Linkuri accesibilitate

Ştiri

Sănătatea a continuat să domine audierea la Comisia Juridică a Senatului american a lui Amy Coney Barrett

Sănătatea a continuat să domine audierea la Comisia Juridică a Senatului american a lui Amy Coney Barrett, candidata președintelui Donald pentru un postla Curtea Supremă a Americii.

Pentru că nu pot bloca numirea ei, democrații se folosesc de aceste audieri pentru a pune în scenă o campanie anti-Republicană la mai puțin de trei săptămâni înainte de alegerile preidnețiale din 3 noiembrie.

În cea de-a treia zi a audierilor, Amy Coney Barrett a continuat în 14 octombrie să evite să răspundă la întrebări legate schimbarea climei, avort, sănătate, imigrație, căsătorii gay, și alte chestiuni.

Barrett s-a eschivat de la întrebări legate de politică sau de politici publice, și a spus că nu se cuvine să comenteze despre ce anume decizii ar putea lua în cazurile ce îi vor fi prezentate. Ea a promis că va lua decizii în funcție de fiecare caz în parte, fără nic un fel de prejudecată.

Chirtoacă: ministrul rus de externe e vinovat de amestec în afacerile interne ale R. Moldova

Dorin Chirtoacă la conferința de joi 15 octombrie

Ministrul rus de externe e vinovat de amestec în afacerile interne ale R. Moldova, a afirmat joi fostul primar al Chișinăului și candidat la alegerile prezidențiale de la 1 noiembrie, Dorin Chirtoacă. Chirtoacă a cerut la o conferință de presă convocarea amabsadorului rus la ministerul moldovean de externe de la Chișinău pentru a i se înmâna o notă de protest față de afirmațiile făcute miercuri de șeful diplomației ruse Serghei Lavrov.

Într-un interviu cu mai multe posturi de radio rusești, Lavrov a spus că, cităm după agenția Infotag: „Statele Unite încearcă să subjuge pe toată lumea și să creeze un «abces» în Moldova și fostul spațiu sovietic”, am încheiat citatul.

Înaintea alegerilor prezidențiale, a mai spus Serghei Lavrov, americanii încearcă să prevină refacerea coaliției dintre Maia Sandu, Igor Dodon și Partidului Socialiștilor, pentru a asigura victoria în alegeri a forțelor pro-occidentale.

Șeful diplomației ruse s-a referit și la formatul 5+2 de soluționare a conflictului transnistrean, dînd de înțeles că acesta nu ar funcționa din cauza Statelor Unite.

Dorin Chirtoacă spune că aceste declarații sînt jignitoare și constituie un amestec în treburile interne ale țării, fiind făcute în plină campanie electorală. El se declară nedumerit că nici conducerea statului, nici candidații la alegerile prezidențiale nu reacționează la afirmațiile lui Lavrov.

UE și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva unor oficialități apropiate lui Putin pentru otrăvirea lui Navalnîi

Alexei Navalnîi și Vladimir Putin.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva unor oficialități apropiate liderului rus Vladimir Putin pentru otrăvirea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi în luna august.

La presiunea Franței și Germaniei, unde Navalnîi a fost tratat după ce a leșinat înr-un avion venind din Siberia, UE și Marea Britanie au sancționat șase ruși și centrul de cercetări științifice de stat unde a fost dezvoltat noviciokul în era sovietică. Între cei sancționați se află și Alexandr Bortnikov, șeful serviciului federal de securitate al Rusiei (FSB), și Serghei Meniailo, trimisul lui Putin în Siberia.

Kremlinul a condamnat sancțiunile, spunînd că sînt o măsură deliberată și neprietenoasă, și a promis să riposteze.

În ciuda faptului că Marea Britanie a părăsit UE, Londra se coordonează cu blocul comunitar în privința sancțiunilor , în parte pentru a evita ca acei care sînt sancționați să-și mute bunurile, au declarat surse diplomatice citate de agenția Reuters.

OMS: sporirea numărului de infectări Covid-19 în Europa va fi urmată de creșterea numărului deceselor

Imagine generică.

Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că sporirea numărului de infectări Covid-19 în Europa va fi urmată de creșterea numărului deceselor, în timp ce guvernele de pe continent impun noi închideri și restricții severe.

Mai mult de 38 de milioane de oameni erau infectați cu coronavirus, și aproape un milion o sută de mii au decedat din cauza acestui virus pînă în 14 octombrie. Numărul de cazuri noi în Europa ajunge cam la 100.000 zilnic, creșteri record fiind înregistrate în Italia, Cehia, Elveția și Rusia.

În Franța, președintele Emmanuel Macron a anunțat interdicția de ieșire din casă pe timp de noapte pentru cel puțin patru săptămâni la Paris și în alte opt orașe. Începînd cu 17 octombrie, locuitorii acestor orașe nu vor avea dreptul să iasă din casele lor între 9 seara și 6 dimineața.

Autoritățile din regiunea spaniolă Catalonia au ordonat închiderea barurilor și a restaurantelor pentru următoarele 15 zile. Numărul infecțiilor din Spania e printre cele mai înalte din Uniunea Europeană, aproape de 900.000 de cazuri confirmate și peste 33.000 de decese.

Olanda a impus măsuri similare, reducînd vânzarea de alcool și noi reguli de purtare a măștilor în public.

În Rusia au fost raportate mai mult de 14.000 de infectări, cea mai înaltă cifră de la începerea pandemiei și ultima din cele 11 zile consecutive cu peste 10.000 de infectări zilnice.

Președintele Kârgâzstanului, Sooronbai Jeenbekov, a demisionat

Președintele demisoonar ala Kârgâstanului, imagine de arhivă.

Președintele Kârgâzstanului, Sooronbai Jeenbekov, a demisionat în urma amplelor demonstrații de protest împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare care i-au dat victoria lui și guvernului său.

Într-o declarație oficială din 15 octombrie, Jeenbekov a spus că a decis să-și dea demisia „pentru că pacea și unitatea în țară e mai importantă decît orice post”. „Nu vreau să rămân în istorie ca un președinte sângeros care tras în proprii lui cetățeni”, se mai spune în declarația președintelui demisionar.

Jeenbekov a demisionat la o zi după ce a aprobat decizia parlamentului de a-l numi premier pe Sadîr Japarov. Confirmarea lui Japarov, care în timpul protestele fuses eliberat din închisoare unde ispășea o pedeapsă lungă pentru răpire, a împins Kârgâzstanul spre ieșirea din criza declanșată de protestele împotriva rezultatelor oficiale ale scrutinului din 4 octombrie.

Bănuind că alegerile parlamentare din 4 octombrie au fost falsificate, opoziția kârgâză a ieșit lunea trecută în stradă și a răsturnat guvernul, obținând anularea rezultatelor alegerilor.

Președintele Trump își intensifică turneul electoral în statele „indecise”

Președintele Donald Trump la mitingul electoral de pe aeroportul din Des Moines, Iowa, 14 octombrie 2020.

Președintele american Donald Trump își continua campania electorală susținută în statele așa-numite indecise, cruciale pentru o victorie în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie. După ce a fost infectat cu noul coronavirus și spitalizat trei zile, Trump folosește perioada scurtă de care a avut nevoie pentru a-și reveni ca argument împotriva celor care critică strategia administrație în combaterea pandemiei și declarațiile sale repetate prin care a încercat să diminueze pericolul reprezentat de noul tip de coronavirus. Statele Unite se numără printre cele mai afectate țări din lume cu aproape 8 milioane de persoane infectate și peste 216 mii de decese legate de Covid-19.

Cu toate acestea, la cel mai recent miting al președintelui, în statul Iowa, mulți dintre participanți nu purtau mască, nici nu respectau distanța socială.

Recent, prima doamnă, Melania Trump, declara că nu numai ea și președintele, dar și fiul lor Brandon, de 14 ani, a fost contaminat cu noul coronavirus.

Acum, Trump invocă forma ușoară a bolii pe care a avut-o fiul său pentru a justifica faptul că susține deschiderea școlilor și, în general, revenirea la normalitate, deși experții recomandă multă precauție.

Contracandidatul lui Trump, democratul Joe Biden duce, spre deosebire de președinte, o campanie mult mai „intima”, cu reuniuni restrânse, bazându-se mult mai mult pe discuții, dezbateri și mesaje online.

Pentru moment, sondajele națioanale îl plasează pe Biden clar în avans față de președintele Trump, numai că în sistemul american, președintele nu este ales prin vot direct, ci indirect, prin votul delegaților sau electorilor din fiecare stat.

SUA: candidata la funcția de judecător la Curtea Supremă evită să răspundă la o serie de întrebări fundamentale

Amy Coney Barrett, candidată la un loc de judecător la Curtea Supremă americană, în timpul audierilor din comisia juridică a Senatului, Washington, 13 octombrie 2020.

Audierile candidatei la funcția de judecător la Curtea Supremă din Statele Unite, Amy Coney Barrett au fost dominate de problema sistemului de sănătate, mai ales a asigurărilor de sănătate. Cum nu pot bloca numirea candidatei președintelui Trump, democrații din Comisia juridică a Senatului folosesc cele patru zile de audieri pentru a ataca politica republicană, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie. În penultima zi a audierilor, Barrett a evitat din nou să dea răspunsuri clare la o serie de întrebări legate de asigurările de sănătate, așa-numitul „Obamacare”, dreptul femeilor la întreruperea sarcinii, schimbările climatice, migrație, drepturile comunității gay și alte probleme controversate.

În general, răspunsul lui Barrett a fost că nu este corect să răspundă teoretic la cum ar putea judeca anumite cazuri concrete. Dar a promis că va judeca fiecare caz în parte, fără prejudecăți, în conformitate cu articolele Constituției, așa cum sunt ele formulate. Și fără a se lăsa influențată de credința ei religioasă profundă.

Democrații au criticat faptul că președintele Donald Trump și majoritatea republicană s-au grăbit să numească un candidat la locul vacant de judecător la Curtea Supremă fără să aștepte rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie, argumentând că numirea unui judecător pe viața ar trebui să fie prerogativa viitorului președinte, exprimând astfel, indirect, și voința electoratului american.

Pe fundalul pandemiei de coronavirus, democrații încearcă să demonstreze că numirea lui Barrett ar putea duce la anularea sistemului de asigurări medicale creat de administrația Obama, făcând ca zeci de milioane de americani să rămână din nou, neasigurați.

Dacă Barrett este confirmată, va fi cel de la treilea judecător pe viața la Curtea Supremă numit de președintele republican Donald Trump, cimentând astfel poziția dominantă a conservatorilor. Fapt important, cu posibile implicații imediate, după ce președintele Donald Trump a lăsat de înțeles că ar putea contesta în justiție rezultatul alegerilor din 3 noiembrie, în cazul unei înfrângeri.

Covid-19: România impune noi restricții locale, sunt afectate și pelerinajele religioase

Un grup de credincioși protestează în fața Catedralei Mitropolitane din Iași pentru a fi lăsați să se închine la racla unde sunt depuse moaștele Sf. Parascheva. 14 octombrie 2020. Inquam Photos / Lavinia Cioaca

În România s-a înregistrat un nou record de noi cazuri de Covid-19: miercuri, 14 octombrie, s-au raportat peste 4 mii de cazuri, iar de joi, 15 octombrie, intră în vigoare noile restricții impuse odată cu prelungirea cu două săptămânii a stării de alertă în sănătate. Noile limitări ale vieții sociale vor intra însă în vigoare local, în funcție de rata de infectare care în România se calculează în raport cu mia de locuitori, nu suta de mii de locuitori, ca în alte state europene.

Restricțiile impuse de pandemia de coronavirus au dus la Iași și la ciocniri între pelerini și jandarmi, la catedrala Mitropolitană, miercuri, când s-a sărbătorit hramul Sfintei Parascheva. Inițial, la acest pelerinaj era permisă numai prezența locuitorilor din Iași, cu prezentarea buletinului, ceea ce a provocat nemulțumirea a sute de pelerini veniți din alte regiuni.

Mai multe: romania. Europalibera.org

Restricția fusese impusă de autoritățile locale pentru că la Iași se înregistrează o creștere mare de noi cazuri de coronaviurs, dar fără consultarea prealabilă a BOR, care a protestat. La fel cum a criticat și anularea pelerinajului la București, cu ocazia marcării hramului Sf. Dimitrie cel Nou, la sfârșitul lunii octombrie.

Potrivit datelor INSP, la Iași s-a depășit pragul de 3 cazuri noi la mia de locuitori, care ar atrage cu sine impunerea automată a măsurilor sanitare speciale, decise miercuri de guvernul de la București. Între alte, obligativitatea purtării măștii în spații deschise și închiderea restaurantelor și a cafenelelor.

În R. Moldova, numărul de noi cazuri de Covid-19 pe zi trece iar de o mie

Hramul Chișinăului: sărbătoare de cod roșu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:42 0:00

În R. Moldova s-au înregistrat miercuri din nou peste o mie (1.149) de noi cazuri de contaminare cu COVID-19. Numărul total al celor infectați a depășit 64.400 de cazuri. S-au înregistrat și 19 noi decese legate de Covid-19, ceea ce ridică totalul la peste 1.500 (1.514).

De marți, situația de urgență în sănătate publică a fost extinsă în aproape toate raioanele din R. Moldova din cauza înmulțirii noilor cazuri de Covid-19. Excepție fac raioanele Hâncești, Leova și Soroca, unde se atestă sub 100 de cazuri la 100 de mii de locuitori.

Extinderea așa-numitului „cod roșu” de alertă epidemiologică a fost decisă de Comisia națională extraordinară de sănătate publică care a constatat o creștere alarmantă a numărului de noi contaminări cu coronavirus la suta de mii de locuitori (parametrul luat în calcul pentru a estima gravitatea situației epidemiologice).

Covid-19: peste 38 de milioane de infectați în lumea întreagă, noi restricții drastice în Europa

La Praga, în Cehia, s-au închis multe magazine și restaurante în centrul istoric din lipsă de clienți, ca urmare a carantinei parțiale împusă de autorități pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, 13 octombrie 2020.

Peste 38 de milioane de oameni în lumea întreagă sunt infectați cu noul coronavirus și aproape un milion 100 de mii au murit ca urmare a contaminării, iar Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că numărul deceselor ar putea să crească semnificativ ca urmare a exploziei de noi cazuri, care are loc în acest moment în Europa.

Zilnic, în Europa se înregistrează în jur de 100 de mii de noi cazuri, creșterile cele mai dramatice sunt în Cehia, Elveția și Rusia. Și peste tot se iau noi măsuri severe de limitare a vieții sociale, într-o încercare de a controla răspândirea noului coronavirus. Miercuri seară, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că pentru cel puțin patru săptămâni circulația pe timpul nopții va fi interzisă la Paris și în alte opt mari orașe. De sâmbătă, 17 octombrie, locuitorii acelor orașe au interdicția de a circula între ore 21 și 6 dimineața.

În Catalonia, în nordul Spaniei, se închid restaurantele și barurile pentru două săptămâni. Spania are una din cele mai ridicate rate de infectare în Europa, cu aproape 900 de mii de cazuri de coronavirus și peste 33 de mii de decese legate de Covid-19.

Olanda a luat măsuri similare, la care se adaugă o limitare a vânzării de alcool și obligativitatea, în unele locuri, de a purta mască și în aer liber.

În Rusia, miercuri se raportau peste 14 mii de cazuri noi, un număr record de la izbucnirea pandemiei. De peste 10 zile, numărul de noi cazuri raportat zilnic este de 10 mii sau mai mare.

Autoritățile cehe au impus, de asemenea, o carantinare parțială între 14 octombrie - 3 noiembrie pentru a opri răspîndirea infectărilor cu coronavirus. Numărul de noi cazuri pe zi ajunsese marți la 8.325. Școlile, barurile și restaurantele au fost închise, au fost închise temporar și căminele studențești și a fost interzis consumul de alcool în public.

În R. Moldova s-au înregistrat miercuri din nou peste o mie 100 (1.149) de noi cazuri de contaminare cu COVID-19. Numărul total al celor infectați a depășit 64.400 de cazuri. S-au înregistrat și 19 noi decese legate de Covid-19, ceea ce ridică totalul la peste 1.500 (1.514).

UE impune sancțiuni din cauza otrăvirii cu noviciok a liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi

Imagine de arhivă

Uniunea Europeană a decis să impună sancțiuni împotriva a șase persoane și a unei entități din cauza otrăvirii în august cu noviciok a liderului opozției ruse Aleksei Navalnîi.

Agențiile occidentale de știri citează surse diploimatice neidentificate cu declarația că decizia a fost luată la o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles în 14 octombrie, la două zile după ce miniștrii de externe UE au susținut propunerea de a lua măsuri punitive împotriva cetățenilor ruși bănuiți că l-au otrăvit pe Navalnîi, aproape luîndu-i viața.

Sancțiunile, care constau din înghețarea conturilor și interdicții de călătorie, ar putea intra în vigoare în cîteva zile, relatează DPA. Agenția germană de știri citează surse UE care spun că e vorba de membri ai serviciilor de securitate rusești și de Institutul de stat pentru cercetări în chimia organică și tehniologie, care a dezvoltat agentul neurotoxic noviciok în era sovietică.

Lavrov: Moscova nu vede nici o perspectivă pentru extinderea noului tratat START

O rachetă balistică intercontinentală Avangard lansată de pe un camion undeva în Rusia, imaine nedatată.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov spune că Moscova nu vede nici o perspectivă pentru extinderea noului tratat START de control al armamentelor încheiat cu Statele Unite, chiar dacă dorește continuarea negocierilor pe marginea acestui subiect.

Vorbind miercuri într-un interviu pentru mai multe posturi de radio rusești, Lavrov a respins de asemenea drept „lipsită de scrupule” sugestia negociatorului-șef american Marshall Billingslea că Washingtonul și Moscova ar fi ajuns la o înțelegere de prelungire a ultimului acord privind armele atomice dintre Rusia și Statele Unite, pentru o perioadă nedefinită.

Acordul de limitare a armelor nucleare strategice încheiat în 2010 expiră în februarie 2021, și poate fi extins pe o perioadă de cinci.

Azerbaidjanul a confirmat că a bombardat un sit de rachete de pe teritoriul Armeniei

Imagine generică.

Azerbaidjanul a confirmat că a bombardat un sit de rachete de pe teritoriul Armeniei, prima oară când autoritățile de la Baku recunosc că au lovit o țintă în interiorul Armeniei, spunînd că rachetele lansate de acolo aveau ca ținte zone civile din Azerbaidjan.

Atacul, care ar putea duce la o escaladare a conflictului din Nagorno-Karabah, a distrus un sistem de rachete balistice-tactice, lucru confirmat de ministerul armean al apărării, care a negat însă că forțele armene ar fi atacat în trecut ținte de pe teritoriul azer.

Între timp, forțele azere și cele armene au continuat luptele în și împrejurul regiunii separatiste Nagorno-Karabah, învinovățindu-se reciproc de încălcarea armistițiului din 10 octombrie, și igorînd apelurile internaționale ca să respecte acel armistițiu.

Autoritățile de la Praga au impus o carantinare parțială între 14 octombrie - 3 noiembrie

Praga în izolare totală, 25 martie 2020.

Autoritățile de la Praga au impus o carantinare parțială între 14 octombrie - 3 noiembrie pentru a opri răspîndirea infectărilor cu coronavirus, care ajunseseră marți la 8.325 în ultimele 24 de ore.

Școlile, barurile și restaurantele au fost închise, restaurantele putînd funcționa în sistem de livrare la domiciliu. Au fost închise temporar și căminele studențești și a fost interzis consumul de alcool în public.

În 13 octombrie Rusia a raportat aproape 14.000 de noi cazuri în 24 de ore și 244 de noi decese cauzate de Covid-19.

În Spania, sute de medici primari au intrat în grevă, cerînd condiții de muncă mai bune, în timp ce numărul infectărilor a ajuns aproape de 900.000, iar cel al deceselor a depășit 33.000. Madridul și mai multe suburbii sînt în izolare totală de săptămâna trecută.

Începînd de miercuri, în România se impun noi restricții progresive, în funcție de rata de infectare cu noul coronavirus.

Situația de urgență în sănătate publică a fost extinsă de marți în aproape toate raioanele din R. Moldova din cauza înmulțirii noilor cazuri de Covid-19. Excepție fac raioanele Hâncești, Leova și Soroca, unde s-au înregistrat sub 100 de cazuri la suta de mii de locuitori.

Expert: UE și-a reconfirmat rolul de principal partener comercial al Chișinăului și în pandemie

Imagine generică.

Pandemia COVID-19 și restricțiile impuse au dus la o scădere a comerțului Republicii Moldova, inclusiv cu Uniunea Europeană. Dar blocul comunitar și-a reconfirmat rolul de partener comercial principal al Chișinăului, astfel că exportul de produse esențiale nu a fost stopat pentru nicio zi în timpul pandemiei, a declarat Vasile Plămădeală, expertul în comerț din Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, într-un interviu pentru Radio Chișinău.

Freedom House: unele guverne se folosec de pandemie ca să combată dizidența

Imagine generică.

Mai multe guverne ale lumii folosesc pandemia pentru a-și intensifica supravegherea și pentru a reprima disidența online, atrage atenția organizația nonguvernamentală Freedom House, într-un raport publicat miercuri.

„Pandemia accelerează dependența societății de tehnologiile digitale, într-un moment în care internetul devine tot mai puțin liber. Fără garanții adecvate pentru viața privată și stat de drept, aceste tehnologii pot fi cu ușurință reconvertite în (instrument de) reprimare politică", a declarat președintele Freedom House, Michael Abramowitz.

Freedom House constată o reducere a libertăților pe internet pentru al 10-lea an consecutiv, pe baza unui clasament pe care ea îl stabilește pentru 65 de țări. Raportul constată un declin notabil în țările unde autoritățile au impus limitarea accesului la internet, cum ar fi Birmania, Kârgâzstan, India sau Rwanda.

România: Sf. Parascheva, sărbătorită doar de ieșeni

Racla cu moaștele Sf. Parascheva

Slujba de prăznuire a hramului Sfintei Parascheva are loc la Iași în condiții speciale impuse de pandemia de coronavirus. Racla cu moaştele a fost scoasă din Catedrala Mitropolitană, dar credincioșii pot participa doar dacă dovedesc că sunt din Iași.

Sute de persoane s-au adunat în apropierea Catedralei Mitropolitane din Iași pentru a-și exprima nemulțumirea față de restricțiile impuse de autorități. Participanții, mulți dintre ei fără mască, s-au certat și s-au îmbrâncit cu jandarmii forțând intrarea în curtea catedralei.

Tradiționalul pelerinaj care are loc încă din 1641 a fost interzis de autorități în contextul creșterii numărului de cazuri de coronavirus. Slujba s-a desfăşurat în prezenţa a aproximativ 100 de persoane din Iaşi aflate în curtea mitropolitană la distanţă, aşa cum cer normele de distanţare fizică în timpul pandemiei, potrivit Agerpres.

Slujba liturgică a putut fi urmărită şi din Piaţa Unirii şi în Piaţa Palatului Culturii, unde sunt amplasate câte 250 de scaune, precum şi ecrane video şi sisteme de sonorizare.

Tot din cauza pandemiei, municipalitatea nu va mai oferi anul acesta tradiţionala masă cu sarmale, colăcei, fructe şi vin.

Mai multe pe: romania.europalibera.org

Apelul președintelui Kârgâzstanului la respectarea constituției

Protest la Bișkek, Kârkâzstan, sâmbătă 10 octombrie 2020

Președintele Sooronbai Jeenbeko a lansat miercuri, 14 octombrie, un apel partidelor politice și populației să respecte legile, să nu încerce să obțină o schimbare prin violență.

Sooronbai a respins numirea noului premier Sadyr Japarov, ales de un grup de deputați din vechiul parlament. Japarov era condamnat pentru răpire și a fost eliberat din închisoare în timpul revoltei provocată de alegerile generale. Numirea sa a fost respinsă de președinte, pe motiv că la alegerea sa nu s-a făcut cu cvorumul necesar.

Ambasada americană la Bișkek și-a exprimat sprijinul pentru „eforturile președintelui Jeenbekov, ale politicienilor, societății civile și juriștilor de a reimpune ordinea constituțională”. Crima organizată, a mai avertizat ambasada, reprezintă o amenințare la adresa democrației din Kârgâzstan.

Norvegia acuză Rusia de un atac cibernetic asupra Parlamentului

Parlamentul norvegian de la Oslo.

Norvegia a acuzat Rusia pentru un atac cibernetic asupra sistemului de e-mail al parlamentului norvegian desfășurat în august. Ministrul de externe, Ine Eriksen Soreide, a numit acest lucru un incident grav care afectează „cea mai importantă instituție democratică” a țării.

Moscova a respins afirmația, numind-o „provocare serioasă și voită” iar ambasada Rusiei la Oslo a susținut că nu au fost prezentate dovezi.

În septembrie, conturile de e-mail aparținând mai multor oficiali au fost compromise în timpul unui atac cibernetic, iar unele informații au fost descărcate, au anunțat autoritățile norvegiene. Dar amploarea completă a daunelor cauzate de atac nu a fost făcută publică.

În august, Norvegia a expulzat un diplomat rus, suspectat de spionaj. Rusia a ripostat prin expulzarea unui diplomat norvegian câteva zile mai târziu.

Covid-19: pentru prima dată în istoria sa, Filarmonica din New York își anulează sezonul

Cvartet de coarde al Filarmonicii din New York, într-un recital pe stradă, în vară, când se anulase numai prima parte a sezonului 2020-21, New York.

Pentru prima data în istoria sa de 178 de ani, Filarmonica din New York și-a anulat tot sezonul 2020-21 din cauza pandemiei de coronavirus, după ce Opera Metropolitană „Met” făcuse recent același lucru. Tot ca „Met”-ul, Filarmonica intenționează să difuzeze, online, concerte preînregistrate de mici ansambluri de muzicieni din orchestră.

Această anulare „nu este doar fără precedent, ci este și devastatoare, atât pentru moralul muzicienilor și al publicului, cât și prin consecințele sale economice profunde", a spus Deborah Borda, președinta executivă a Filarmonicii, într-un comunicat de presă.

Alegeri americane: campania electorală se mută în Florida pentru a se adresa preponderent seniorilor

Președintele Donald Trump și contracandidatul democrat Joe Biden în prima (și până acum singura) dezbatere televizată, 29 septembrie 2020.

În Statele Unite, seniorii au fost ținta celor mai recente mitinguri electorale organizate de candidații la prezidențialele din 3 noiembrie, o categorie de alegători cheie pentru orice victorie în cursa pentru Casa Albă. Reprezintă circa 16% din electorat, dar seniorii sunt tradițional o categorie demografică foarte activă în alegeri.

Atât președintele Donald Trump, care și-a reluat numai de sâmbătă activitatea electorală după ce fusese testat pozitiv pentru Covid-19, cât și contracandidatul său democrat Joe Biden au fost în Florida. Un stat cheie în alegerile prezidențiale și care are un procent mai mare de seniori decât restul țării.

Joe Biden a atacat din nou strategia administrației Trump în combaterea pandemiei de coronavirus, amintind că Statele Unite sunt una din țările cele mai afectate din lume. „Singurul senior de care se preocupă Donald Trump este Donald Trump”, a declarant între altele Biden (77 de ani) la o întîlnire cu seniori. Trump, în vârstă de 74 de ani, este și el în grupul de risc, în contextul pandemiei de coronavirus. Marți, tot în Florida, președintele declara, la mitingul său electoral, că seniorii sunt „grupul său preferat”, precizând totodată că se simte mai „puternic” decât oricând, după tratamentul urmat pentru Covid-19.

Cu toate acestea, aproape 60% din americani critică strategia administrație în combaterea pandemiei, arată un sondaj Reuters/Ipsos, realizat imediat după ce președintele Trump a ieșit din carantină.

Iar printre seniori, arată alt sondaj, Biden conduce cu 27% în preferințele de vot în fața președintelui Trump. În America, numărul deceselor legate de Covid-19 este unul din cele mai ridicate din lume cu peste 215 mii, iar din acestea, 80% s-au înregistrat în grupa de vârstă 65+, arată cifrele Centrului pentru Prevenirea și Combaterea Bolilor (CDC).

Covid-19: în România se prelungește starea de urgență

De miercuri 4 octombrie, în România se impun noi restricții progresive, în funcție de rata de infectare cu noul coronavirus. Ministrul român al sănătății, Nelu Tătaru și secretarul de stat Raed Arafat au anunțat că starea de alertă va fi prelungită cu încă 30 de zile. Evenimentele private - nunți, botezuri, aniversări, mese festive - în spațiile închise și deschise sunt interzise pe plan național.

Activitatea restaurantelor, cafenelelor, teatrelor și cinematografelor se va reduce treptat și se poate ajunge la închiderea acestora în localitățile unde indicele de infectare trece de 3 cazuri noi de Covid-19 la mia de locuitori.

În zonele în care incidența depășește 3 la mie, purtarea măștii este obligatorie în toate spațiile deschise.

Mai multe: romania.europalibera.org

OMS: carantina totală trebuie să fie „ultima soluție” în combaterea pandemiei de Covid-19

Organizația Mondială a Sănătății a estimat marți că reîntoarcerea la perioada de izolare totală, pe care o preconizează deja unele țări din Europa în fața creșterii numărului de cazuri de COVID-19, trebuie să fie „ultima soluție” în lupta cu pandemia de coronavirus. Acest tip de măsuri „nu sunt sustenabile, ținând cont de impactul social și economic mare”, a declarat Tarik Jasarevic, purtătorul de cuvânt al OMS, la o conferință de presă.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a reamintit că țările europene au raportat săptămâna trecută mai mult de 700.000 de noi cazuri de infectare cu coronavirus - cea mai înaltă cifră înregistrată de la începutul pandemiei.

În raportul său săptămânal dat publicității marți, OMS afirmă că numărul săptămânal de noi infectări a crescut în Europa cu 34% iar cel al deceselor legate de Covid-19, cu 16%. Mai mult de jumătate din cazurile noi au fost înregistrate în Marea Britanie, Franța, Rusia și Spania.

Covid-19: scăderea economiei mondiale va fi mai mică decât se estima în vară (FMI)

Fondul Monetar Internațional a estimat marți că scăderea economiei mondiale va fi mai mica decât se estima în iunie, și anume de numai 4,4% în 2020, datorită puternicei recuperări a Chinei și a masivelor stimulente fiscale și monetare acordate de guverne pentru a compesa pierderile provocate de pandemia de coronavirus.

Economia Chinei va crește cu 1,9 % anul acesta, față de 1% nivel anticipat în iunie, în timp ce Statele Unite vor înregistra o scădere a PIB de „numai” 4,3% , față de 8% cât se estima în vară.

Economia din zona euro, estimează FMI, va suferi o cădere istorică în 2020, dar nu atît de gravă cum se așteptase inițial iar redresarea va fi una lentă.

Este de așteptat ca economia zonei euro să se contracte cu 8,3% anul acesta.

Grădinițele din Chișinău se deschid și pentru copii care nu sunt încă înscriși

De pe 1 noiembrie, la Chișinău începe înscrierea la grădiniță a copiilor de până la 4 ani, care nu au fost încă înscriși într-o astfel de insituție. Comisia extraordinară de sănătate publică a municipiului Chișinău a mai decis marți că vor fi asigurați cu măști de protecție peste 8500 de elevi care provin din familii social-vulnerabile, din toate instituțiile de învățământ din capitală.

Marți, ministrul Educației, Igor Șorov estima că în instituții de educație timpurie publice și private situația epidemiologică este mai bună decât în școli. Numai șase grădinițe sunt închise în carantină. Patru copii și 64 de cadre didactice sunt infectate cu noul coronavirus.

Pe de altă parte, 300 de clase de școală sunt în carantină și au ore online, a informat ministrul Educației, Igor Șarov. El a precizat că 284 de elevi și 373 de cadre didactice sunt confirmate pozitiv cu COVID-19.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG