Linkuri accesibilitate

Ştiri

Țihanovskaia amenință cu greva generală dacă Lukașenka nu demisionează

Minsk, 12 octombrie 2020. Sprijinitori ai opoziției din Belarus, în majoritate pensionari, la o demonstrație de protest. Pe pancartă e scris: „Bunicile sunt cu poporul”.

Șefa opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, i-a cerut liderului autoritar al țării Alexandr Lukașenka să demisoneze din funcția de președinte în 12 zile.

Într-o declarație postată pe Telegram în 13 octombrie, Țihanovskaia a spus că protestatarii au adoptat un așa-numit ultimatum al poporului, ale cărui condiții trebuie îndeplinite de Lukașenka pînă în 25 octombrie.

Potrivit declarației de pe Telegram, ultimatumul conține două alte revendicări: oprirea violențelor împotriva celor care iau parte la proteste și eliberarea tuturor deținuților politici.

Dacă Lukașenka refuză să dea curs acestor revendicări, se mai spune în declarația Svetlanei Țihanovskaia, „toată țara va ieși pașnic în stradă cu ultimatumul poporului, toate uzinele și fabricile vor intra în grevă, toate străzile vor fi blocate și toate magazinele de stat vor fi boicotate.

Potrivit rezultatelor oficiale ale alegerilor prezidențiale din 9 august, Alexadr Lukașenka a câștigat un al șaselea mandat consecutiv cu peste 80% din voturi. Un rezultat contestat de opoziție dar și de sute de mii de belaruși care de atunci protestează aproape zilnic împotriva fraudării alegerilor. Mii de manifestanți au fost reținuți, mulți au fost maltratați, aproape toți jurnaliștii străini și-au pierdut acreditările.

Protestatarii pensionari din Minsk se feresc cu umbrelele de spray-ul cu piper al forțelor de ordine
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:53 0:00

Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat între timp că nu recunosc legitimitatea alegerilor din august iar la Bruxelles, luni, 12 octombrie, miniștrii de externe europeni au căzut de acord să-l includă, eventual, și pe Alexandr Lukașenka în grupul de oficialități belaruse, puse sub sancțiuni europene pentru falsificarea alegerilor și riposta violentă a forțelor de ordine la proteste.

FMI: economia din zona euro va suferi o cădere istorică în 2020

Banca Centrală Europeană de la Frankfurt.

Economia din zona euro va suferi o cădere istorică în 2020, dar nu atît de gravă cum se așteptase inițial, potrivit datelor anunțate de Fondul Monetar Internațional, care a avertizat că redresarea economică va fi una lentă.

FMI a anunțat marți că economia zonei euro se va conracta cu 8,3 procente anul acesta, o cădere care n-a mai fost înregistrată de la Marea Recesiune din 1930. Cu toate acestea, cifra anunțată de FMI e mai bună decît cele 10,2 procente prezise în iunie, înainte ca economia europeană să înceapă să funcționeze în lunile de vară.

Cum nu există încă o soluție medicală la pandemie, Fondul Monetar Internațional a avertizat că economia va crește în 2021 cu doar 5,2 procente.

OMS: Europa a raportat săptămâna trecută peste 700.000 de noi cazuri de Covid-19

Sigla Organizației Mondiale a Sănătății.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că țările europene au raportat săptămâna trecută mai mult de 700.000 de noi cazuri de infectare cu coronavirus - cea mai înaltă cifră înregistrată de la începutul pandemiei.

În raportul său săptămânal dat publicității marți, OMS afirmă că cazurile săptămânale de infectări noi și decesele în Europa au crescut cu 34%, respectiv cu 16 procente. Mai mult de jumătate din cazurile noi în regiune au fost înregistrate în Marea Britanie, Franța, Rusia și Spania.

OMS notează că numărul de cazuri noi din Spania arată un „declin notabil” în comparație cu săptămânile trecute, dar că în Polonia numărul cazurilor noi și cel al deceselor au sporit cu 93 de procente, respectiv cu 104%, ceea ce a obligat guvernul să înăsprească restricțiile, pentru a evita încă o izolare totală.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanon Ghebreysus, a spus că OMS înțelege frustrarea resimțită de oameni din cauza continuării pandemiei, dar a avertizat că nu există „scurtături sau soluții miraculoase”. Organizația Mondială a Sănătății spune că izolarea totală este doar ultima soluție, când țările nu au alte opțiuni, și a cerut autorităților să folosească metode mai bine țintite pentru a opri răspîndirea virusului.

Promo-LEX: situația din zona de securitate de pe Nistru se deteriorează

Situația din zona de securitate de pe Nistru se deteriorează, se spune într-un raport al asociației Promo-LEX.

Potrivit datelor oficiale, în ultimii 20 de ani în zona de securitate, instituită de-a lungul Nistrului, au avut loc 168 de incidente, dintre care unele grave, dar un raport al Asociație Promo-LEX spune că în ultimele două decenii în regiune ar fi avut loc câteva mii de incidente, între care atacuri armate, sechestrări de persoane, instalarea abuzivă de puncte de control și limitarea circulației persoanelor.

Încălcarea constantă a drepturilor omului în regiunea transnistreană a revenit în atenția opiniei publice din R. Moldova după ce săptămâna trecută patru cetățeni moldoveni au fost reținuți de regimul separatist de la Tiraspol. Doi au fost eliberați, însă nu se știe nimic despre soarta celorlalți doi.

Forțele azere și armene au continuat ciocnirile armate în Nagorno-Karabah

Imagine generică.

Forțele azere și armene au continuat ciocnirile armate în și împrejurul regiunii separatiste Nagorno-Karabah, în ciuda apelurilor internaționale făcute ambelor părți ca să respecte și să pună în practică armistițiul umanitar mediat de Rusia.

Ministerul azer al apărării a anunțat în 13 octombrie că situația a rămas tensionată noaptea trecută în mai mult sectoare ale zonei de conflict și a acuzat forțele armene că au bombardat dimineață districtul Tartar. Ministerul armean al apărării a negat acuzațiile, acuzînd la rîndul său forțele azere că au tras rachete și obuze în sectoarele de sud, nord și nord-est ale liniei frontului.

Igor Dodon și Maia Sandu rămân în top-ul preferințelor electorale

Sediul președinției, Chișinău.

Președintele Igor Dodon, care candidează pentru un nou mandat și lidera PAS, Maia Sandu conduc în preferințele electoratului, arată cel mai recent sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor.

Pentru Igor Dodon și-ar da votul 41,7% dintre alegători, iar Maia Sandu ar acumula 24,5 la sută din sufragii. Cei doi sunt urmați de Andrei Năstase cu 12,2 %, Renato UsatÎi cu 8,6% și Violeta Ivanov cu 6,1 la sută. Alegerile prezidențiale au loc pe 1 noiembrie 2020.

În cazul unor alegeri legislative anticipate, pragul electoral de 5% ar fi depășit de 5 formațiuni: PSRM cu 39, 7%, PAS – 22, 3%, Partidul Șor – 10,8 %, Partidul Nostru – 10,4 % și Platforma DA – cu 6,1 la sută.

Vlad Plahotniuc crede că amenințarea cu sechestru pe bunuri sale este un „artificiu electoral”

Fostul lider democrat Vlad Plahotniuc la ultima sa reuniune politică la Chișinău, 9 iunie 2019.

Fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc, fugit din R. Moldova anul trecut în iunie, imediat după ce Partidul Democrat pierduse puterea, crede că eventualul sechestru care va fi pus pe proprietățile sale din străinătate este un „artificiu menit să aducă dividende electorale candidatului actualei guvernări”.

Este ce a declarat avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac pentru Ziarul de Gardă după ce luni se relatase că Procuratura Generală urmează să ceară punerea sub sechestru a proprietăților lui Plahotniuc din România, Franța și Elveția, în valoare de peste 160 milioane de lei.

Nu se știe cu precizie unde se află acum Vlad Plahotniuc, autoritățile moldovene cred că ar fi în Turcia. Inițial, fostul lider democrat a plecat în Statele Unite pe care le-a părăsit „voluntar pe 28 august 2020” după cum preciza la începutul lunii octombrie ambasada americană la Chișinău.

În R. Moldova, 300 de clase sunt în carantină

Copii, într-o școală din Franța, la spălat pe mâini, septembrie 2020.

În R. Moldova, peste 300 de clase sunt în carantină și au ore online, a informat ministrul Educației, Igor Șarov. El a precizat că 284 de elevi și 373 de cadre didactice sunt confirmate pozitiv cu COVID-19.

În autoizolare sunt 7186 de elevi și 373 de cadre didactice. Totodată, 19 instituții de învățământ publice și private activează online din cauza carantine.

În instituții de educație timpurie publice și private situația este mai bună. Șase grădinițe sunt închise în carantină. Patru copii și 64 de cadre didactice sunt infectate cu noul coronavirus.

Ministrul Educației, Igor Șarov a spus că evoluția situației epidemiologice în școli denotă că instituțiile de învățământ nu sunt surse de infectare cu COVID-19. „Școala nu este sursa de bază a răspândirii infecției a virusului. Obligația este să ținem școlile deschise cât timp acest lucru este rezonabil. Datele de pe teren ne arată că elevii și copiii sunt în siguranță în școli și grădinițe” a mai spus Șarov, citat de Radio Chișinău.

J&J oprește testele pentru vaccinul COVID după ce un voluntar s-a îmbolnăvit

Compania farmaceutică Johnson&Johnson a oprit temporar testele clinice după îmbolnăvirea neașteptată a unui participant la studiu. Potențialul vaccin al producătorului american era considerat unul din candidații principali pentru un dezvoltarea antidotului împotriva coronavirusului.

„Am întrerupt temporar dozarea suplimentară în toate studiile noastre clinice candidate la vaccinul COVID-19, inclusiv studiul din Faza a treia , din cauza unei boli inexplicabile la un participant la studiu”, a declarat compania.

Ea a adăugat că astfel de pauze sunt normale în încercări mari de mii de participanți. De asemenea, a menționat că a existat o diferență între o „pauză de studiu”, instigată de companie, și o „oprire de reglementare” instituită de o autoritate sanitară de reglementare.

Compania a refuzat să explice boala apărută la participantul la studiu.

O pauză similară în studiile din faza târzie a vaccinului experimental a fost nevoită să ia și compania AstraZeneca în septembrie din cauza unei boli inexplicabile la un participant la studiu din Marea Britanie.

Evenimentul a dus la suspendarea studiului american în așteptarea unei revizuiri de reglementare.

Testele clinice din Marea Britanie, Brazilia, Africa de Sud și India au fost însă reluate.

În septembrie, Johnson & Johnson a declarat că vaccinul său experimental COVID-19 a produs un răspuns imun puternic împotriva noului coronavirus, partea de început și mijloc a unui studiu clinic. Compania a început apoi un proces de testare experimentală pe 60.000 de persoane.

Gigantul farmaceutic din SUA este una din numeroasele companii care concurează la nivel mondial pentru producerea primului vaccin anti-COVID-19.

Covid-19: noi restricții sanitare în Europa, unde numărul de cazuri zilnice trece de 100.000

Imagine generică

Țările europene impun noi restricții după ce al doilea val de infectări cu coronavirus a lovit continentul. Majoritatea încearcă să limiteze numărul de oameni care pot particip la orice eveniment, privat sau oficial.

În Ucraina, de exemplu, guvernul va decide marți, între altele, interzicerea totală a evenimentelor în localități sau orașe aflate în "zona roșie" și permiterea evenimentelor cu cel mult 50 de participanți în "zona verde". Totodată se va recurge la un sistem regional sau local de carantină.

Cehia, în acest moment țara europeană cu cel mai rapid grad de creștere a numărului de noi infecții cu coronavirus, va impune de miercuri noi restricții ferme, după ce a redus orele de funcționare a restaurantelor, cafenelelor și barurilor. Totodată, mare parte a elevilor fac școală online.

În Marea Britanie, noile restricții decise luni vor fi aplicate regional sau local după numărul de cazuri noi de coronavirus. Cea mai mare parte a Angliei și Londra intră pentru moment în categoria „zonă de risc mediu. În cazul zonelor de risc ridicat, oamenii din familii diferite nu vor avea permisiunea de a se întâlni în spații închise. Acest regim se aplică în zona metropolitană Manchester și în Birmingham. În zonele de risc foarte ridicat, oamenii din familii diferite nu vor avea dreptul de a se întâlni în spații închise ori deschise, iar barurile și pub-urile vor fi închise, dacă nu se vor putea transforma în restaurante, care vor rămâne deschise.

După ce cazurile pozitive în toată regiunea au depășit cifra de 100.000 pe zi, există temerea că dacă nu se acționează rapid pentru a opri răspândirea virusului, spitalele vor fi total copleșite în perioada următoare, când există în plus și un risc sporit de îmbolnăviri cu gripă.

În R. Moldova, luni, 12 octombrie s-au înregistrat încă 467 cazuri noi de infectare cu COVID-19 . Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 62 618 cazuri. S-au înregistrat și 17 decese noi legate de Covid-19, ridicând totalul la 1.478.

Senatul american începe audierile pentru Curtea Supremă

Amy Coney Barrett, candidata președintelui Donald Trump la un loc de judecător pe viață la Curtea Supremă, Washington, septembrie 2020.

Comisia juridică a Senatului american a început luni, 12 octombrie audierea lui Amy Coney Barrett, candidata președintelui Trump la un loc de judecător la Curtea Supremă. Barrett a încercat să se prezinte ca un judecător imparțial, care ia decizii stric în baza legii. Americanii au dreptul la o „Curte Supremă care interpretează constituția și legile așa cum sunt ele scrise” a declarat între altele Barrett în deschiderea audierilor.

Președintele Trump a avut deja șansa de a numi doi judecători la Curtea Supremă în mandatul său iar cu Coney Barrett va cimenta pentru mulți ani în viitor o Curtea Supremă dominată de judecători conservatori. Judecătorii la Curtea Supremă americană sunt numiți pe viață.

Democrații se opun acestei candidaturi și faptului în sine că numirea are loc la numai trei săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, argumentând că numirea unui nou judecător ar trebui să fie prerogativa viitorului președinte. Dar au puține șanse să împiedice numirea rapidă a lui Amy Coney Barrett.

Președintele Donald Trump reia campania electorală

Președintele americane Donald Trump la mitingul electoral din Florida, primul de când fusese testat pozitiv pentru Covid-19, 12 octombrie 2020

În Statele Unite, președintele Donald Trump a reluat campania electorală în vederea alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, pentru prima dată după ce fusese testat pozitiv pentru noul coronavirus. Președintele a participat la un miting electoral în aer liber în Florida, urmează statele așa-numite indecise: Pennsylvania, Iowa, Carolina de Nord și Wisconsin.

Florida este unul din statele pe care Trump trebuie să-l câștige pentru a avea șansa unui al doilea mandat la Casa Albă. Unele sondaje indică o luptă strânsă cu contracandidatul democrat Joe Biden, altele îl pun pe Biden în frunte. La nivel național, sondajele arată că Biden conduce în preferințele electoratului cu circa 10% dar în America, președintele este ales indirect, prin votul electorilor din fiecare stat, și nu prin vot popular.

Înainte de mitingul din Florida, doctorii au dat publicității o declarație în care afirmă că Trump a fost testat negativ pentru Covid-19 în ultimele zile. La acest miting, majoritatea participanților nu purtau mască și nici nu s-a respectat distanța socială.

Trump a fost testat pozitiv pe 3 octombrie după care, a fost tratat și trei zile într-un spital militar din apropiere de Washington. Testul pozitiv a readus pandemia de coronavirus în centrul campaniei electorale iar un sondaj recent arată 59% din americani consideră că administrația Trump a gestionat prost pandemia. Cum era de așteptat, decizia lui Trump de a reluat atât de repede campania electorală a fost criticată de contracandidatul Joe Biden și alți democrați drept „nesăbuită”, care au reamintit că numai în statul Florida, peste 15 mii de persoane au decedat în legătură cu Covid-19.

UE dă „undă verde” unor noi sancțiuni împotriva Rusiei și a oficialităților belaruse

Marșul de protest al pensionarilor împotriva falsificării alegerilor prezidențiale, Minsk, octombrie 2020.

Uniunea Europeană se pregătește să impună noi sancțiuni împotriva Rusiei și Republicii Belarus, pentru violarea drepturilor omului și a principiilor de bază ale democrației. Reuniți luni, 12 octombrie în Luxemburg, miniștrii de externe din UE au reafirmat că alegerile prezidențiale din Belarus din 9 august nu au fost „libere și corecte” și au avertizat că Alexandr Lukanșenka va fi adăugat pe lista oficialilor belaruși, sancționați pentru falsificarea alegerilor dar și pentru reprimarea violentă a valului de proteste care a urmat.

Miniștrii de externe europeni s-au declarat și în favoarea unei inițiative franco-germane de a impune noi sancțiuni Rusiei, suspectată de implicarea în tenativa de otrăvire a oponentului Alexei Navalnîi cu o substanță neurotoxică din familia Noviciok.

Coordonatorul politicii externe europene, Josep Borrell a declarat că miniștrii de externe„au dat undă verde” pregătirii de noi sancțiuni împotriva Belarus, care să-l includă și pe liderul contestat al țării, Alexander Lukașenka.

Potrivit rezultatelor oficiale ale alegerilor din 9 august, Lukașenka ar fi câștgat un al șaselea mandat consecutiv de președinte cu peste 80% din voturi, rezultat contestat de opoziție și de sute de mii de belaruși. Uniunea Europeană și Statele Unite nu recunosc nici ele rezultatul alegerilor.

Din nou 9 august, în Belarus au loc proteste neîntrerupte, în pofida intervenție de multe ori violente a forțelor de ordine. Duminică, la Minsk, mii de persoane au manifestat din nou cerând organizarea de noi alegeri corecte, peste 700 de persoane au fost reținute, în jur de 570 sunt încă și astăzi în centrele de detenție.

În timp ce miniștrii de externe europeni discutau despre extinderea sancțiunilor, la Minsk, pentru prima dată, o oficialitate belarusă avertiza că s-ar putea utiliza și muniție de război împotriva protestatarilor. Ministrul de Interne a declarat că poliția a fost autorizată să utilizeze muniție de război dacă este necesar, pentru că protestele antiguvernamentale s-ar fi „radicalizat".

BOR acuză guvernul român de „limitarea temporară” a libertății religiei

Moaștele sfintei Parascheva, Catedrala Mitropolitană Iași.

În România, pandemia de coronavirus a dus la creșterea tensiunilor între BOR și guvern, după ce autoritățile, din motive sanitare, au limitat drastic participarea credincioșilor la pelerinajul din acest an la moaștele sfintei Parascheva, al cărei hram se sărbătorește miercuri, 14 octombrie, la Iași.

Între timp, premierul român Ludovic Orban a anunțat că tot din motive sanitare este anulat pelerinajul de Sfântul Dimitrie cel Nou care adună la sfârșitul lunii octombrie mii de pelerini la București. Premierul a spus că riscul infectării este foarte mare și și-a exprimat anticipat convingerea că va găsi „înțelegere” la BOR.

Purtătorul de cuvânt al BOR a dat însă publicității o declarație extrem de critică, în care se vorbește despre „suspendarea, fie și temporară, a unor libertăți fundamentale, precum libertatea religioasă” și acuză guvernul și experții sanitari de „un excesiv superior dispreț față de realitatea socială imediată.”

Mai multe: românia.europalibera.org

Proprietățile de peste hotare ale lui Vlad Plahotniuc vor fi puse sub sechestru

Vladimir Plahotniuc, imagine de arhivă

Proprietățile de peste hotare ale lui Vlad Plahotniuc vor fi puse sub sechestru, a anunțat procuratura generală de la Chișinău. E vorba de proprietăți și bunuri în valoare de peste 160 de milioane de lei aflate în Elveția, Franța și România. Urmează să fie sechestrate și 9 apartamente înregistrate pe numele soției dlui Plahotniuc.

Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova este dat în căutare în străinătate, după ce procuratura a dechis o anchetă penală în care Vlad Plahotniuc eset acuzat de crearea unui grup criminal organizat, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

PDA și PAS vor convocarea Biroului Permanent al Parlamentului de la Chișinău, dar le lipsește o semnătură

Moldova -- Parliament, building, generic, Chisinau

Deputații Platformei DA și ai Partidului Acțiune și Solidaritate au inițiat procedura de convocare a Biroului Permanent al Parlamentului de la Chișinău pentru a discuta răpirea celor patru cetățeni moldoveni de trupele paramilitare din regiunea transnistreană și inițierea unei moțiunii simple împotriva ministerului de interne.

Parlamentarul Dinu Plîngău de la Platforma DA a anunțat Facebook că cererea de convocare mai are nevoie de o singură semnătură, și s-a plîns că legislatorii Partidului Democrat nu cooperează pe acest subiect.

România dorește ca Alexandr Lukașenka să fie adăugat pe lista oficialităților de la Minsk sancționate de UE

Bogdan Aurescu, Luxembourg, 12 octombrie 2020.

România dorește ca președintele belarus Alexandr Lukașenka să fie adăugat pe lista oficialităților de la Minsk cărora li se interzice accesul în UE și ale căror conturi sunt blocate, a anunțat șeful diplomației de la București Bogdan Aurescu la reuniunea miniștrilor de externe ai UE din 12 octombrie.

În semn de solidaritate cu Polonia și Lituania, România a decis vinerea trecută să își recheme ambasadorul la Minsk pentru consultări.

Potrivit organizației pentru drepturile omului Viasna, cel puțin 586 de protestatari și cam 40 de jurnaliști au fost reținuți duminică, într-una din cele mai violente intervenții în forță ale poliției împotriva demonstrațiilor pașnice din Belarus.

Pe agenda reniunii de la Luxembourg a șefii diplomațiilor din Uniunea Europeană figurează mai mult subiecte între care și impunerea de posibile sancțiuni Rusiei pentru implicarea sa în otrăvirea cu noviciok a liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi.

Premiului Nobel pentru economie 2020 - economiștii americani Paul R. Milgrom și Robert B. Wilson

SWEDEN -- Pictures of the winners of the 2020 Nobel prize in economic sciences, Paul R. Milgrom and Robert B. Wilson, are displayed on a screen at a news conference in Stockholm, October 12, 2020

Ediția 2020 a premiului Nobel pentru economie a fost cîștigată de cconomiștii americani Paul R. Milgrom și Robert B. Wilson pentru „îmbunătăţirile aduse teoriei licitaţiei şi pntru inventarea unopr noi formate de licitaţiei”.

Premiul Nobel pentru Economie este finanțat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, finanţate de Fundaţia Nobel.

ONU: dezastrele cauzate de climă s-au dublat în ultimii 20 de ani

Dezastru provocat de o tornadă, imagine generică

Creșterea dezastrelor cauzate de climă și pandemia globală Covid-19 arată că liderii politici și ai lumii de afaceri nu reușesc să oprească transformarea planetei într-un „iad de nelocuit” pentru milioane de oameni, a anunțat Organizația Națiunilor Uunite în 12 octombrie.

Numărul dezastrelor generate de condiții meteorologice extreme aproape că s-a dublat în ultimii 20 de ani, ajungînd la 6.681, de la 3.656 între 1980-1999, potritvit unui raport dat publicității înainte de Ziua mondială a reducerii riscului de dezastre, care se celebrează în 13 octombrie.

„Sîntem distructivi cu bună știință”, dată fiind lipsa de acțiune pentru a contracara modificările climatice și alte amenințări majore, a afirmat Mami Mizutori, înaltul reprezentant al secretarului general ONU pentru reducerea riscului de dezastre.„Covid-19 e doar o ultimă dovadă că liderii politici și ai lumii de afaceri încă nu s-au conectat la lumea din jurul lor”, a adăugat Mizutori.

În ultimii 20 de ani, au fost înregistrate peste 7000 de dezastre naturale majore, între acestea cutremure și valuri tsunami, care au ucis un milion 200 de mii de omeni, i-au afectat pe alți 4 miliarde, 2 milioane și au creat pagube economice globale în valoare de 3 miliarde de dolari - aproape dublul sumei înregistrate în cele două decenii precedente.

Președintele din Kârgâzstan reintroduce starea de urgență în capitala Bișkek

Președintele din Kârgâzstan, Sooronbai Jeenbekov, a semnat un decret de reintroducere a stării de urgență în capitala Bișkek, după ce mii de oameni au demonstrat violent săptămâna trecută.

Potrivit unui comunicat al oficiului prezidențial, starea de urgență e necesară din cauza „menținerii unei situații tensionate, ce ar putea genera noi violențe și amenințări la sănătatea și viața oamenilor după dezordinea în masă”, când au avut loc ciocniri violente în grupări politice rivale, după anularea scrutinului parlamentar.

Bănuind că alegerile parlamentare din 4 octombrie au fost falsificate, opoziția kârghâză a ieșit lunea trecută în stradă și a răsturnat guvernul, obținând anularea rezultatelor alegerilor.

Forțele azere și cele armene au reînceput luptele în regiunea separatistă Nagorno-Karabah

Stop cadru dintr-un video al ministerului armean al apărării, care pretinde că ar arăta doborîrea unui vehicol aerian nepilotat azer de o rachetă armeană:

Forțele azere și cele armene au reînceput luptele în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, acuzîndu-se reciproc de încălcarea armistițiului umanitar convenit în 10 octombrie sub medierea Rusiei.

Armistițiul prevedea încetarea focului pentru a permite returnarea corpurilor celor uciși în și împrejurul regiunii Nagorno-Karabah, după reizbucnirea ostilităților în 27 septembrie, în cea mai mare escaladare a violențelor de la fragilul armistițiu încheiat în 1994.

Înainte de acordul de încetare a focului din 10 octombrie, președintele azer Ilham Aliev a spus că nu va face nici o concesie părții armene cît timp Erevanul va continua să pretindă că Nagorno-Karabah e un teritoriu al Armeniei.

În Comisia juridică a senatului american încep audierile judecătoarei Amy Coney Barrett

În Comisia juridică a senatului american încep audierile judecătoarei Amy Coney Barrett, nominalizată de președintele american pentru postul rămas vacannt la Curtea Supremă din Statele Unite.

Potrivit unei copii a alocuțiunii sale de deschidere, dată publicității duminică, se așteaptă ca Amy Coney Barrett să spună în fața Comisiei că va da întîietate literii legii, indiferent de preferințele ei.

Dacă nominalizarea ei va fi aprobată, Barrett va fi membră pe viață în Curta Supremă. Audierile de la Senat vor include întrebări din partea senatorilor și martori externi care vor depune mărturie despre calificările ei, în ceea ce e de fapt un interviu de angajare.

Se așteaptă ca votul să aibă loc la sfîrșitul acestei luni. Nominalizarea lui Amy Coney Barrett a fost controversată din cauza alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.

UE ar putea impune noi sancțiuni Rusiei și autorităților belaruse

Alexei Navalnîi la Berlin, Germania, 6 octombrie 2020.

La Bruxelles, miniștrii de externe din Uniunea Europeană vor discuta luni propunerea Germaniei și Franței de a se impune noi sancțiuni Rusiei, după tentativa de otrăvire a opozantului Alexei Navalnîi cu o substanță neurotoxică din familia Noviciok (catalogată drept armă chimică interzisă). Rusia neagă orice legătură cu acest incident și refuză să deschisă o anchetă penală, deși atentatul împotriva lui Navalnîi a avut loc pe teritoriul său. Navalnîi se află pentru moment în Germania, unde își continua convalescența dar a declarat în repetate rânduri să se va întoarce în Rusia.

Nu este clar dacă la Bruxelles, miniștrii de externe vor lua luni o decizie cu privire la cazul Navalnîi sau vor amâna discuțiile.

Tot luni, va fi discutată și criza din Belarus, revenită în actualitate cu și mai mare forță după ce duminică, peste 500 de persoane au fost reținute la protestele anti-prezidențiale iar observatorii au vorbit despre una din cele mai violente intervenții ale poliției din ultimele săptămâni.

S-ar putea ca miniștrii de externe europeni să adopte o declarație prin care Alexandr Lukașenka, controversatul si contestatul președinte Belarus, să fie adăugat pe lista „neagră” a celor 40 de oficiali belaruși, considerați responsabili de falsificarea alegerilor prezidențiale din 9 august și de reprimarea brutală a protestelor care au urmat.

„Nu mai sunt contagios”, anunță președintele american Donald Trump

Simpatizanții președintelui Donald Trump, veniți la Washington pentru prima apariție în public a președintelui de la anunțul că a fusese testat pozitiv pentru Covid-19, sâmbătă, 10 octombrie 2020

Preşedintele Donald Trump își reia luni campania electorală în vederea alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, după ce cu zece zile în urmă fusese testat pozitiv pentru Covid-19, petrecând și trei zile într-un spital militar din apropiere de Washington. Într-un interviu cu Fox News duminică, Trump a declarat că acum „este imun”, spre deosebire de contracandidatul său democrat, Joe Biden, care ar fi obligat „să se ascundă într-un subsol” din cauza pandemiei de coronavirus.

Sâmbătă, Trump şi-a făcut prima apariţie la un eveniment public de la revenirea la Casa Albă. Vorbind din balconul Casei Albe la un eveniment denumit „un protest paşnic pentru lege şi ordine”, la care au fost prezenţi sute de simpatizanţi, Trump a declarat din nou că noul coronavirus „va dispărea”. „Vreau să ştiţi că naţiunea noastră va învinge acest teribil virus chinezesc”, a spus președintele american.

Tot sâmbătă, medicul personal al președintelui anunța că Donald Trump nu mai este contagios.

Trump începe săptămâna electorală luni, cu un miting în Florida, după care merge în Pennsylvania și Iowa.

Încetarea focului încălcată frecvent în Nagorno-Karabah

Locuință din Stepanakert, capitala regiunii separatiste Nagorno-Karabah, după ultimele bombardamente.

La 36 de ore de la încheierea acordului de încetare a luptelor, în regiunea separatistă Nagorno-Karabach din Azerbaidjan au continuat bombardamentele. Armenia și Azerbaidjanul s-au acuzat reciproc de încălcarea înțelegerii. Capitala regiunii, Stepanakert, a fost din nou ținta atacurilor azere. Pe de altă parte, Baku a acuzat forțele armene că au bombardat localități azere în lungul așa-numite linii de demarcație.

Mediat de Rusia, acordul de încetare a focului a intrat în vigoare sâmbătă, în cursul zilei, și prevede un schimb de prizonieri. Totodată, Armenia și Azerbaidjanului își vor putea recupera victimele din zona de conflict, a anunțat la Moscova mini

Cele două părți au acceptat și reluarea negocierilor de pace, mediate de grupul de la Minsk al OSCE, din care fac partea Rusia, Statele Unite și Franța. Confruntările între Armenia și Azerbaidjan au reizbucnit acum două săptămâni, pe 27 septembrie, iar de atunci au murit peste 400 de persoane, de ambele părți.

Uniunea Europeană a dat publicității o declarație în care își exprimă „profunda îngrijorare” față de continuarea ciocnirilor militare care au ca țintă și civili, cere respectarea acordului de încetare a focului și reluarea negocierilor.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG