Linkuri accesibilitate

Ştiri

Comisia juridică din Senatul american a încheiat joi audierea candidatei lui Donald Trump la Curtea Supremă

Amy Coney Barrett .

Senatul american se apropie de numirea lui Amy Coney Barrett la Curtea Supremă, după ce Comisia juridică a încheiat joi audierea candidatei lui Donald Trump.

Ultima zi a audierilor a fost dominată de protestele Democraților privind graba cu care a fost audiată Coney Barrett. Democrații s-au plâns și de faptul că judecătoarea a evitat să răspundă la întrebări legate de transferul de putere după alegeri.

Trump a făcut presiuni pentru nominalizarea unui judecător care să ocupe locul vacant la Curtea Supremă după decesul lui Ruth Bader Ginsburg înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, și a spus că se așteaptă ca această Curte să decidă rezultatul scrutinului din cauza unei potențiale fraudări a alegerilor în urma numărului mare de voturi exprimate prin poștă.

Autoritățile electorale americane resping temerile lui Trump, spunînd că votarea prin corespondență are loc de decenii fără probleme în Statele Unite.

Dacă e confirmată de Comisia juridică, nominalizarea lui Amy Coney Barrett va fi votată la sfîrșitul lui octormbrie în plenul Senatului, unde Partidul Republican are o majoritate de 53 la 47. Și dacă Senatul votează numirea ei, Republicanii vor avea o majoritate de 6 la 3 la Curtea Supremă.

Brexit cu sau fără acord comercial?

imegine generică

Negocierile asupra unui Brexit cu tratat comercial cu Uniunea Europeană s-au terminat, a declarat vineri purtător de cuvînt al premierului britanic Boris Johnson, adăugînd că n-are nici un rost ca discuțiile să continue dacă blocul comunitar nu-și modifică substanțial poziția.

Pe de altă parte, surse diplomatice și oficiale citate de agenția Reuters spun că Uniunea Europeană se pregătește pentru continuarea negocierilor comerciale săptămâna viitoare. „[Boris Johnson] n-a spus că vor părăsi masa negocierilor. Asta e doar retorică. N-a spus că nu vor continua să stea de vorbă. Așa că vor sta de vorbă”, a spus un diplomat european citat de Reuters.

Rusia spune că a pus-o pe lidera opoziției din Belarus Svetlana Țihanovskaia pe lista celor mai căutate persoane

Svetlana Țihanovskaia vorbind jurnaliștilor după întrevederea cu ministrul canadian de externe, Vilnius , 16 octombrie 2020

Rusia spune că a pus-o pe lidera opoziției din Belarus Svetlana Țihanovskaia pe lista cekor mai căutate persoane, după ce regimul autoritar de la Minsk a pretins că Țijanovskaia a cerut răsturnarea ordinii constituționale din țara sa.

Presa rusească citează vineri ministerul rus de interne cu declarația că măsura a fost luată în conformitate cu înțelegerile regionale convenite în cadrul uniunii dintre Rusia și Belarus.

Acum trei zile, Țihanovskaia i-a adus la cunoștință președintelui președintelui Aleksandr Lukașenka un așa-numit „ultimatum al poporului”, în care i se cere să demisioneze pînă în 25 octombrie, în caz contrar urmînd ca în Belarus să se declașeze o grevă generală.

Într-un interviu pentru radio Europa Liberă din 16 octombrie, Svetlana Țihanovskaia a spus că decizia de a anunța ultimatumul poporului nu-i aparține doar ei, ci a fost luată de Consiliul de coordonare a opoziției, de partide politice din opoziție, diverse grupări protestatare, de reprezentanți ai muncitorilor greviști și de cetățeni belaruși bătuți și torturați de poliție.

Lukașenka s-a declarat învingător în alegerile prezidențiale din 9 august, dar opoziția și cea mai mare parte a societății belaruse spun că scrutinul a fost falsificat, și cer demisia lui Lukașenka în ample demonstrații de protest reprimate cu brutalitate de poliție.

În 12 octombrie Uniunea Europeană l-a pus pe liderul autoritar de la Minsk pe lista ei de sancțiuni.

Vladimir Putin a propus prelungirea cu un an fără precondiții a tratatului de dezarmare nucleară cu Statele Unite

Imagine generică.

Președintele rus Vladimir Putin a propus prelungirea cu un an fără precondiții a tratatului bilateral de dezarmare nucleară cu Statele Unite, pentru a permite negocierea revigorării lui.

Putin i-a cerut de asemenea ministrului de externe Serghei Lavrov la ședința de vineri a Consiliului de securitate din Rusia să pregătească poziția rusească asupra tratatului și să informeze Statele Unite cu privire la această evoluție.

Propunerea lui Putin - care a spus că ar fi „extrem de trist” ca acest acord să dispară - a venit după ce șeful diplomației ruse spusese acum două zile să Moscova nu vede nici o perspectivă a extinderii tratatului, deși intenționează să negocieze acest subiect.

Noul tratat START încheiat în 2010 care limitează armele nucleare strategice urmează să expiră în februarie anul viitor, și poate fi prelungit pentru încă cinci ani, ceea ce Moscova spune că e pregătită să o facă, fără precondiții.

Casa Albă, care s-a retras deja din alte tratate de control al armamentelor, acuzînd Moscova că le încalcă, a cerut Chinei să se alăture Rusiei și Statelor Unite în a găsi un înlocuitor al noului START, dar guvernul chinez e reticent.

Noul premier din Kârgâzstan preia temporar prerogativele președintelui

Noul premier kârgâz Sadyr Japarov , Bișkek, 16 octombrie 2020.

Președintele Kârgâzstanului, Sooronbai Jeenbekov, a demisionat iar prerogativele sale au fost transferate de parlament noului premier Sadyr Japarov după zile de proteste și incertitudini politice provocate de alegerile generale din 4 octombrie. Între timp, alegerile au fost anulate iar fostul guvern a demisionat.

La ședința de vineri, Parlamentul a ridicat și starea de urgență, decretată în capitala Bișkek cu cinci zile în urmă. Japarov, condamnat la ani de detenție pentru răpire, a fost eliberat în timpul protestelor recente și numit premieru cu două zile în urmă.

Într-o declarație oficială din 15 octombrie, președintele Jeenbekov a spus că a decis să-și dea demisia „pentru că pacea și unitatea în țară e mai importantă decât orice post”. „Nu vreau să rămân în istorie ca un președinte sângeros care tras în proprii lui cetățeni”, se mai spune în declarația președintelui demisionar.

Deputați Pro Moldova au fost în Turcia unde se bănuiește că s-ar fi aflat și V. Plahotniuc

Liderul democrat, Vlad Plahotniuc, Andrian Candu și premierul Pavel Filip după discuțiile cu președintele Igor Dodon, Chișinău, 2 aprilie 2019.

Liderul Pro Moldova, Andrian Candu a relatat că 11 deputați PRO Moldova au fost la sfârșitul lunii august în Turcia, unde au discutat despre participarea în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. În cadrul unei emisiuni la Jurnal TV (relatează ZdG), Candu a precizat că deputații Pro Moldova au fost în Turcia între 29-31 august dar nu s-ar fi întâlnit cu fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc.

Se știe, dintr-o declarație a ambasadei americane la Chișinău că Plahotniuc a plecat din Statele Unite pe 28 august iar ulterior s-a aflat că autoritățile moldovene bănuiesc că acesta ar fi fost în Turcia, de unde Procuratura Generală i-a cerut și extrădarea. Vlad Plahotniuc a plecat din R. Moldova în iunie 2019, când Partidul său Democrat a fost forțat să se retragă de la guvernare, ulterior s-a aflat că era în Statele Unite, unde ceruse azil, cerere respinsă anul acesta. Din ianuarie, Plahotniuc și familia sa apropiata au interdicție de a mai primi viză de intrare în SUA, sancțiune decisă de Departamentul de stat din cauza acțiunilor de corupție ale lui Plahotniuc, care „au compromis sever independența instituțiilor democratice din Moldova”.

UE și Marea Britanie rămân în negocieri pentru un acord privind viitorul relațiilor după Brexit

Summitul Uniunii Europene continuă vineri. Discuțiile se concentrează asupra negocierilor privind relațiile viitoare cu Marea Britanie, odată cu încheierea perioadei de tranziției și ieșirea definitivă a țării din UE la sfârșitul anului, discuții care sunt în impas de luni de zile. Joi, în prima zi a summit-ului, cancelara germană Angela Merkel a declarat că ambele părți trebuie să găsească un compromis acceptabil, semnalizând disponibilitatea UE de a continua dialogul. Premierul britanic Boris Johnson pusese inițial o dată limită, 15 octombrie, pentru reluarea dialogului – dată care a trecut fără ca Marea Britanie să se fi retras de la discuții.

Pe de altă parte, joi după-amiază, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a părăsit reuniunea după ce un membru al staff-ului său a fost testat pozitiv.

Deși dimineață fusese testată negativ, von der Leyen a părăsit reuniunea din spirit de precauție, pentru a se izola.

FMI: pandemia de coronavirus ar putea lăsa „urme adânci” pe economia mondială

Criza provocată de pandemia de coronavirus ar putea lăsa „urme adânci în economia mondială” a avertizat joi Fondul Monetar Internațional care esitmează că anul acesta, economia mondială o să scadă cu 4,4%. Un procent fără precedent de la Marea Depresie din 1930. Directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva a îndemnat statele lumi să coopereze, mai ales în combaterea pandemiei de coronavirus iar reuniunea de joi a miniștrilor de finanțe din țările membre în FMI s-a încheiat cu adoptarea unei declarații în care se cere guvernelor să sprijine masiv economiile naționale pentru a diminua efectele pandemiei.

Pentru a doua zi consecutiv, în România sunt peste 4 mii de noi cazuri de Covid-19

Iași, protestul unor angajați din domeniul HoReCa împotriva noilor măsuri sanitare. Orașul are una din cele mai ridicate incidențe de noi cazuri din România.

În România s-au înregistrat joi din nou peste 4 mii de cazuri de contaminare cu Covid-19 , din nou cele mai multe fiind la București, cu peste 770. În acest moment, capitala României are o incidență a ratei de noi infectări de aproape 3 la mie, care automat ar pune orașul în așa-numitul „scenariu roșu”, care ar duce între altele la închiderea școlilor și limitarea și mai drastică a vieții sociale. Rata incidenței în România se bazează pe numărul de noi infectări la mia de locuitori și se actualizează odată la 14 zile. În multe alte state europene, inclusiv R. Moldova, această rată se calculează raportat la 100 de mii de locuitori, actualizarea fiind făcută săptămânal. În total, România a ajuns la aproape 170 de mii de cazuri de infectare cu noul coronavirus.

SUA: dezbateri electorale în paralel, dominate de problema pandemiei

În multe state americane se votează deja în cadrul alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2020, imagine de la Philadelphia, statlul Pennsylvania, 7 octombrie 2020.

În Statele Unite, în locul celei de a doua dezbateri televizate, candidații la președinției, Donald Trump și democratul Joe Binden au participat la două dezbateri separate, la două televiziuni naționale, transmise în paralel la aceeași oră. Ambele discuții, organizate sub forma unei serii de întrebări și răspunsuri din partea publicului, s-au concentrat pe problema pandemiei de coronavirus, America fiind una din țările cele mai afectate din lume cu peste 210 mii de decese legate de Covid-19.

Biden a criticat din nou întreaga strategie a administrației Trump și mai ales declarațiile președintelui, legate de pandemie și măsurile de securitate sanitară cum ar fi purtarea măștii de protecție, declarații care de multe ori au contrazis recomandările comunității de experți în probleme de sănătate publică. „Cuvintele președintelui contează” a declarat Biden, la fel „și modul cum se comportă” – referire la faptul că Trump rareori poartă o mască de protecție în public.

Președintele, pe de altă parte, a reafirmat că administrația sa a luat toate măsurile necesare pentru a limita răspândirea pandemiei și pentru a accelera dezvoltarea unui vaccin eficient și sigur. „Suntem pe punctul de a trece de momentul critic” a susținut președintele, în dezbaterea televizată.

Săptămâna viitoare este programată a doua și ultima dezbatere prezidențială televizată, la care vor participa ambii candidați. Cea de vineri a fost anulată, pentru că Trump a refuzat o dezbatere „online” cu Biden, cum propusese Comisia Națională de Organizare, după ce președintele fusese testat pozitiv pentru Covid-19.

Alegerile prezidențiale din America sunt programate pe 3 noiembrie iar potrivit sondajelor naționale, democratul Joe Biden conduce clar în preferințele electoratului dar alegerile nu sunt decise prin vot direct, național, ci de votul electorilor din fiecare stat. În multe state americane se votează deja, în paralel cu votul prin corespondență sau în unele state, votul electronic. Din cauza pandemiei de coronavirus, este de așteptat ca anul acesta, numărul celor care votează la distanță să fie mult mai mare ceea ce ar putea amâna și anunțarea rezultatelor după 3 noiembrie.

Peste 8 milioane de infectați cu coronavirus în SUA - Europa se întoarce la recordurile din primăvară

Coadă la testul de Covid-19, Brooklyn, New York, 8 octombrie 2020.

Numărul total al celor contaminați cu noul coronavirus în Statele Unite a trecut de 8 milioane, după ce joi, s-au anunțat încă 60 de mii de cazuri noi de infectare. Cel mai mare număr din august, potrivit Universității Johns Hopkins. Experții cred că explozia de noi cazuri se datorează redeschiderii școlilor și universităților și faptului că oamenii nu mai respectă consecvent măsurile de bază de securitate sanitară.

Numărul de noi cazuri crește în mod alarmant și în Europa, care a întrecut Statele Unite și India ca număr de noi infectări pe zi. Multe guverne au impus măsuri drastice de limitare a vieții sociale: în Cehia s-au închis școlile și restaurantele și s-a interzis consumul de alcool în locuri publice, în Franța s-a impus și o interdicție de circulație pe timpul nopții la Paris și în alte mari orașe.

În Marea Britanie, jumătate din nordul Angliei este pusă sub restricții sanitare severe. În Germania, Italia și Polonia, numărul de noi infectări atinge din nou nivelul din primăvară, motiv pentru care directorul pentru Europa al Organizație Mondiale a Sănătății a declarat joi că măsurile speciale de securitate sanitară luate de guvernele europene sunt „absolut necesare”.

R. Moldova: crește constant incidența cazurilor de Covid-19

Chișinău, Hramul orașului, 14 octombrie 2020.

În R. Moldova, incidența noilor cazuri de coronavirus a crescut în ultimele două săptămâni de la 238 de cazuri la 100 de mii de locuitori la 324 de cazuri.

O incidență sporită se menține, în special, în centrul R. Moldova, a precizat joi secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Constantin Rîmiș, la o conferință de presă.

„Observați că se menține o incidență sporită în municipiul Chișinău, Vulcănești, Cimișlia, Bălți.” a arătat Rîmiș .

Creșterea procentului de noi contaminări este pusă pe seama faptului că unii agenți economici, dar și cetățenii nu respectă măsurile de protecție și de de prevenire a răspândirii de coronavirus, a precizat reprezentantul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Andrei Ciuburciu.

Sănătatea a continuat să domine audierea la Comisia Juridică a Senatului american a lui Amy Coney Barrett

Sănătatea a continuat să domine audierea la Comisia Juridică a Senatului american a lui Amy Coney Barrett, candidata președintelui Donald pentru un postla Curtea Supremă a Americii.

Pentru că nu pot bloca numirea ei, democrații se folosesc de aceste audieri pentru a pune în scenă o campanie anti-Republicană la mai puțin de trei săptămâni înainte de alegerile preidnețiale din 3 noiembrie.

În cea de-a treia zi a audierilor, Amy Coney Barrett a continuat în 14 octombrie să evite să răspundă la întrebări legate schimbarea climei, avort, sănătate, imigrație, căsătorii gay, și alte chestiuni.

Barrett s-a eschivat de la întrebări legate de politică sau de politici publice, și a spus că nu se cuvine să comenteze despre ce anume decizii ar putea lua în cazurile ce îi vor fi prezentate. Ea a promis că va lua decizii în funcție de fiecare caz în parte, fără nic un fel de prejudecată.

Chirtoacă: ministrul rus de externe e vinovat de amestec în afacerile interne ale R. Moldova

Dorin Chirtoacă la conferința de joi 15 octombrie

Ministrul rus de externe e vinovat de amestec în afacerile interne ale R. Moldova, a afirmat joi fostul primar al Chișinăului și candidat la alegerile prezidențiale de la 1 noiembrie, Dorin Chirtoacă. Chirtoacă a cerut la o conferință de presă convocarea amabsadorului rus la ministerul moldovean de externe de la Chișinău pentru a i se înmâna o notă de protest față de afirmațiile făcute miercuri de șeful diplomației ruse Serghei Lavrov.

Într-un interviu cu mai multe posturi de radio rusești, Lavrov a spus că, cităm după agenția Infotag: „Statele Unite încearcă să subjuge pe toată lumea și să creeze un «abces» în Moldova și fostul spațiu sovietic”, am încheiat citatul.

Înaintea alegerilor prezidențiale, a mai spus Serghei Lavrov, americanii încearcă să prevină refacerea coaliției dintre Maia Sandu, Igor Dodon și Partidului Socialiștilor, pentru a asigura victoria în alegeri a forțelor pro-occidentale.

Șeful diplomației ruse s-a referit și la formatul 5+2 de soluționare a conflictului transnistrean, dînd de înțeles că acesta nu ar funcționa din cauza Statelor Unite.

Dorin Chirtoacă spune că aceste declarații sînt jignitoare și constituie un amestec în treburile interne ale țării, fiind făcute în plină campanie electorală. El se declară nedumerit că nici conducerea statului, nici candidații la alegerile prezidențiale nu reacționează la afirmațiile lui Lavrov.

UE și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva unor oficialități apropiate lui Putin pentru otrăvirea lui Navalnîi

Alexei Navalnîi și Vladimir Putin.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva unor oficialități apropiate liderului rus Vladimir Putin pentru otrăvirea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi în luna august.

La presiunea Franței și Germaniei, unde Navalnîi a fost tratat după ce a leșinat înr-un avion venind din Siberia, UE și Marea Britanie au sancționat șase ruși și centrul de cercetări științifice de stat unde a fost dezvoltat noviciokul în era sovietică. Între cei sancționați se află și Alexandr Bortnikov, șeful serviciului federal de securitate al Rusiei (FSB), și Serghei Meniailo, trimisul lui Putin în Siberia.

Kremlinul a condamnat sancțiunile, spunînd că sînt o măsură deliberată și neprietenoasă, și a promis să riposteze.

În ciuda faptului că Marea Britanie a părăsit UE, Londra se coordonează cu blocul comunitar în privința sancțiunilor , în parte pentru a evita ca acei care sînt sancționați să-și mute bunurile, au declarat surse diplomatice citate de agenția Reuters.

OMS: sporirea numărului de infectări Covid-19 în Europa va fi urmată de creșterea numărului deceselor

Imagine generică.

Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că sporirea numărului de infectări Covid-19 în Europa va fi urmată de creșterea numărului deceselor, în timp ce guvernele de pe continent impun noi închideri și restricții severe.

Mai mult de 38 de milioane de oameni erau infectați cu coronavirus, și aproape un milion o sută de mii au decedat din cauza acestui virus pînă în 14 octombrie. Numărul de cazuri noi în Europa ajunge cam la 100.000 zilnic, creșteri record fiind înregistrate în Italia, Cehia, Elveția și Rusia.

În Franța, președintele Emmanuel Macron a anunțat interdicția de ieșire din casă pe timp de noapte pentru cel puțin patru săptămâni la Paris și în alte opt orașe. Începînd cu 17 octombrie, locuitorii acestor orașe nu vor avea dreptul să iasă din casele lor între 9 seara și 6 dimineața.

Autoritățile din regiunea spaniolă Catalonia au ordonat închiderea barurilor și a restaurantelor pentru următoarele 15 zile. Numărul infecțiilor din Spania e printre cele mai înalte din Uniunea Europeană, aproape de 900.000 de cazuri confirmate și peste 33.000 de decese.

Olanda a impus măsuri similare, reducînd vânzarea de alcool și noi reguli de purtare a măștilor în public.

În Rusia au fost raportate mai mult de 14.000 de infectări, cea mai înaltă cifră de la începerea pandemiei și ultima din cele 11 zile consecutive cu peste 10.000 de infectări zilnice.

Președintele Kârgâzstanului, Sooronbai Jeenbekov, a demisionat

Președintele demisoonar ala Kârgâstanului, imagine de arhivă.

Președintele Kârgâzstanului, Sooronbai Jeenbekov, a demisionat în urma amplelor demonstrații de protest împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare care i-au dat victoria lui și guvernului său.

Într-o declarație oficială din 15 octombrie, Jeenbekov a spus că a decis să-și dea demisia „pentru că pacea și unitatea în țară e mai importantă decît orice post”. „Nu vreau să rămân în istorie ca un președinte sângeros care tras în proprii lui cetățeni”, se mai spune în declarația președintelui demisionar.

Jeenbekov a demisionat la o zi după ce a aprobat decizia parlamentului de a-l numi premier pe Sadîr Japarov. Confirmarea lui Japarov, care în timpul protestele fuses eliberat din închisoare unde ispășea o pedeapsă lungă pentru răpire, a împins Kârgâzstanul spre ieșirea din criza declanșată de protestele împotriva rezultatelor oficiale ale scrutinului din 4 octombrie.

Bănuind că alegerile parlamentare din 4 octombrie au fost falsificate, opoziția kârgâză a ieșit lunea trecută în stradă și a răsturnat guvernul, obținând anularea rezultatelor alegerilor.

Președintele Trump își intensifică turneul electoral în statele „indecise”

Președintele Donald Trump la mitingul electoral de pe aeroportul din Des Moines, Iowa, 14 octombrie 2020.

Președintele american Donald Trump își continua campania electorală susținută în statele așa-numite indecise, cruciale pentru o victorie în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie. După ce a fost infectat cu noul coronavirus și spitalizat trei zile, Trump folosește perioada scurtă de care a avut nevoie pentru a-și reveni ca argument împotriva celor care critică strategia administrație în combaterea pandemiei și declarațiile sale repetate prin care a încercat să diminueze pericolul reprezentat de noul tip de coronavirus. Statele Unite se numără printre cele mai afectate țări din lume cu aproape 8 milioane de persoane infectate și peste 216 mii de decese legate de Covid-19.

Cu toate acestea, la cel mai recent miting al președintelui, în statul Iowa, mulți dintre participanți nu purtau mască, nici nu respectau distanța socială.

Recent, prima doamnă, Melania Trump, declara că nu numai ea și președintele, dar și fiul lor Brandon, de 14 ani, a fost contaminat cu noul coronavirus.

Acum, Trump invocă forma ușoară a bolii pe care a avut-o fiul său pentru a justifica faptul că susține deschiderea școlilor și, în general, revenirea la normalitate, deși experții recomandă multă precauție.

Contracandidatul lui Trump, democratul Joe Biden duce, spre deosebire de președinte, o campanie mult mai „intima”, cu reuniuni restrânse, bazându-se mult mai mult pe discuții, dezbateri și mesaje online.

Pentru moment, sondajele națioanale îl plasează pe Biden clar în avans față de președintele Trump, numai că în sistemul american, președintele nu este ales prin vot direct, ci indirect, prin votul delegaților sau electorilor din fiecare stat.

SUA: candidata la funcția de judecător la Curtea Supremă evită să răspundă la o serie de întrebări fundamentale

Amy Coney Barrett, candidată la un loc de judecător la Curtea Supremă americană, în timpul audierilor din comisia juridică a Senatului, Washington, 13 octombrie 2020.

Audierile candidatei la funcția de judecător la Curtea Supremă din Statele Unite, Amy Coney Barrett au fost dominate de problema sistemului de sănătate, mai ales a asigurărilor de sănătate. Cum nu pot bloca numirea candidatei președintelui Trump, democrații din Comisia juridică a Senatului folosesc cele patru zile de audieri pentru a ataca politica republicană, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie. În penultima zi a audierilor, Barrett a evitat din nou să dea răspunsuri clare la o serie de întrebări legate de asigurările de sănătate, așa-numitul „Obamacare”, dreptul femeilor la întreruperea sarcinii, schimbările climatice, migrație, drepturile comunității gay și alte probleme controversate.

În general, răspunsul lui Barrett a fost că nu este corect să răspundă teoretic la cum ar putea judeca anumite cazuri concrete. Dar a promis că va judeca fiecare caz în parte, fără prejudecăți, în conformitate cu articolele Constituției, așa cum sunt ele formulate. Și fără a se lăsa influențată de credința ei religioasă profundă.

Democrații au criticat faptul că președintele Donald Trump și majoritatea republicană s-au grăbit să numească un candidat la locul vacant de judecător la Curtea Supremă fără să aștepte rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie, argumentând că numirea unui judecător pe viața ar trebui să fie prerogativa viitorului președinte, exprimând astfel, indirect, și voința electoratului american.

Pe fundalul pandemiei de coronavirus, democrații încearcă să demonstreze că numirea lui Barrett ar putea duce la anularea sistemului de asigurări medicale creat de administrația Obama, făcând ca zeci de milioane de americani să rămână din nou, neasigurați.

Dacă Barrett este confirmată, va fi cel de la treilea judecător pe viața la Curtea Supremă numit de președintele republican Donald Trump, cimentând astfel poziția dominantă a conservatorilor. Fapt important, cu posibile implicații imediate, după ce președintele Donald Trump a lăsat de înțeles că ar putea contesta în justiție rezultatul alegerilor din 3 noiembrie, în cazul unei înfrângeri.

Covid-19: România impune noi restricții locale, sunt afectate și pelerinajele religioase

Un grup de credincioși protestează în fața Catedralei Mitropolitane din Iași pentru a fi lăsați să se închine la racla unde sunt depuse moaștele Sf. Parascheva. 14 octombrie 2020. Inquam Photos / Lavinia Cioaca

În România s-a înregistrat un nou record de noi cazuri de Covid-19: miercuri, 14 octombrie, s-au raportat peste 4 mii de cazuri, iar de joi, 15 octombrie, intră în vigoare noile restricții impuse odată cu prelungirea cu două săptămânii a stării de alertă în sănătate. Noile limitări ale vieții sociale vor intra însă în vigoare local, în funcție de rata de infectare care în România se calculează în raport cu mia de locuitori, nu suta de mii de locuitori, ca în alte state europene.

Restricțiile impuse de pandemia de coronavirus au dus la Iași și la ciocniri între pelerini și jandarmi, la catedrala Mitropolitană, miercuri, când s-a sărbătorit hramul Sfintei Parascheva. Inițial, la acest pelerinaj era permisă numai prezența locuitorilor din Iași, cu prezentarea buletinului, ceea ce a provocat nemulțumirea a sute de pelerini veniți din alte regiuni.

Mai multe: romania. Europalibera.org

Restricția fusese impusă de autoritățile locale pentru că la Iași se înregistrează o creștere mare de noi cazuri de coronaviurs, dar fără consultarea prealabilă a BOR, care a protestat. La fel cum a criticat și anularea pelerinajului la București, cu ocazia marcării hramului Sf. Dimitrie cel Nou, la sfârșitul lunii octombrie.

Potrivit datelor INSP, la Iași s-a depășit pragul de 3 cazuri noi la mia de locuitori, care ar atrage cu sine impunerea automată a măsurilor sanitare speciale, decise miercuri de guvernul de la București. Între alte, obligativitatea purtării măștii în spații deschise și închiderea restaurantelor și a cafenelelor.

În R. Moldova, numărul de noi cazuri de Covid-19 pe zi trece iar de o mie

Hramul Chișinăului: sărbătoare de cod roșu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:42 0:00

În R. Moldova s-au înregistrat miercuri din nou peste o mie (1.149) de noi cazuri de contaminare cu COVID-19. Numărul total al celor infectați a depășit 64.400 de cazuri. S-au înregistrat și 19 noi decese legate de Covid-19, ceea ce ridică totalul la peste 1.500 (1.514).

De marți, situația de urgență în sănătate publică a fost extinsă în aproape toate raioanele din R. Moldova din cauza înmulțirii noilor cazuri de Covid-19. Excepție fac raioanele Hâncești, Leova și Soroca, unde se atestă sub 100 de cazuri la 100 de mii de locuitori.

Extinderea așa-numitului „cod roșu” de alertă epidemiologică a fost decisă de Comisia națională extraordinară de sănătate publică care a constatat o creștere alarmantă a numărului de noi contaminări cu coronavirus la suta de mii de locuitori (parametrul luat în calcul pentru a estima gravitatea situației epidemiologice).

Covid-19: peste 38 de milioane de infectați în lumea întreagă, noi restricții drastice în Europa

La Praga, în Cehia, s-au închis multe magazine și restaurante în centrul istoric din lipsă de clienți, ca urmare a carantinei parțiale împusă de autorități pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, 13 octombrie 2020.

Peste 38 de milioane de oameni în lumea întreagă sunt infectați cu noul coronavirus și aproape un milion 100 de mii au murit ca urmare a contaminării, iar Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că numărul deceselor ar putea să crească semnificativ ca urmare a exploziei de noi cazuri, care are loc în acest moment în Europa.

Zilnic, în Europa se înregistrează în jur de 100 de mii de noi cazuri, creșterile cele mai dramatice sunt în Cehia, Elveția și Rusia. Și peste tot se iau noi măsuri severe de limitare a vieții sociale, într-o încercare de a controla răspândirea noului coronavirus. Miercuri seară, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că pentru cel puțin patru săptămâni circulația pe timpul nopții va fi interzisă la Paris și în alte opt mari orașe. De sâmbătă, 17 octombrie, locuitorii acelor orașe au interdicția de a circula între ore 21 și 6 dimineața.

În Catalonia, în nordul Spaniei, se închid restaurantele și barurile pentru două săptămâni. Spania are una din cele mai ridicate rate de infectare în Europa, cu aproape 900 de mii de cazuri de coronavirus și peste 33 de mii de decese legate de Covid-19.

Olanda a luat măsuri similare, la care se adaugă o limitare a vânzării de alcool și obligativitatea, în unele locuri, de a purta mască și în aer liber.

În Rusia, miercuri se raportau peste 14 mii de cazuri noi, un număr record de la izbucnirea pandemiei. De peste 10 zile, numărul de noi cazuri raportat zilnic este de 10 mii sau mai mare.

Autoritățile cehe au impus, de asemenea, o carantinare parțială între 14 octombrie - 3 noiembrie pentru a opri răspîndirea infectărilor cu coronavirus. Numărul de noi cazuri pe zi ajunsese marți la 8.325. Școlile, barurile și restaurantele au fost închise, au fost închise temporar și căminele studențești și a fost interzis consumul de alcool în public.

În R. Moldova s-au înregistrat miercuri din nou peste o mie 100 (1.149) de noi cazuri de contaminare cu COVID-19. Numărul total al celor infectați a depășit 64.400 de cazuri. S-au înregistrat și 19 noi decese legate de Covid-19, ceea ce ridică totalul la peste 1.500 (1.514).

UE impune sancțiuni din cauza otrăvirii cu noviciok a liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi

Imagine de arhivă

Uniunea Europeană a decis să impună sancțiuni împotriva a șase persoane și a unei entități din cauza otrăvirii în august cu noviciok a liderului opozției ruse Aleksei Navalnîi.

Agențiile occidentale de știri citează surse diploimatice neidentificate cu declarația că decizia a fost luată la o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles în 14 octombrie, la două zile după ce miniștrii de externe UE au susținut propunerea de a lua măsuri punitive împotriva cetățenilor ruși bănuiți că l-au otrăvit pe Navalnîi, aproape luîndu-i viața.

Sancțiunile, care constau din înghețarea conturilor și interdicții de călătorie, ar putea intra în vigoare în cîteva zile, relatează DPA. Agenția germană de știri citează surse UE care spun că e vorba de membri ai serviciilor de securitate rusești și de Institutul de stat pentru cercetări în chimia organică și tehniologie, care a dezvoltat agentul neurotoxic noviciok în era sovietică.

Lavrov: Moscova nu vede nici o perspectivă pentru extinderea noului tratat START

O rachetă balistică intercontinentală Avangard lansată de pe un camion undeva în Rusia, imaine nedatată.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov spune că Moscova nu vede nici o perspectivă pentru extinderea noului tratat START de control al armamentelor încheiat cu Statele Unite, chiar dacă dorește continuarea negocierilor pe marginea acestui subiect.

Vorbind miercuri într-un interviu pentru mai multe posturi de radio rusești, Lavrov a respins de asemenea drept „lipsită de scrupule” sugestia negociatorului-șef american Marshall Billingslea că Washingtonul și Moscova ar fi ajuns la o înțelegere de prelungire a ultimului acord privind armele atomice dintre Rusia și Statele Unite, pentru o perioadă nedefinită.

Acordul de limitare a armelor nucleare strategice încheiat în 2010 expiră în februarie 2021, și poate fi extins pe o perioadă de cinci.

Azerbaidjanul a confirmat că a bombardat un sit de rachete de pe teritoriul Armeniei

Imagine generică.

Azerbaidjanul a confirmat că a bombardat un sit de rachete de pe teritoriul Armeniei, prima oară când autoritățile de la Baku recunosc că au lovit o țintă în interiorul Armeniei, spunînd că rachetele lansate de acolo aveau ca ținte zone civile din Azerbaidjan.

Atacul, care ar putea duce la o escaladare a conflictului din Nagorno-Karabah, a distrus un sistem de rachete balistice-tactice, lucru confirmat de ministerul armean al apărării, care a negat însă că forțele armene ar fi atacat în trecut ținte de pe teritoriul azer.

Între timp, forțele azere și cele armene au continuat luptele în și împrejurul regiunii separatiste Nagorno-Karabah, învinovățindu-se reciproc de încălcarea armistițiului din 10 octombrie, și igorînd apelurile internaționale ca să respecte acel armistițiu.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG