Linkuri accesibilitate

Ştiri

UE impune sancțiuni din cauza otrăvirii cu noviciok a liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi

Imagine de arhivă

Uniunea Europeană a decis să impună sancțiuni împotriva a șase persoane și a unei entități din cauza otrăvirii în august cu noviciok a liderului opozției ruse Aleksei Navalnîi.

Agențiile occidentale de știri citează surse diploimatice neidentificate cu declarația că decizia a fost luată la o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles în 14 octombrie, la două zile după ce miniștrii de externe UE au susținut propunerea de a lua măsuri punitive împotriva cetățenilor ruși bănuiți că l-au otrăvit pe Navalnîi, aproape luîndu-i viața.

Sancțiunile, care constau din înghețarea conturilor și interdicții de călătorie, ar putea intra în vigoare în cîteva zile, relatează DPA. Agenția germană de știri citează surse UE care spun că e vorba de membri ai serviciilor de securitate rusești și de Institutul de stat pentru cercetări în chimia organică și tehniologie, care a dezvoltat agentul neurotoxic noviciok în era sovietică.

Lavrov: Moscova nu vede nici o perspectivă pentru extinderea noului tratat START

O rachetă balistică intercontinentală Avangard lansată de pe un camion undeva în Rusia, imaine nedatată.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov spune că Moscova nu vede nici o perspectivă pentru extinderea noului tratat START de control al armamentelor încheiat cu Statele Unite, chiar dacă dorește continuarea negocierilor pe marginea acestui subiect.

Vorbind miercuri într-un interviu pentru mai multe posturi de radio rusești, Lavrov a respins de asemenea drept „lipsită de scrupule” sugestia negociatorului-șef american Marshall Billingslea că Washingtonul și Moscova ar fi ajuns la o înțelegere de prelungire a ultimului acord privind armele atomice dintre Rusia și Statele Unite, pentru o perioadă nedefinită.

Acordul de limitare a armelor nucleare strategice încheiat în 2010 expiră în februarie 2021, și poate fi extins pe o perioadă de cinci.

Azerbaidjanul a confirmat că a bombardat un sit de rachete de pe teritoriul Armeniei

Imagine generică.

Azerbaidjanul a confirmat că a bombardat un sit de rachete de pe teritoriul Armeniei, prima oară când autoritățile de la Baku recunosc că au lovit o țintă în interiorul Armeniei, spunînd că rachetele lansate de acolo aveau ca ținte zone civile din Azerbaidjan.

Atacul, care ar putea duce la o escaladare a conflictului din Nagorno-Karabah, a distrus un sistem de rachete balistice-tactice, lucru confirmat de ministerul armean al apărării, care a negat însă că forțele armene ar fi atacat în trecut ținte de pe teritoriul azer.

Între timp, forțele azere și cele armene au continuat luptele în și împrejurul regiunii separatiste Nagorno-Karabah, învinovățindu-se reciproc de încălcarea armistițiului din 10 octombrie, și igorînd apelurile internaționale ca să respecte acel armistițiu.

Autoritățile de la Praga au impus o carantinare parțială între 14 octombrie - 3 noiembrie

Praga în izolare totală, 25 martie 2020.

Autoritățile de la Praga au impus o carantinare parțială între 14 octombrie - 3 noiembrie pentru a opri răspîndirea infectărilor cu coronavirus, care ajunseseră marți la 8.325 în ultimele 24 de ore.

Școlile, barurile și restaurantele au fost închise, restaurantele putînd funcționa în sistem de livrare la domiciliu. Au fost închise temporar și căminele studențești și a fost interzis consumul de alcool în public.

În 13 octombrie Rusia a raportat aproape 14.000 de noi cazuri în 24 de ore și 244 de noi decese cauzate de Covid-19.

În Spania, sute de medici primari au intrat în grevă, cerînd condiții de muncă mai bune, în timp ce numărul infectărilor a ajuns aproape de 900.000, iar cel al deceselor a depășit 33.000. Madridul și mai multe suburbii sînt în izolare totală de săptămâna trecută.

Începînd de miercuri, în România se impun noi restricții progresive, în funcție de rata de infectare cu noul coronavirus.

Situația de urgență în sănătate publică a fost extinsă de marți în aproape toate raioanele din R. Moldova din cauza înmulțirii noilor cazuri de Covid-19. Excepție fac raioanele Hâncești, Leova și Soroca, unde s-au înregistrat sub 100 de cazuri la suta de mii de locuitori.

Expert: UE și-a reconfirmat rolul de principal partener comercial al Chișinăului și în pandemie

Imagine generică.

Pandemia COVID-19 și restricțiile impuse au dus la o scădere a comerțului Republicii Moldova, inclusiv cu Uniunea Europeană. Dar blocul comunitar și-a reconfirmat rolul de partener comercial principal al Chișinăului, astfel că exportul de produse esențiale nu a fost stopat pentru nicio zi în timpul pandemiei, a declarat Vasile Plămădeală, expertul în comerț din Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, într-un interviu pentru Radio Chișinău.

Freedom House: unele guverne se folosec de pandemie ca să combată dizidența

Imagine generică.

Mai multe guverne ale lumii folosesc pandemia pentru a-și intensifica supravegherea și pentru a reprima disidența online, atrage atenția organizația nonguvernamentală Freedom House, într-un raport publicat miercuri.

„Pandemia accelerează dependența societății de tehnologiile digitale, într-un moment în care internetul devine tot mai puțin liber. Fără garanții adecvate pentru viața privată și stat de drept, aceste tehnologii pot fi cu ușurință reconvertite în (instrument de) reprimare politică", a declarat președintele Freedom House, Michael Abramowitz.

Freedom House constată o reducere a libertăților pe internet pentru al 10-lea an consecutiv, pe baza unui clasament pe care ea îl stabilește pentru 65 de țări. Raportul constată un declin notabil în țările unde autoritățile au impus limitarea accesului la internet, cum ar fi Birmania, Kârgâzstan, India sau Rwanda.

România: Sf. Parascheva, sărbătorită doar de ieșeni

Racla cu moaștele Sf. Parascheva

Slujba de prăznuire a hramului Sfintei Parascheva are loc la Iași în condiții speciale impuse de pandemia de coronavirus. Racla cu moaştele a fost scoasă din Catedrala Mitropolitană, dar credincioșii pot participa doar dacă dovedesc că sunt din Iași.

Sute de persoane s-au adunat în apropierea Catedralei Mitropolitane din Iași pentru a-și exprima nemulțumirea față de restricțiile impuse de autorități. Participanții, mulți dintre ei fără mască, s-au certat și s-au îmbrâncit cu jandarmii forțând intrarea în curtea catedralei.

Tradiționalul pelerinaj care are loc încă din 1641 a fost interzis de autorități în contextul creșterii numărului de cazuri de coronavirus. Slujba s-a desfăşurat în prezenţa a aproximativ 100 de persoane din Iaşi aflate în curtea mitropolitană la distanţă, aşa cum cer normele de distanţare fizică în timpul pandemiei, potrivit Agerpres.

Slujba liturgică a putut fi urmărită şi din Piaţa Unirii şi în Piaţa Palatului Culturii, unde sunt amplasate câte 250 de scaune, precum şi ecrane video şi sisteme de sonorizare.

Tot din cauza pandemiei, municipalitatea nu va mai oferi anul acesta tradiţionala masă cu sarmale, colăcei, fructe şi vin.

Mai multe pe: romania.europalibera.org

Apelul președintelui Kârgâzstanului la respectarea constituției

Protest la Bișkek, Kârkâzstan, sâmbătă 10 octombrie 2020

Președintele Sooronbai Jeenbeko a lansat miercuri, 14 octombrie, un apel partidelor politice și populației să respecte legile, să nu încerce să obțină o schimbare prin violență.

Sooronbai a respins numirea noului premier Sadyr Japarov, ales de un grup de deputați din vechiul parlament. Japarov era condamnat pentru răpire și a fost eliberat din închisoare în timpul revoltei provocată de alegerile generale. Numirea sa a fost respinsă de președinte, pe motiv că la alegerea sa nu s-a făcut cu cvorumul necesar.

Ambasada americană la Bișkek și-a exprimat sprijinul pentru „eforturile președintelui Jeenbekov, ale politicienilor, societății civile și juriștilor de a reimpune ordinea constituțională”. Crima organizată, a mai avertizat ambasada, reprezintă o amenințare la adresa democrației din Kârgâzstan.

Norvegia acuză Rusia de un atac cibernetic asupra Parlamentului

Parlamentul norvegian de la Oslo.

Norvegia a acuzat Rusia pentru un atac cibernetic asupra sistemului de e-mail al parlamentului norvegian desfășurat în august. Ministrul de externe, Ine Eriksen Soreide, a numit acest lucru un incident grav care afectează „cea mai importantă instituție democratică” a țării.

Moscova a respins afirmația, numind-o „provocare serioasă și voită” iar ambasada Rusiei la Oslo a susținut că nu au fost prezentate dovezi.

În septembrie, conturile de e-mail aparținând mai multor oficiali au fost compromise în timpul unui atac cibernetic, iar unele informații au fost descărcate, au anunțat autoritățile norvegiene. Dar amploarea completă a daunelor cauzate de atac nu a fost făcută publică.

În august, Norvegia a expulzat un diplomat rus, suspectat de spionaj. Rusia a ripostat prin expulzarea unui diplomat norvegian câteva zile mai târziu.

Covid-19: pentru prima dată în istoria sa, Filarmonica din New York își anulează sezonul

Cvartet de coarde al Filarmonicii din New York, într-un recital pe stradă, în vară, când se anulase numai prima parte a sezonului 2020-21, New York.

Pentru prima data în istoria sa de 178 de ani, Filarmonica din New York și-a anulat tot sezonul 2020-21 din cauza pandemiei de coronavirus, după ce Opera Metropolitană „Met” făcuse recent același lucru. Tot ca „Met”-ul, Filarmonica intenționează să difuzeze, online, concerte preînregistrate de mici ansambluri de muzicieni din orchestră.

Această anulare „nu este doar fără precedent, ci este și devastatoare, atât pentru moralul muzicienilor și al publicului, cât și prin consecințele sale economice profunde", a spus Deborah Borda, președinta executivă a Filarmonicii, într-un comunicat de presă.

Alegeri americane: campania electorală se mută în Florida pentru a se adresa preponderent seniorilor

Președintele Donald Trump și contracandidatul democrat Joe Biden în prima (și până acum singura) dezbatere televizată, 29 septembrie 2020.

În Statele Unite, seniorii au fost ținta celor mai recente mitinguri electorale organizate de candidații la prezidențialele din 3 noiembrie, o categorie de alegători cheie pentru orice victorie în cursa pentru Casa Albă. Reprezintă circa 16% din electorat, dar seniorii sunt tradițional o categorie demografică foarte activă în alegeri.

Atât președintele Donald Trump, care și-a reluat numai de sâmbătă activitatea electorală după ce fusese testat pozitiv pentru Covid-19, cât și contracandidatul său democrat Joe Biden au fost în Florida. Un stat cheie în alegerile prezidențiale și care are un procent mai mare de seniori decât restul țării.

Joe Biden a atacat din nou strategia administrației Trump în combaterea pandemiei de coronavirus, amintind că Statele Unite sunt una din țările cele mai afectate din lume. „Singurul senior de care se preocupă Donald Trump este Donald Trump”, a declarant între altele Biden (77 de ani) la o întîlnire cu seniori. Trump, în vârstă de 74 de ani, este și el în grupul de risc, în contextul pandemiei de coronavirus. Marți, tot în Florida, președintele declara, la mitingul său electoral, că seniorii sunt „grupul său preferat”, precizând totodată că se simte mai „puternic” decât oricând, după tratamentul urmat pentru Covid-19.

Cu toate acestea, aproape 60% din americani critică strategia administrație în combaterea pandemiei, arată un sondaj Reuters/Ipsos, realizat imediat după ce președintele Trump a ieșit din carantină.

Iar printre seniori, arată alt sondaj, Biden conduce cu 27% în preferințele de vot în fața președintelui Trump. În America, numărul deceselor legate de Covid-19 este unul din cele mai ridicate din lume cu peste 215 mii, iar din acestea, 80% s-au înregistrat în grupa de vârstă 65+, arată cifrele Centrului pentru Prevenirea și Combaterea Bolilor (CDC).

Covid-19: în România se prelungește starea de urgență

De miercuri 4 octombrie, în România se impun noi restricții progresive, în funcție de rata de infectare cu noul coronavirus. Ministrul român al sănătății, Nelu Tătaru și secretarul de stat Raed Arafat au anunțat că starea de alertă va fi prelungită cu încă 30 de zile. Evenimentele private - nunți, botezuri, aniversări, mese festive - în spațiile închise și deschise sunt interzise pe plan național.

Activitatea restaurantelor, cafenelelor, teatrelor și cinematografelor se va reduce treptat și se poate ajunge la închiderea acestora în localitățile unde indicele de infectare trece de 3 cazuri noi de Covid-19 la mia de locuitori.

În zonele în care incidența depășește 3 la mie, purtarea măștii este obligatorie în toate spațiile deschise.

Mai multe: romania.europalibera.org

OMS: carantina totală trebuie să fie „ultima soluție” în combaterea pandemiei de Covid-19

Organizația Mondială a Sănătății a estimat marți că reîntoarcerea la perioada de izolare totală, pe care o preconizează deja unele țări din Europa în fața creșterii numărului de cazuri de COVID-19, trebuie să fie „ultima soluție” în lupta cu pandemia de coronavirus. Acest tip de măsuri „nu sunt sustenabile, ținând cont de impactul social și economic mare”, a declarat Tarik Jasarevic, purtătorul de cuvânt al OMS, la o conferință de presă.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a reamintit că țările europene au raportat săptămâna trecută mai mult de 700.000 de noi cazuri de infectare cu coronavirus - cea mai înaltă cifră înregistrată de la începutul pandemiei.

În raportul său săptămânal dat publicității marți, OMS afirmă că numărul săptămânal de noi infectări a crescut în Europa cu 34% iar cel al deceselor legate de Covid-19, cu 16%. Mai mult de jumătate din cazurile noi au fost înregistrate în Marea Britanie, Franța, Rusia și Spania.

Covid-19: scăderea economiei mondiale va fi mai mică decât se estima în vară (FMI)

Fondul Monetar Internațional a estimat marți că scăderea economiei mondiale va fi mai mica decât se estima în iunie, și anume de numai 4,4% în 2020, datorită puternicei recuperări a Chinei și a masivelor stimulente fiscale și monetare acordate de guverne pentru a compesa pierderile provocate de pandemia de coronavirus.

Economia Chinei va crește cu 1,9 % anul acesta, față de 1% nivel anticipat în iunie, în timp ce Statele Unite vor înregistra o scădere a PIB de „numai” 4,3% , față de 8% cât se estima în vară.

Economia din zona euro, estimează FMI, va suferi o cădere istorică în 2020, dar nu atît de gravă cum se așteptase inițial iar redresarea va fi una lentă.

Este de așteptat ca economia zonei euro să se contracte cu 8,3% anul acesta.

Grădinițele din Chișinău se deschid și pentru copii care nu sunt încă înscriși

De pe 1 noiembrie, la Chișinău începe înscrierea la grădiniță a copiilor de până la 4 ani, care nu au fost încă înscriși într-o astfel de insituție. Comisia extraordinară de sănătate publică a municipiului Chișinău a mai decis marți că vor fi asigurați cu măști de protecție peste 8500 de elevi care provin din familii social-vulnerabile, din toate instituțiile de învățământ din capitală.

Marți, ministrul Educației, Igor Șorov estima că în instituții de educație timpurie publice și private situația epidemiologică este mai bună decât în școli. Numai șase grădinițe sunt închise în carantină. Patru copii și 64 de cadre didactice sunt infectate cu noul coronavirus.

Pe de altă parte, 300 de clase de școală sunt în carantină și au ore online, a informat ministrul Educației, Igor Șarov. El a precizat că 284 de elevi și 373 de cadre didactice sunt confirmate pozitiv cu COVID-19.

Situație de urgență epidemiologică în aproape toate raioanele

Cahul, 4 octombrie 2020.

De marți, situația de urgență în sănătate publică a fost extinsă în aproape toate raioanele din R. Moldova din cauza înmulțirii noilor cazuri de Covid-19. Excepție fac raioanele Hâncești, Leova și Soroca, unde se atestă sub 100 de cazuri la 100 de mii de locuitori.

Extinderea așa-numitului „cod roșu” de alertă epidemiologică a fost decisă de Comisia națională extraordinară de sănătate publică care a constatat o creștere alarmantă a numărului de noi contaminări cu coronavirus la suta de mii de locuitori (parmetrul luat în calcul pentru a estima gravitatea situației epidemiologice).

Cea mai mare incidență a îmbolnăvirilor se înregistrează la Chișinău cu 798 de infectări la 100 de mii de locutori, urmat de Edineț, Vulcănești, Cimișlia, Bălți, Basarabeasca, Șoldănești și Anenii Noi.

Marți, în R. Moldova s-au înregistrat alte 657 cazuri noi de infectare cu COVID-19. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 63 275 cazuri. Numărul deceselor lagate de Covid-19 se apropie de 1.500.

Țihanovskaia amenință cu greva generală dacă Lukașenka nu demisionează

Minsk, 12 octombrie 2020. Sprijinitori ai opoziției din Belarus, în majoritate pensionari, la o demonstrație de protest. Pe pancartă e scris: „Bunicile sunt cu poporul”.

Șefa opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, i-a cerut liderului autoritar al țării Alexandr Lukașenka să demisoneze din funcția de președinte în 12 zile.

Într-o declarație postată pe Telegram în 13 octombrie, Țihanovskaia a spus că protestatarii au adoptat un așa-numit ultimatum al poporului, ale cărui condiții trebuie îndeplinite de Lukașenka pînă în 25 octombrie.

Potrivit declarației de pe Telegram, ultimatumul conține două alte revendicări: oprirea violențelor împotriva celor care iau parte la proteste și eliberarea tuturor deținuților politici.

Dacă Lukașenka refuză să dea curs acestor revendicări, se mai spune în declarația Svetlanei Țihanovskaia, „toată țara va ieși pașnic în stradă cu ultimatumul poporului, toate uzinele și fabricile vor intra în grevă, toate străzile vor fi blocate și toate magazinele de stat vor fi boicotate.

Potrivit rezultatelor oficiale ale alegerilor prezidențiale din 9 august, Alexadr Lukașenka a câștigat un al șaselea mandat consecutiv cu peste 80% din voturi. Un rezultat contestat de opoziție dar și de sute de mii de belaruși care de atunci protestează aproape zilnic împotriva fraudării alegerilor. Mii de manifestanți au fost reținuți, mulți au fost maltratați, aproape toți jurnaliștii străini și-au pierdut acreditările.

Protestatarii pensionari din Minsk se feresc cu umbrelele de spray-ul cu piper al forțelor de ordine
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:53 0:00

Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat între timp că nu recunosc legitimitatea alegerilor din august iar la Bruxelles, luni, 12 octombrie, miniștrii de externe europeni au căzut de acord să-l includă, eventual, și pe Alexandr Lukașenka în grupul de oficialități belaruse, puse sub sancțiuni europene pentru falsificarea alegerilor și riposta violentă a forțelor de ordine la proteste.

FMI: economia din zona euro va suferi o cădere istorică în 2020

Banca Centrală Europeană de la Frankfurt.

Economia din zona euro va suferi o cădere istorică în 2020, dar nu atît de gravă cum se așteptase inițial, potrivit datelor anunțate de Fondul Monetar Internațional, care a avertizat că redresarea economică va fi una lentă.

FMI a anunțat marți că economia zonei euro se va conracta cu 8,3 procente anul acesta, o cădere care n-a mai fost înregistrată de la Marea Recesiune din 1930. Cu toate acestea, cifra anunțată de FMI e mai bună decît cele 10,2 procente prezise în iunie, înainte ca economia europeană să înceapă să funcționeze în lunile de vară.

Cum nu există încă o soluție medicală la pandemie, Fondul Monetar Internațional a avertizat că economia va crește în 2021 cu doar 5,2 procente.

OMS: Europa a raportat săptămâna trecută peste 700.000 de noi cazuri de Covid-19

Sigla Organizației Mondiale a Sănătății.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că țările europene au raportat săptămâna trecută mai mult de 700.000 de noi cazuri de infectare cu coronavirus - cea mai înaltă cifră înregistrată de la începutul pandemiei.

În raportul său săptămânal dat publicității marți, OMS afirmă că cazurile săptămânale de infectări noi și decesele în Europa au crescut cu 34%, respectiv cu 16 procente. Mai mult de jumătate din cazurile noi în regiune au fost înregistrate în Marea Britanie, Franța, Rusia și Spania.

OMS notează că numărul de cazuri noi din Spania arată un „declin notabil” în comparație cu săptămânile trecute, dar că în Polonia numărul cazurilor noi și cel al deceselor au sporit cu 93 de procente, respectiv cu 104%, ceea ce a obligat guvernul să înăsprească restricțiile, pentru a evita încă o izolare totală.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanon Ghebreysus, a spus că OMS înțelege frustrarea resimțită de oameni din cauza continuării pandemiei, dar a avertizat că nu există „scurtături sau soluții miraculoase”. Organizația Mondială a Sănătății spune că izolarea totală este doar ultima soluție, când țările nu au alte opțiuni, și a cerut autorităților să folosească metode mai bine țintite pentru a opri răspîndirea virusului.

Promo-LEX: situația din zona de securitate de pe Nistru se deteriorează

Situația din zona de securitate de pe Nistru se deteriorează, se spune într-un raport al asociației Promo-LEX.

Potrivit datelor oficiale, în ultimii 20 de ani în zona de securitate, instituită de-a lungul Nistrului, au avut loc 168 de incidente, dintre care unele grave, dar un raport al Asociație Promo-LEX spune că în ultimele două decenii în regiune ar fi avut loc câteva mii de incidente, între care atacuri armate, sechestrări de persoane, instalarea abuzivă de puncte de control și limitarea circulației persoanelor.

Încălcarea constantă a drepturilor omului în regiunea transnistreană a revenit în atenția opiniei publice din R. Moldova după ce săptămâna trecută patru cetățeni moldoveni au fost reținuți de regimul separatist de la Tiraspol. Doi au fost eliberați, însă nu se știe nimic despre soarta celorlalți doi.

Forțele azere și armene au continuat ciocnirile armate în Nagorno-Karabah

Imagine generică.

Forțele azere și armene au continuat ciocnirile armate în și împrejurul regiunii separatiste Nagorno-Karabah, în ciuda apelurilor internaționale făcute ambelor părți ca să respecte și să pună în practică armistițiul umanitar mediat de Rusia.

Ministerul azer al apărării a anunțat în 13 octombrie că situația a rămas tensionată noaptea trecută în mai mult sectoare ale zonei de conflict și a acuzat forțele armene că au bombardat dimineață districtul Tartar. Ministerul armean al apărării a negat acuzațiile, acuzînd la rîndul său forțele azere că au tras rachete și obuze în sectoarele de sud, nord și nord-est ale liniei frontului.

Igor Dodon și Maia Sandu rămân în top-ul preferințelor electorale

Sediul președinției, Chișinău.

Președintele Igor Dodon, care candidează pentru un nou mandat și lidera PAS, Maia Sandu conduc în preferințele electoratului, arată cel mai recent sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor.

Pentru Igor Dodon și-ar da votul 41,7% dintre alegători, iar Maia Sandu ar acumula 24,5 la sută din sufragii. Cei doi sunt urmați de Andrei Năstase cu 12,2 %, Renato UsatÎi cu 8,6% și Violeta Ivanov cu 6,1 la sută. Alegerile prezidențiale au loc pe 1 noiembrie 2020.

În cazul unor alegeri legislative anticipate, pragul electoral de 5% ar fi depășit de 5 formațiuni: PSRM cu 39, 7%, PAS – 22, 3%, Partidul Șor – 10,8 %, Partidul Nostru – 10,4 % și Platforma DA – cu 6,1 la sută.

Vlad Plahotniuc crede că amenințarea cu sechestru pe bunuri sale este un „artificiu electoral”

Fostul lider democrat Vlad Plahotniuc la ultima sa reuniune politică la Chișinău, 9 iunie 2019.

Fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc, fugit din R. Moldova anul trecut în iunie, imediat după ce Partidul Democrat pierduse puterea, crede că eventualul sechestru care va fi pus pe proprietățile sale din străinătate este un „artificiu menit să aducă dividende electorale candidatului actualei guvernări”.

Este ce a declarat avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac pentru Ziarul de Gardă după ce luni se relatase că Procuratura Generală urmează să ceară punerea sub sechestru a proprietăților lui Plahotniuc din România, Franța și Elveția, în valoare de peste 160 milioane de lei.

Nu se știe cu precizie unde se află acum Vlad Plahotniuc, autoritățile moldovene cred că ar fi în Turcia. Inițial, fostul lider democrat a plecat în Statele Unite pe care le-a părăsit „voluntar pe 28 august 2020” după cum preciza la începutul lunii octombrie ambasada americană la Chișinău.

În R. Moldova, 300 de clase sunt în carantină

Copii, într-o școală din Franța, la spălat pe mâini, septembrie 2020.

În R. Moldova, peste 300 de clase sunt în carantină și au ore online, a informat ministrul Educației, Igor Șarov. El a precizat că 284 de elevi și 373 de cadre didactice sunt confirmate pozitiv cu COVID-19.

În autoizolare sunt 7186 de elevi și 373 de cadre didactice. Totodată, 19 instituții de învățământ publice și private activează online din cauza carantine.

În instituții de educație timpurie publice și private situația este mai bună. Șase grădinițe sunt închise în carantină. Patru copii și 64 de cadre didactice sunt infectate cu noul coronavirus.

Ministrul Educației, Igor Șarov a spus că evoluția situației epidemiologice în școli denotă că instituțiile de învățământ nu sunt surse de infectare cu COVID-19. „Școala nu este sursa de bază a răspândirii infecției a virusului. Obligația este să ținem școlile deschise cât timp acest lucru este rezonabil. Datele de pe teren ne arată că elevii și copiii sunt în siguranță în școli și grădinițe” a mai spus Șarov, citat de Radio Chișinău.

J&J oprește testele pentru vaccinul COVID după ce un voluntar s-a îmbolnăvit

Compania farmaceutică Johnson&Johnson a oprit temporar testele clinice după îmbolnăvirea neașteptată a unui participant la studiu. Potențialul vaccin al producătorului american era considerat unul din candidații principali pentru un dezvoltarea antidotului împotriva coronavirusului.

„Am întrerupt temporar dozarea suplimentară în toate studiile noastre clinice candidate la vaccinul COVID-19, inclusiv studiul din Faza a treia , din cauza unei boli inexplicabile la un participant la studiu”, a declarat compania.

Ea a adăugat că astfel de pauze sunt normale în încercări mari de mii de participanți. De asemenea, a menționat că a existat o diferență între o „pauză de studiu”, instigată de companie, și o „oprire de reglementare” instituită de o autoritate sanitară de reglementare.

Compania a refuzat să explice boala apărută la participantul la studiu.

O pauză similară în studiile din faza târzie a vaccinului experimental a fost nevoită să ia și compania AstraZeneca în septembrie din cauza unei boli inexplicabile la un participant la studiu din Marea Britanie.

Evenimentul a dus la suspendarea studiului american în așteptarea unei revizuiri de reglementare.

Testele clinice din Marea Britanie, Brazilia, Africa de Sud și India au fost însă reluate.

În septembrie, Johnson & Johnson a declarat că vaccinul său experimental COVID-19 a produs un răspuns imun puternic împotriva noului coronavirus, partea de început și mijloc a unui studiu clinic. Compania a început apoi un proces de testare experimentală pe 60.000 de persoane.

Gigantul farmaceutic din SUA este una din numeroasele companii care concurează la nivel mondial pentru producerea primului vaccin anti-COVID-19.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG