakert, capitala regiunii separatiste Nagorno-Karabah, după ultimele bombardamente.

La 36 de ore de la încheierea acordului de încetare a luptelor, în regiunea separatistă Nagorno-Karabach din Azerbaidjan au continuat bombardamentele. Armenia și Azerbaidjanul s-au acuzat reciproc de încălcarea înțelegerii. Capitala regiunii, Stepanakert, a fost din nou ținta atacurilor azere. Pe de altă parte, Baku a acuzat forțele armene că au bombardat localități azere în lungul așa-numite linii de demarcație.

Mediat de Rusia, acordul de încetare a focului a intrat în vigoare sâmbătă, în cursul zilei, și prevede un schimb de prizonieri. Totodată, Armenia și Azerbaidjanului își vor putea recupera victimele din zona de conflict, a anunțat la Moscova mini

Cele două părți au acceptat și reluarea negocierilor de pace, mediate de grupul de la Minsk al OSCE, din care fac partea Rusia, Statele Unite și Franța. Confruntările între Armenia și Azerbaidjan au reizbucnit acum două săptămâni, pe 27 septembrie, iar de atunci au murit peste 400 de persoane, de ambele părți.

Uniunea Europeană a dat publicității o declarație în care își exprimă „profunda îngrijorare” față de continuarea ciocnirilor militare care au ca țintă și civili, cere respectarea acordului de încetare a focului și reluarea negocierilor.

Peste 500 de protestatari arestați în Belarus

Minsk - protestatar lovit în timpul manifestației de duminică, 11 octombrie 2020.

Peste 500 de persoane au fost reținute duminică, 11 octombrie la Minsk în cursul așa-numitului „Marș pentru Onoare”, la care mii de oameni au protestat din nou împotriva falsificării alegerilor prezidențiale din 9 august iar observatorii vorbesc despre una din cele mai violente intervenții ale forțelor de ordine din ultimele săptămâni.

Poliția a recurs la tunuri cu apa, gaze lacrimogene și grenade paralizante împotriva mulțimii după ce blocase intrările de metro și multe din străzile principale din oraș. Manifestanți au fost bătuți de poliție și urcați cu forța în dubele poliției. Cel puțin 10 ziariști au fost reținuți, a informat Asociația Jurnaliștilor din Belarus. Proteste similare au avut loc și în alte orașe.

Opoziția și protestatarii contestă victoria lui Alexandr Lukașenka în alegerile din 9 august și cer organizarea de noi alegeri libere și corecte, monitorizate de observatori internaționali. Uniunea Europeană și Statele Unite nu recunosc rezultatul votului din 9 august iar luni, Uniunea Europeană ar putea discuta ca și Lukașenka să fie inclus pe lista oficialilor belaruși aflați sub sancțiuni europene pentru fraudarea alegerilor și tentativa de îngrădire violentă a protestelor.

Zeci de persoane arestate din nou la protestele din Belarus

Poliția a intervenit din nou în forță împotriva manifestanților la Minsk, 11 octombrie 2020

În Belarus continuă protestele împotriva alegerilor prezidențiale din august, pe care opoziția și o mare parte din belaruși le consideră măsluite. La Minsk și în alte orașe a avut loc astăzi un nou protest denumit „Marșul onoarei”, încheiat – din nou – cu intervenția în forță a poliției. În jur de 50 de manifestanți au fost arestați, între care cel puțin 10 ziariști, a informat Asociația Jurnaliștilor din Belarus.

Opoziția și protestatarii contestă victoria lui Alexandr Lukașenka în alegerile din 9 august și cer organizarea de noi alegeri libere și corecte, monitorizate de observatori internaționali.

Uniunea Europeană și Statele Unite nu recunosc rezultatul votului din 9 august iar luni, Uniunea Europeană ar putea discuta ca și Lukașenka să fie inclus pe lista oficialilor belaruși aflați sub sancțiuni europene pentru fraudarea alegerilor și tentativa de îngrădire violentă a protestelor.

De la 10 ani, elevii vor purta tot timpul mască în școlile din Chișinău

Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a municipiului Chișinău a decis ca elevii mai mari de 10 ani să poarte în permanență masca, inclusiv în timpul lecțiilor. Măsura va fi obligatorie.

În grădinițe, vor fi redeschise grupele pentru copiii de vârsta 2-4 ani, care au frecventat instituția de învățământ preșcolar până la suspendarea activității din cauza pandemiei de coronavirus.

Până în prezent, în Chișinău au fost înregistrate 27.224 de cazuri de infecție cu COVID-19. Dintre acestea, în jur de 18.500 de persoane s-au tratat. Alți 500 de pacienți au decedat, precizează Agor.md.

În toată țara și indiferent de nivelul numărului de noi cazuri de Covid-19 sunt în vigoarea o serie de restricții: sunt premise numai de grupuri de 3 persoane în aer liber, trebuie păstrată distanța fizică de un metru, rămân închise locurile de joacă pentru copii, terenurile sportive, parcurile de distracții și zonele de agrement.

Număr record de noi infectări în Rusia cu Covid-19

Test de Covid-19 , Moscova, 6 octombrie 2020.

Duminică, 11 octombrie, s-a înregistrat un număr record de noi infectări cu Covid-19 în Rusia, și anume 13.634 de cazuri, a anunțat Comandamentul pentru combaterea noii infecții.

Cele mai multe s-au înregistrat în regiunea Moscovei (419 cazuri). În privința deceselor, în ultimele 24 de ore, în Rusia s-au înregistrat 149 de morți, totalul deceselor de la începutul epidemiei ridicându-se la 22.597 de persoane. Număr relative mic pentru că Rusia contabilizează numai decesele care pot fi puse exclusive pe seama noului coronavirus.

Ministrul de Interne, Pavel Voicu, spitalizat cu Covid-19

Ministrul de Interne Pavel Voicu la Bălți, 11 septembrie 2020.

Ministrul de interne Pavel Voicu a fost testat din nou pozitiv cu Covid-19 și a scris pe Facebook că este acum spitalizat dar speră să se întoarcă la lucru în scurt timp.

„Săptămâna trecută, după efecturea testului am fost confirmat pozitiv la coronavirus. La moment sunt internat în spital, în Secția de reanimare și urmez tratamentul. Starea sănătății mele s-a îmbunătățit și sper că în timpul apropiat voi reveni la muncă. Aveți grijă de sănătatea Dumneavoastră și protejați-vă, respectânt toate măsurile necesare”, a scris Pavel Voicu.

În mai, Pavel Voicu anunțase pe pagina sa Facebook că a fost confirmat pozitiv la COVID-19, precizând că era vorba de o formă ușoară și că se trata acasă, în izolare.

Lukașenka s-a întâlnit cu membri ai opoziției, deținuți într-o închisoare din Minsk

Sîmbăta, tradțional, este ziua protestului femeilor împotriva alegerilor prezidențiale, Minsk, 10 octombrie 2020

Mediile de stat din Belarus au relatat sâmbătă despre vizita lui Aleksandr Lukaşenka la o închisoarea a KGB-ului din Minsk unde s-a întâlnit cu mai mulţi lideri ai opoziţiei deţinuţi acolo, tema principală a discuţiei fiind o posibilă reformă constituţională.

Uniunea Europeană și Statele Unite nu recunosc legitimitatea ultimelor alegeri prezidențiale, din 9 august, câștigate -potrivit rezultatelor oficiale – de Lukașenka. Alegeri care au provocat și un val neîntrerupt de proteste în Belarus.

Mediile de stat au publicat sâmbătă și o fotografie de la întâlnirea lui Lukașenka cu opozanții arestați. Între alții apare bancherul Viktor Babariko, opozantul considerat cel mai serios contracandidat al lui Lukașenka înainte să-i fie interzisă participarea la alegerile din august şi să fie arestat cu fiul său. Pe fotografie mai apare și avocata Lilia Vlasova, membră a Consiliului de Coordonare a opoziţiei, arestată în luna august.

„Constituţia nu poate fi scrisă în stradă'', a spus Lukaşenko, potrivit agenţiei Belta. Nu au fost oferite alte detalii despre această discuţie.

Lidera actuală a opoziției din Belarus și contracandidată în alegerile din 9 august, Svetlana Țihanovskaia a remarcat faptul că prin vizita de sâmbătă la închisoarea KGB -ului, Lukașenka recunoaște pentru primata dată, în public, că există deținuți politici în Belarus. Refugiată în Lituania imediat după izbucnirea protestelor, Țihanovskaia a primit sâmbătă și pentru prima dată în ultimele patru luni permisiunea să vorbească la telefon cu soţul ei, Serghei Țihanovski, aflat din luna mai în detenţie pentru organizarea unor manifestaţii ale opoziţiei.

Covid-19: președintele Donald Trump reia campania electorală

Președintele Donald Trump, la Casa Albă, ține primul discurs public de la testul pozitiv pentru Covid-19, Washington, 10 octombrie 2020

La nouă zile de la testul pozitiv pentru Covid-19, preşedintele american Donald Trump şi-a făcut sâmbătă prima apariţie la un eveniment public.

Susținătorii președintelui Donald Trump veniți la Casa Albă, pentru primul discurs public al președintelui, Washington, 10 octombrie 2020
Susținătorii președintelui Donald Trump veniți la Casa Albă, pentru primul discurs public al președintelui, Washington, 10 octombrie 2020

Trump, care în cursul tratamentului a fost și trei zile la spital, a vorbit din balconul Casei Albe la un eveniment denumit ''un protest paşnic pentru lege şi ordine'', la care au fost prezenţi sute de simpatizanţi ai săi. Vorbind fără să poarte mască, Trump a susţinut că noul coronavirus „va dispărea''. „Vreau să ştiţi că naţiunea noastră va învinge acest teribil virus chinezesc” a mai spus președintele.

Tot sîmbătă, 10 octombrie, Sean Conley, medicul personal al lui Trump a anunțat că președintele nu mai este contagios.

Casa Albă , pe de altă parte, a informat că Trump îşi va relua de la începutul săptămânii viitoare mitingurile de campanie, într-un ritm intens: Florida luni, Pennsylvania marţi, Iowa miercuri. Alegerile prezidențiale sunt programate pentru 3 noiembrie, scrutin la care Trump speră că câștige un al doilea mandat. Contracandidatul său este fostul vicepreședinte democrat Joe Biden.

România înregistrează noi numere record de cazuri de Covid-19

Câteva sute de persoane au participat la un protest organizat pentru a cere ridicarea obligativitatii purtarii mastii, in Bucuresti, sambata 10 octombrie 2020. Inquam Photos / George Calin

În România sâmbătă s-a trecut de pragul de 150 de mii de infectări, după ce în ziua respective fuseseră înregistrate încă 3.517 de cazuri noi de persoane infectate.

Pe de altă parte, România a suspendat zborurile comerciale spre și dispren R. Moldova – pentru că țara se află pe așa-numita lista „galbenă”a statelor cu înalt grad de răspândire a noului coronavirus. Listă care se actualizează săptămânal. Au fost introduse și reguli mult mai stricte de carantină pentru persoanele care intră în România, venind din aceste țări cu un grad înalt de risc epidemiologic.

Concomitent cu înregistrarea unui număr record de noi cazuri de Covid-19, sute de persoane au protestat sâmbătă la București, împotriva purtării obligatorii a măștii.

Mai multe: romani.europalibera.org

Organizația Mondială a Sănătății îndeamnă guvernele din Europa să ia rapid măsuri pentru a preveni răspândirea coronavirusului. O atenție deosebită trebuie acordată adunărilor cu mulți oameni, atrag atenția experții organizației, care le cer în același timp autorităților să evite pe cât posibil reimpunerea carantinei totale

Covid-19: în R.Moldova crește numărul cazuilor active

La piața în Cahul, 4 octombrie 2020.

Sâmbătă, în R. Moldova au fost confirmate încă 929 cazuri noi de infectare cu COVID-19, bilanțul ajungând la 61 762 cazuri, potrivit Ministerului Sănătății.

În octombrie, R.Moldova avea cel mai mare număr de cazuri active de la consemnarea primului caz, peste 16.300 – cifră care o situează și printre primele zece țări din lume, dacă numărul de cazuri active este raportat la milionul de locuitori. Pandemia de coronavirus a generat o serie de criterii după care se urmărește evoluția bolii în lumea întreagă, de la număr nou de contaminați, la procentul deceselor din totalul populației sau rata de infectare – numai că parametrii care se iau în calcul diferă de la țară la țară.

În Germania, autoritățile se uită în primul rând la numărul de noi infecții raportat la 10 mii de locuitori, pe o perioadă de 14 zile. În România, paramentrul după care se decid măsuri de protecție sanitară este coeficientul de infectare, sau infectările cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori.

Armenia și Azerbaidjanul se acuză de încălcarea acordului de încetare a luptelor

În capitala Armeniei, Erevan, pe un mare ecran în centrul orașului se transmit reportaje despre luptele din Nagorno-Karabah October 9, 2020.

Sâmbătă, 10 octombrie, Rusia a negociat cu Armenia și Azerbaidjan un acord de încetare a luptelor în regiunea separatistă armeană Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, în scopuri umanitare.

Un adăpost din Stepanakert, înainte de intrarea în vigoare a armistițiului, 6 octombrie 2020
Un adăpost din Stepanakert, înainte de intrarea în vigoare a armistițiului, 6 octombrie 2020

La numai câteva ore după intrarea în vigoarea a acordului, ambele părți s-au acuzat însă reciproc de încălcarea înțelegerii. Capitala regiunii a fost din nou ținta unui atac azer. Totodată se relatează despre ciocniri sporadice în lungul așa-numite linii de demarcație.

Acordul de încetare a focului a intrat în vigoare sâmbătă, în cursul zilei, și prevede un schimb de prizonieri. Totodată, Armenia și Azerbaidjanului își vor putea recupera victimele din zona de conflict, a anunțat la Moscova ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Cele două părți au acceptat și reluarea negocierilor de pace, mediate de grupul de la Minsk al OSCE, din care fac partea Rusia, Statele Unite și Franța.

Înainte de intrarea în vigoare a acordului s-a relatat că forțele azere au mai bombardat capitala regiunii separatiste, Stepanakert. Confruntările între Armenia și Azerbaidjan au reizbucnit acum două săptămâni, pe 27 septembrie, iar de atunci au murit peste 400 de persoane, de ambele părți.

În Kârgâzstan s-a ales un nou premier care va organiza reluarea alegerilor parlamentare

Noul premier al Kârgâzstanului Sadyr Japarov, 10 octombrie 2020.

În Kârgâzstan, parlamentarii l-au ales pe Sadyr Japarov în funcția de nou premier, în mijlocul unei crize politice majore, provocată de alegerile generale din 4 octombrie, contestate de multe partide de opoziție. Acestea susțin că partidele pro-prezidențiale are fi cumpărat votul pentru a câștiga majoritatea parlamentară.

Sâmbătă, președintele Sooronbai Jeenbekov a impus starea de urgență dar a și declarat că va demisiona imediat după instaurarea unui nou guvern.

Japarov a fost votat de deputații fostului parlament, ales în 2015 care s-au reunit la reședința prezidențială din afara capitalei Bișkek.

Nu au fost prezenți toți cei 120 de membri ai parlamentului unicameral dar președintele legislativului a anunțat că a exista cvorumul necesar de 62 de deputați.

Noul premier a anunțat că nu va schimba guvernu. Anterior, Japarov declarase că sprijină ideea trecerii la sistemul alegerilor directe, pe circumscripții și că vrea să reducă numărul de deputați la 75 sau chiar numai 55.

În urma protestelor provocate de alegeri, proteste care au degenerat în haos și intervenția forțelor de ordine, Comisia Electorală Centrală a anulat votul, precizând că nu nou parlament trebuie ales până pe 9 noiembrie. Nu a stabilit însă data scrutinului.

SUA: a doua dezbatere prezidențială a fost anulată

Donald Trump și Joe Biden, în prima dezbatere electorală

A doua dezbatere prezidențială din cadrul campaniei electorale americane, programată pentru 15 octombrie, a fost anulată oficial.

Din cauza temerilor legate de starea sănătății președintelui Donald Trump, infectat cu noul coronavirus, organizatorii schimbaseră dezbaterea într-una online, formulă respinsă de Trump.

Președintele a fost testat pozitiv pentru Covid-19 cu zece zile în urmă, dar după mai puțin de patru zile de spital s-au întors la Casa Albă, iar medicul său personal a declarat vineri că și-ar putea relua activitatea publică.

În aceste condiții, Comitetul Național care organizează dezbaterile între candidații la președinție - Donald Trump și contracandidatul său democrat Joe Biden - hotărâse ca următoarea dezbatere, programată pe 15 octombrie, să fie online – formatul cel mai sigur în contextul pandemiei de coronavirus și ținând cont de faptul nu se știe dacă până atunci președintele Trump va mai fi sau nu contagios, format respins categoric de Trump.

Pentru moment, rămâne decis ca ultima dezbatere prezidențială, programată pe 22 octombrie, să aibă loc în persoană, la Nashville.

Între timp, președintele Donald Trump își reia campania electorală, sâmbătă noapte organizează un miting pe peluza Casei Albe, la care sunt invitate circa două mii de persoane, iar luni va organiza un miting electoral în Florida, a anunțat echipa sa de campanie.

Maia Sandu l-a invitat pe Igor Dodon la o dezbatere publică

Igor Dodon

Candidata Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile prezidențiale, Maia Sandu, a lansat o invitație la o dezbatere publică, în perioada 26 – 30 octombrie, adresată candidatului susținut de PSRM, Igor Dodon.

În această campanie, toți candidații care vor să schimbe starea de lucruri în Moldova îl au ca oponent pe Igor Dodon. De aceea, îl chem pe candidatul Igor Dodon la o dezbatere publică”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Președintele Igor Dodon a reafirmat însă sâmbătă că nu va participa la dezbaterile electorale organizate în această campanie electorală, cel puțin până la 1 noiembrie. Lăsând deschisă posibilitatea unei dezbateri în pregătirea celui de al doilea tur de scrutin, dacă acesta va avea loc.

Covid-19: număr record de noi infectări în Rusia

Spital special de Covid-19 la Moscova, 8 octombrie 2020.

Rusia a raportat sâmbătă, 10 octombrie, din nou un număr record de noi cazuri de infectare în 24 de ore, cu aproape 13 mii de noi cazuri (12.846) de Covid-19, ridicând astfel totalul la aproape 1,3 milioane. O mare parte din noile cazuri sunt înregistrate la Moscova.

Rusia este acum a patra cea mai afectată țară din lume când se ia în considerare numărul total de infecții. Pe primele trei locuri sunt Statele Unite, India și Brazilia.

În acest timp, Kremlinul face constant propaganda pentru noul vaccine anti-Covid-19 dezvoltat de Rusia și primul din lume aprobat de o autoritate sanitară națională. Vaccinul „Sputnik V” nu este însă omologat international pentru că nu a trecut de faza a trei de teste clinice în masa. Președintele Vladimir Putin declara însă săptămâna aceasta ca 50 de persoane din familia și cercul său apropiați au făcut deja acest vaccine.

De luni, la Moscova, toate firmele – private și de stat – vor fi obligate să aranjeze ca 30% din angajați să lucreze de acasă. A fost limitat și accesul studenților și persoanelor în vârstă, care beneficiază de gratuitate, la transportul în comun.

Autoritățile de la Moscova iau acum în considerare și închiderea barurilor și a cluburilor de noapte.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG