Linkuri accesibilitate

Ştiri

COVID-19 în R. Moldova: 398 de cazuri noi de infecție

În ultimele 24 de ore, în Republica Moldova au fost confirmate 398 de cazuri noi de infecție cu coronavirus, dintre care unul de import. În total, până la ziua de astăzi, în Moldova au fost înregistrate 67 050 de cazuri de COVID-19.

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), din numărul total de cazuri, 23 sunt lucrători medicali.

898 de pacienți se află în stare gravă, dintre care 43 de pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată.

Au fost înregistrate încă 15 decese provocate de COVID-19, numărul morților ajungând în Republica Moldova la 1584.

O explozie în provincia Ghor, Afganistan, a ucis cel puțin 12 oameni

La scurt timp după explozia mașinei încărcate cu exploziv. Ghor, Afganistan, 18 octombrie, 2020

Ministerul Afacerilor Interne din Afganistan spune că cel puțin 12 persoane au fost ucise și zeci de răniți după explozia unei bombe în fața unui sediu al poliției locale din centrul Afganistanului.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Tariq Arian, a declarat că o mașină încărcată cu exploziv a fost detonată în centrul Firoz Koh, capitala provinciei Ghor, duminică, în jurul orei locale 11:00. Arian spusese mai devreme că cel puțin 20 de persoane au fost ucise.

Mohammad Nasrat, medic la spitalul central din Ghor, a declarat că mulți dintre răniți se află în stare critică. Se așteptă ca numărul morților să crească. Niciun grup nu și-a asumat răspunderea pentru atac, dar atacuri similare au fost revendicate de talibani.

Ghor, este o provincie muntoasă și îndepărtată din zonele centrale din Afganistan și este una dintre cele mai sărace și instabile zone ale țării. Explozia bombei are loc în timp ce negociatorii talibanilor și ai guvernului afgan se întâlnesc în capitala Qatarului , Doha, pentru a negocia sfârșitul războiului civil de 19 ani.

Talibanii au refuzat încetarea focului la nivel național, în ciuda negocierilor de pace în curs, care au început la 12 septembrie.

COVID-19 în România: 3920 de noi cazuri de infectare

Un număr de 3.920 de cazuri noi de infectare cu coronavirus au fost raportate duminică, 18 octombrie, în România după procesarea în ultimele 24 de ore a 19.507 de teste.

În București, rata de infectare a ajuns la 3,02 la mia de locuitori, ceea ce înseamnă intrarea în scenariul roșu – toate școlile vor trece la predarea exclusiv online, purtarea măștii în toate spațiile deschise va fi obligatorie, iar restaurantele și cafenelele se închid.

De asemenea, alte 60 de persoane și-au pierdut viața pe fondul infecției cu Sars-Cov-2, în vreme ce la Terapie Intensivă a fost raportat un nou record de 749 de bolnavi. Numarul pacienților care au decedat ca urmare a infectării cu COVID 19 este în România de 5.872 . Mai multe AICI.

Armenia și Azerbaidjanul se acuză reciproc că au încălcat o nouă întelegere de încetare a focului

Armenia și Azerbaidjanul s-au acuzat reciproc că au încălcat o nouă întelegere de încetare a focului menită să oprească luptele în regiunea Nagorno-Karabah, la doar câteva ore după intrarea ei în vigoare duminică, 18 octombrie.

O purtătoare de cuvânt a Ministerului Apărării din Armenia a spus că azerii au lansat atacuri de artilerie în zorii zilei. Ministerul Apărării din Azerbaidjan a acuzat ulterior forțele armene că ar fi folosit artileria de-a lungul așa-numitei Linii de Contact care împarte părțile aflate în conflict. Acuzațiile au venit după ce Armenia și Azerbaidjanul anunțaseră cu câteva ore mai devreme că au fost de acord cu noua înțelegere de încetare a focului, postând declarații identice pe site-urile Ministerului de Externe de la Baku și Yerevan noaptea trecută.

Potrivit înțelegerii oprirea focului ar fi trebuit să intre în vigoare la miezul nopții trecute. Declarațiile de sâmbătă spuneau că decizia a fost luată în urma declarațiilor președinților Franței, Rusiei și Statelor Unite, care reprezintă țările așa-numitului Grup de la Minsk al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

În urma luptelor care au început pe 27 septembrie, cel puțin 600 de soldați și civili au fost omorâți. Comunitatea internațională este îngrijorată că luptele s-ar putea extinde prin implicarea masivă a Turciei – susținătoare a Azerbaijanului și a Rusiei – care sprijină Armenia.

Oficiali vamali din Kîrghistan sunt bănuiți că fac parte dintr-o filieră de scurgere a milioane de dolari

Prim-ministrul Sadir Japarov

Autoritățile kîrghize au deschis o anchetă de corupție la Agenția vamală a țării, care a fost acuzată că reprezintă o filieră de scurgere a sute de milioane de dolari din țară. Anunțul din 17 octombrie al Comitetului de Stat pentru Securitate Națională este cea mai recentă evoluție pe fundalul turbulențelor politice care au izbucnit după alegerile parlamentare din 4 octombrie, alegeri care au fost anulate.

Pe 16 octombrie, parlamentul a votat transferarea competențelor prezidențiale prim-ministru Sadir Japarov, recent votat de parlament, un fost parlamentar naționalist, condamnat anterior pentru corupție. Una dintre primele sale mișcări a fost numirea unui fost ministru al situațiilor de urgență la puternicul Comitet de stat pentru securitatea națională.

Noul șef al comitetului s-a angajat să lanseze o anchetă asupra Agenției vamale și a fostului său șef adjunct, Raimbek Matraimov. În iunie, o investigație efectuată de postul nostru de radio, împreună cu Proiectul pentru Investigarea Corupției și Crimei Organizate și site-ul de știri Kloop, a constatat că Matraimov a profitat ani de zile de contrabandă și a folosit o parte din încasări pentru a-și cumpăra influență.

Președintele Emmanuel Macron a numit un „atac terorist islamist” uciderea profesorului Samuel Paty

Un oficial francez l-a identificat pe un tânăr cecen de 18 ani din Moscova drept atacatorul care l-a decapitat în plină stradă pe profesorul de istorie și geografie Samuel Paty, într-o suburbie a Parisului și care a fost împușcat de poliție la scurt timp după ce a comis crima.

Procurorul anti-terorism Jean-Francois Ricard a făcut anunțul sâmbătă, la o zi după cumplitul incident, pe care președintele francez Emmanuel Macron l-a numit „atac terorist islamist”. Ricard a declarat reporterilor că atacatorul a postat, de asemenea, o fotografie pe Twitter a corpului profesorului, împreună cu un mesaj în care se spune că el este autorul crimei.

Profesorul Samuel Paty avea 47 de ani, și a folosit într-o lecție despre libertatea presei caricaturi ale profetului Muhammad, considerate ofensatoare pentru musulmani. Surse ale poliției franceze au declarat că au arestat nouă suspecți inclusiv pe bunicii și pe fratele de 17 ani al atacatorului.

Astăzi a fost ridicat embargoul ONU privind vânzările de arme convenționale către Iran

Președintele Iranului, Hassan Rohani, 24 iunie, 2020

Ministerul iranian de externe declară că embargoul ONU privind vânzările de arme convenționale către Iran a fost ridicat duminică în conformitate cu acordul nuclear din 2015 dintre Iran și puterile mondiale, acord din care Statele Unite s-au retras unilateral.

În teorie, Iranul va putea din nou să cumpere și să vândă arme convenționale precum tancuri, avioane de luptă și artilerie grea. Ridicarea embargoului asupra armelor a fost puternic criticată de Statele Unite, care consideră eventualitatea ca Iranul să cumpere și să vândă arme drept o amenințare la adresa securității globale.

La începutul acestei săptămâni, ridicarea embargoului era deja sărbătorită de oficiali iranieni, inclusiv de președintele Hassan Rohani. Pe 14 octombrie, el a spus: „Zece ani de sancțiuni nedrepte asupra armelor se vor încheia pe 18 octombrie” și, din acea zi, Iranul „va putea să vândă armele oricui alegem și putem cumpăra arme de la oricine alegem”.

Președintele Donald Trump este într-un „maraton” electoral

Președintele SUA, Donald Trump

Președintele american Donald Trump este în plină formă organizând mitinguri de campanie în patru state în trei zile consecutive, potrivit declarației purtătoarei sale de cuvânt. Donald Trump a vorbit la mitingurile din Michigan și Wisconsin sâmbătă, pe 17 octombrie, și a planificat următorul său eveniment în Nevada duminică și încă două luni, în Arizona.

Cele patru state includ unele pe care le-a câștigat în 2016, dar care acum îl susțin pe rivalul său, democratul Joe Biden, potrivit mai multor sondaje electorale. În Michigan, Trump s-a concentrat pe teme controversate culturale și și-a exprimat temerile despre ceea ce, în opinia sa, ar putea să se întâmple dacă la Casa Albă va fi un lider democrat. În opinia lui Donald Trump, o administrație democrată „ ar șterge istoria americană, ar anula valorile americane și ar distruge modul de viață american”.

La mitingurile sale electorale majoritatea participanților nu purtau mască de protecție și nu păstrau distanța socială. Wisconsin este unul din statele americane care se confruntă cu o creștere a cazurilor de coronavirus. Candidatul Democrat Joe Biden a luat o pauză de campanie sâmbătă, dar era programat să organizeze duminică, 18 septembrie, un eveniment în Carolina de Nord. Potrivit sondajelor de opinie, Joe Biden are un avans consistent față de Donald Trump.

Iași: Focar de COVID-19 la un spital de psihiatrie, peste 50 de persoane infectate

Un nou focar de infectare cu virusul SARS-CoV-2 a fost identificat de autoritățile din Iași în Spitalul de Psihiatrie Pădureni-Grajduri, unde mai mult de 50 de persoane, majoritatea pacienți, au fost diagnosticate cu COVID-19, relatează Mediafax.

Direcția de Sănătate Publică Iași a informat, sâmbătă, despre apariția unui nou focar Covid-19, la Centrul de servicii sociale Târgu Frumos. Aici, 16 persoane (8 beneficiari și 8 salariați) sunt infectate.

Beneficiarii bolnavi au fost izolați în centru, iar angajații urmează să fie evaluați în serviciile de specialitate. Ancheta este în desfășurare pentru identificarea contacților direcți în unitate.

De asemenea, DSP Iași anunță că în Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Pădureni Grajduri, în secția Psihiatrie cronici – au mai fost confirmate alte 51 de cazuri pozitive (44 pacienți și 7 angajați.

Acest focar a început în urmă cu două zile, când au fost confirmați cu noul coronavirus trei pacienți.

Pacienții au fost evaluați de un medic infecționist.

Administrația transnistreană nu achită nici măcar jumătate din costul electricității, gazelor și căldurii

Administrația transnistreană nu achită nici măcar jumătate din costul facturilor instituțiilor publice pentru consumul de curent electric, gaze și căldură. Din cauza acestor datorii și a proastei administrări întreprinderile care gestionează aceste domenii în stânga Nistrului nu au posibilitatea nici să investească în întreținerea rețelelor, nici să mărească salariile la angajați. Restanțe importante exista și la plățile pentru întreținere datorate de populație.

„Dacă am avea un nivel de achitare de măcar 60 la sută, am putea să ne realizăm programul investițional de reabilitare a rețelelor și chiar să majorăm parțial salariile”, a declarat în cadrul unei ședințe a executivului de la Tiraspol directorul financiar al rețelelor electrice transnistrene, Tatiana Balova. Potrivit ei, anual, datoria bugetului transnistrean pentru consumul de curent electric se ridică la 35 milioane de ruble locale, echivalentul a peste 2 milioane de dolari, iar pandemia a înrăutățit și mai mult situația și datoria a crescut cu încă 3 milioane de ruble.

Departamentul dezvoltării economice de la Tiraspol elaborează un grafic de achitare, conform căruia peste doi ani, în 2022 vor fi plătite 60 la sută din serviciile consumate, peste trei ani – 80 la sută, și abia peste patru ani, în 2024 administrația transnistreană se angajează să plătească la nivel de 100 la sută ceea ce consumă, anunță un comunicat al executivului transnistrean.

Mișcarea Politică UNIREA condamnă declarația lui Igor Dodon referitoare la obligativitatea limbii ruse în școală

Mișcarea Politică UNIREA condamnă declarația lui Igor Dodon, potrivit căreia limba rusă trebuie introdusă în lista obligatorie a obiectelor școlare. Mișcarea Politică Unirea amintește că Declarația de Independență a Republicii Moldova, Constituția și Hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 prevăd că limba oficială în Republica Moldova este limba română.

„Impunerea studiului obligatoriu al limbii ruse discriminează și vine în contradicție cu drepturile celorlalte comunități etnice din R. Moldova, se arată într-o declarație a Mișcării.(…) Limba rusă, care aparține uneia dintre minoritățile etnice din R. Moldova, nu poate fi pusă mai presus, prin studiere obligatorie, față de limbile ucraineană, găgăuza, bulgară, precum și alte limbi vorbite pe teritoriul R. Moldova. „Limba rusă nu poate fi mai presus nici de limba română, care este limba oficială a statului nostru”, se mai arată în declarația Mișcării Politice Unirea din 17 octombrie.

Igor Dodon, care candidează pentru un nou mandat de președinte, a declarat în cadrul emisiunii on-line „Igor Dodon răspunde” din 16 octombrie că limba rusă trebuie să redevină obiect obligatoriu de studiu în școlile moldovenești.

R. Moldova: au fost confirmate 792 cazuri noi de COVID-19

792 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate sâmbătă în Republica Moldova.

Din numărul total de cazuri, șase cazuri sunt de import: două din România și câte unul din Italia, Germania, Federația Rusă și Turcia. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 66 652 de cazuri. 878 de pacienți COVID sunt in stare gravă. De la începutul pandemiei și până astăzi 1568 de pacienți au murit.

Daniel Ioniță: Pentru Chișinău par mai importante utilajele rusești decât ajutoarele medicale românești

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, consideră că autoritățile de la Chișinău par să acorde mai multă importanță unor utilaje de deszăpezire decât ajutoarelor sub formă de echipamente de protecție și medicamente anti-covid acordate de către România și UE. Mesajul diplomatului vine după ce, în luna mai, convoiul de camioane cu ajutoare acordate de România nu a fost lăsat să intre în centrul Chișinăului, fiind oprit sub podul de la marginea orașului, în timp ce cele 5 autospeciale la mâna a doua donate de Moscova au defilat ieri pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – principala arteră a Chișinăului.

Cele 5 autospeciale donate de administrația Moscovei au fost prezentate ieri publicului la o ceremonie la care a participat ambasadorului Rusiei în R. Moldova.

Mașinile au fost parcate în fața primăriei și apoi pe strada Vlaicu Pîrcălab.

Primarul general Ion Ceban a anunțat că valoarea unei autospeciale uzate primite este de aproximativ 1,5 milioane de lei. Împreună, cele 5 Kamazuri ar valora 7,5 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 385 de mii de euro.

Ajutorul acordat de România în timpul stării de urgență avea o valoare de 3,5 milioane de euro. Totodată, o echipă de 42 de medici români a venit în luna mai în R. Moldova pentru a-i ajuta pe medicii moldoveni în lupta cu Covid-19, scrie Ziarul de Gardă.

Alegătorii moldoveni pot depune din 17 octombrie cereri privind votarea în locul în care se află

Alegătorii moldoveni pot depune de astăzi, 17 octombrie, cereri privind votarea în locul în care se află. Cererile pot fi depuse până pe 31 octombrie, precizează Comisia Electorală Centrală într-un comunicat de presă, citat de agenția IPN.

Potrivit legislației electorale, alegătorul care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni la secția de votare, poate solicita biroului electoral votarea cu urna de vot mobilă. Cererile se fac în scris, începând cu două săptămâni înainte de ziua votării și până la ora 18.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile pot fi făcute în scris până la ora 15.00, dacă se prezintă și certificat medical.

În contextul situației de criză în sănătate publică, în ziua alegerilor, până la ora 15.00, pot vota acasă fără obligația de a prezenta certificatul medical doar alegătorii care manifestă simptome ale infecției COVID-19.

În ziua alegerilor, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează cel puțin doi membri ai biroului, care se deplasează cu o urnă de vot mobilă și cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze.

Familiile nevoiașe vor primi un ajutor peste iarnă

Familiile cu venituri reduse pot beneficia de un ajutor financiar pentru perioada rece a anului (ianuarie-martie), în valoare de 500 de lei pe lună, dacă depun o cerere la asistentul social din localitate sau la Direcția/secția asistență socială și protecție a familiei, conform reședinței.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale precizează, într-un răspuns pentru agenția IPN, că ajutorul pentru perioada rece a anului se stabileşte şi se acordă familiilor defavorizate beneficiare de ajutor social, dar și familiilor solicitante de ajutor social, care au un venit global mediu lunar mai mic decât nivelul venitului lunar minim garantat majorat de 2,2 ori. Beneficiază de drepturile de familie şi persoanele adulte care nu fac parte dintr-o familie.

Familia poate solicita ajutor social/ajutor pentru perioada rece a anului de la stat chiar și în cazul în care beneficiază de compensații la căldură din partea autorităților locale.

Potrivit sursei citate, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale anunță că ajutorul social și ajutorul pentru perioada rece a anului nu se acordă în mod automat (de exemplu, beneficiarilor de pensii a căror pensie nu depășește cuantumul venitului lunar minim garantat). Pentru a evalua posibilitatea acordării dreptului la aceste ajutoare este nevoie a solicitantul din cadrul familiei aflate în dificultate să depună cererea pentru acordarea ajutorului social, însoţită de actele confirmative, la asistentul social din localitate.

În ianuarie 2020 au beneficiat de ajutor pentru perioada rece a anului aproape 200 de mii de familii.

România: 4026 de noi cazuri de coronavirus raportate în ultimele 24 de ore

România înregistrează 4026 de noi cazuri de coronavirus raportate în ultimele 24 de ore. Numărul persoanelor decedate cu COVID 19 in ultimele 24 de ore este de 75 , iar în total a ajuns în Romania la 5812. Mai multe amănunte AICI.

În Franța, nouă persoane au fost interogate după ce un bărbat a decapitat un profesor de gimnaziu

Oameni adunați în fața colegiului Bois d'Aulne după atacul petrecut în suburbia pariziană St Honorine, 17 octombrie 2020

Poliția franceză a interogat sâmbătă nouă persoane aflate în custodie, după ce un bărbat a decapitat un profesor de la un gimnaziu, în plină stradă, într-o suburbie a Parisului, informează surse din poliția franceză, citate de agențiile internaționale de știri.

Poliția franceză a anunțat că victima, Samuel Paty, era profesor de istorie și geografie, avea 47 de ani și a arătat recent caricaturi ale profetului Mohammed ca parte a unei discuții despre libertatea de exprimare, lecție care a provocat reclamații din partea unor părinți.

Bărbatul suspectat de decapitarea lui Paty era un tânăr de 18 ani născut la Moscova și originar din Cecenia, a informat presa franceză.

Surse ale poliției franceze au declarat că cei nouă suspecți reținuți, printre care bunicii și fratele atacatorului, acesta din urmă având 17 ani.

Atacatorul a fost împușcat de polițiști și, potrivit poliției, nu au existat indicații anterioare că ar fi un potențial radical, scrie AFP.

Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat incidentul din 16 octombrie drept un „atac terorist islamist”.

Lideri musulmani din Franța au condamnat crima, percepută de personalități publice ale vieții francize drept un atac asupra esenței statalității franceze și a valorilor sale de laicitate, libertate de cult și libertate de exprimare.

În Adunarea Națională, parlamentul Franței, deputații s-au ridicat pentru a onora profesorul ucis și a condamna „atacul terorist atroce”.

BNS: Pandemia a influențat semnificativ viața moldovenilor

Potrivit unui raport al Biroului Național de Statistică, citat de agenția IPN, pandemia de COVID-19 a influențat semnificativ viața și perspectivele de viitor ale moldovenilor. Prin amploarea ei, pe lângă impactul socio-economic, pandemia are un impact considerabil și asupra stării de spirit a populației. Persoanele din 38,7% dintre gospodării au declarat că au avut în perioada respectivă stare de depresie, stres, anxietate.

Omenii au menționat că, urmare a pandemiei COVID-19, s-au confruntat cu dificultăți legate de reducerea sau pierderea veniturilor. Ei au spus că dispun de venituri mai mici cu circa 25% pe o persoană. În cazul a circa 15% dintre gospodării cu membri peste hotare, cel puțin un membru al familiei s-a întors de peste hotare, deoarece a pierdut locul de muncă. În cazul altor 15% – cineva din gospodărie nu a putut să se întoarcă în țară. Și gospodăriile care au realizat reducerea sau pierderea remitențelor de peste hotare dispun de un venit pe persoană mai mic cu 9,2% în raport cu cele care nu au înregistrat aceste reduceri sau pierderi.

O serie de dificultăți au fost menționate cu referire la accesarea serviciilor de educație la distanță. Circa 10% gospodării cu elevi sau studenți au declarat că accesul la învățământul la distanță este limitat din cauza numărului insuficient de computere sau dispozitive electronice în gospodărie, 9,6% – conexiunii slabe la internet, 6,3% – lipsa conexiunii la internet, iar 4,4% sunt gospodării cu elevi sau studenți care nu dispun de echipamente electronice.

Mesajul Ursulei von der Leyen către toți profesorii europeni după decapitarea unui profesor francez

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a adresat sâmbătă, într-un mesaj twitter „gândurile" sale profesorilor „din Franţa şi din toată Europa", după decapitarea unui profesor de istorie de la un colegiu dintr-o suburbie vestică a Parisului, informează AFP.

Decapitarea acestui profesor, care a arătat elevilor săi caricaturi ale profetului Mahomed, a fost caracterizată de către preşedintele Emmanuel Macron drept "atentat terorist islamist".

Atacul a avut loc vineri după amiază în apropiere de clădirea şcolii și procuratura a deschis o anchetă pentru „asasinat în legătură cu o acţiune teroristă" şi „asociere la o grupare terorista” de către Parchetul naţional antiterorist francez.

Potrivit AFP, identitatea atacatorului, care a strigat „Allah Akbar" înainte de a fi împuşcat de poliţişti, a fost confirmată de anchetatori: un tânăr cecen rus, în vârstă de 18 ani, născut la Moscova.

Oficiali francezi afirmă că profesorul de istorie ar fi primit amenințări cu moartea.

Lideri ai comunității musulmane din Franța au condamnat atacul. Franța are cea mai mare populație musulmană din Europa – în jur de cinci milioane.

Recent, președintele Emanuel Macron a cerut o lege care să stăvilească ceea ce el a numit „separatismul domestic”, adică împotriva radicalismului islamic, împotriva celor care nu respectă valorile seculare ale Franței: libertatea de expresie și cea a religiei. Luna trecută, un emigrant din Pakistan a rănit doi oameni în apropiere de fostul sediu al redacției publicației satirice Charles Hebdo, care a publicat acum cinci ani caricaturi ale profetului Mahomed, considerate ofensatoare pentru musulmani.

Bogdan Aurescu va avea la Washington consultări politice cu Mike Pompeo

Bogdan Aurescu

Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va avea luni, la Washington DC, consultări politice cu secretarul de stat al SUA, Michael Pompeo, în cadrul vizitei pe care şeful diplomaţiei române o efectuează în Statele Unite ale Americii, până marţi, la invitaţia omologului său american.

Organizată în contextul celebrării în acest an a 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi SUA, vizita „reprezintă un bun prilej pentru reconfirmarea principalelor coordonate ale Parteneriatului Strategic, precum şi pentru evaluarea stadiului şi prioritizarea proiectelor de interes comun, reflectând angajamentul solid al celor două ţări pentru extinderea şi aprofundarea tuturor dimensiunilor Parteneriatului Strategic", arată un comunicat al ministerului roman de externe, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, discuţiile dintre ministrul Aurescu şi secretarul de stat Pompeo vor viza cooperarea bilaterală în domeniile politic, militar, energetic şi economic, inclusiv proiectele strategice prioritare de interconectare promovate de România în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări.

Comunicatul citat afirmă că vor fi abordate evoluţiile regionale, cu accent pe regiunea Mării Negre şi securitatea pe flancul estic al NATO, precum şi alte teme de interes de pe agenda internaţională.

„Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii ocupă un loc central, fiind unul dintre cei trei piloni fundamentali ai arhitecturii politicii externe şi de securitate a României, iar dezvoltarea şi aprofundarea acestuia, în toate dimensiunile sale, constituie obiective asumate la cel mai înalt nivel", afirmă Bogdan Aurescu, citat în comunicat.

Un atac cu rachete a lovit o zonă rezidențială din orașul azer Ganja

Spitalul din regiunea Martakert

Un atac cu rachete din primele ore ale zilei a lovit o zonă rezidențială din Ganja, al doilea oraș ca mărime din Azerbaidjan, ucigând 13 persoane și rănind alte peste 50, a anunțat Ministerul Situațiilor de Urgență de la Baku. Locuințele a cel puțin 20 de familii au fost afectate.

Într-o adresă televizată, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a denunțat atacul ca fiind o crimă de război și a avertizat conducerea Armeniei că poartă răspunderea pentru aceasta.

„Azerbaidjanul își va da răspunsul și îl va face exclusiv pe câmpul de luptă", a spus Aliev.

În același timp, un alt atac cu rachetă a lovit orașul Mingacevir, unde se află un mare baraj, informează serviciul azer al postului nostru de radio. Nu se știe nimic despre pagubele înregistrate în urma acestui atac.

Luptele au loc după ce un accord de încetare a focului, mediat de Moscova, nu a fost respectat, iar fiecare parte dă vina pe cealaltă pentru încălcarea lui.

Baku și Erevan au revendicat, fiecare, câștiguri grele în luptele din și în jurul regiunii separatiste care este majoritar populată de armeni. Populația din Nagorno-Karabah este estimată la 150.000 de locuitori.

Există temeri că conflictul vechi de decenii ar putea cuprinde regiunea într-o conflagrație care să implice Turcia și Rusia - cele două țări susțin fiecare o parte aflată în conflict.

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, la 15 octombrie, într-un interviu cu un post de radio din Atlanta, a avertizat voalat Turcia despre pericolul reprezentat de implicarea sa activă în conflictul dintre azeri și armeni.

Nagorno-Karabah


Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.

Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994. De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forte armene.

Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută international.

„Avem acum Turcia care a intervenit și a furnizat resurse Azerbaidjanului, crescând riscul, crescând violențele în acest conflict istoric”, a declarat în interviu Mike Pompeo.

Secretarul de stat american a cerut „negocieri și discuții pașnice ... și cu siguranță nu ... terțe părți” care vin să sporească puterea uneia sau alteia dintre părți într-o situație caracterizată de Mike Pompeo drept „un butoi de pulbere” în regiune.

Armenia a acuzat Turcia că a încurajat Azerbaidjanul să încerce să resolve militar o problema ce nu a putut fi rezolvată în ani de negocieri internaționale.

Artsrun Hovhannisian, secretarul de presă al Ministerului armean al Apărării, a declarat vineri că forțele azere au bombardat Nagorno-Karabah din nord „cu totală ignorare pentru armistițiul umanitar”.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că o retragere a forțelor etnice armene în teritoriu a lăsat trupele Baku cu un avantaj de-a lungul Liniei de Contact care separă părțile în conflict.

Nagorno-Karabah este recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar este în mare parte populat de etnici armeni care sunt susținuți de Erevan.

Conducerea de facto a teritoriului a raportat încă 29 de decese vineri, iar numărul celor uciși în urma violențelor a ajuns la 633.

Guvernul azer nu anunță cifrele privind victimele militare, dar înainte de atacul cu rachete asupra Ganja a spus că 47 de civili au murit.

Radu Călin Cristea a murit

Radio Europa Libera regretă dispariția fostului nostru coleg Radu Călin Cristea, pentru ani de zile o voce importantă a Europei Libere.

Radu Călin Cristea a fost între iunie 1995 şi decembrie 2003, moderatorul „Actualităţii Româneşti" la Europa Liberă cât și al emisiunii „Firul Ariadnei”, emisiune care a adus la microfonul postului nostru de radio importante repere politice și culturale ale României perioadei de tranziție – de la Doina Cornea, la Corneliu Coposu, de la Nicolae Manolescu la Andrei Pleșu sau Horia Roman Patapievici.

Din 2013, Radu Calin Cristea a fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului. CNA deplânge, într-un comunicat disparitța lui Radu Calin Cristea. A fost membru al Uniunii Scriitorilor, a fost decorat cu Crucea Casei Regale a României. A obţinut Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1984) şi Marele Premiu "George Călinescu" (1985).
Dumnezeu să îl odihnească!

Puteți asculta emisiuni din ciclul Firul Ariadnei realizate de Radu Călin Cristea la Radio Europa Liberă, AICI.

CEC a stabilit tirajul buletinelor de vot pentru alegerile prezidențiale

Moldova, Comisia Electorala Centrala logo

Comisia Electorală Centrală a stabilit tirajul buletinelor de vot la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020 pentru secțiile de votare de pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, numărul total al acestora este de 2 934 017 exemplare, dintre care în limba română – 2 168 620 exemplare şi 765 397- în limba rusă.

În conformitate cu prevederile Codului electoral, buletinele de vot tipărite vor fi distribuite consiliilor electorale de circumscripţie, ulterior remise biroului electoral al secţiei de votare.

Pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, pe teritoriul Republicii Moldova au fost constituite 2004 secții de votare.

CEC: La alegerile prezidențiale se poate vota, pe propria răspundere, la orice secție pe liste suplimentare

Președintele CEC, Dorin Cimil

Alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu și/sau au reședința expirată pot vota în cadrul alegerilor prezidențiale la orice secție de votare, unde vor fi înscriși în liste electorale suplimentare. Acești alegători au obligația de a completa și de a semna o declarație pe proprie răspundere privind abținerea de la votarea multiplă, potrivit unei hotărîri aprobate de către Comisia Electorală Centrală, informează agenția IPN.

Aceeași hotărâre prevede că dreptul la vot se exercită în localitatea în care alegătorul își are domiciliul. În cazul în care alegătorul are și domiciliu, și reședință, în perioada valabilității reședinței el votează în localitatea în care își are reședința.

Președintele CEC, Dorin Cimil, a declarat că se exceptează de la norma generală mai multe categorii de alegători, care își vor exercita dreptul la vot în condiții speciale. Este vorba despre cetățenii cu drept de vot care în ziua alegerilor se află în spitale, stațiuni balneare, case de odihnă, amplasate în altă localitate decât locul permanent de trai. Aceștia pot vota la locul aflării, fiind incluși în liste suplimentare.

La locul aflării votează și persoanele deținute pe baza unui mandat de arest, până la pronunțarea sentinței judecătorești, persoanele condamnate la închisoarea, dar sentința în cazul lor nu este definitivă, persoanele care execută o sancțiune contravențională sub formă de arest, precum și persoanele condamnate la închisoare și care se află în detenție. Acești alegători pot vota fiind incluși în listele electorale suplimentare sau, după caz, în listele pentru votarea la locul aflării.

Persoanele în privința căror este aplicată măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu pot vota prin intermediul urnei mobile.

Persoanele care satisfac serviciul militar pot vota la secția de votare din localitatea în care este dislocată unitatea militară, acești alegători fiind incluși în listele suplimentare.

Înscrierea în listele electorale a categoriilor de alegători menționate se face începând cu două săptămâni până la ziua votării și până la ora 18.00 a zilei precedente votării. În ziua alegerilor, până la ora 15.00, pot vota la locul aflării fără obligația de a prezenta certificatul medical, doar alegătorii care prezintă simptome ale infecției COVID-19, aceștia fiind înscriși în listele pentru votarea la locul aflării.

Bogdan Aurescu recomandă cetățenilor români din străinătate votul prin corespondență

Ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, la Luxemburg, 12 octombrie 2020.

Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, recomandă cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate să aleagă votul prin corespondență la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, ca „o modalitate simplă, eficientă și care protejează sănătatea”, transmite IPN, cu referire la un comunicat de presă al Ambasadei României în Republica Moldova.
Ministerul de externe român a menționat că mai sunt doar șase zile în care cetățenii pot opta pentru votul prin corespondență la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, prin înregistrarea pe platforma www.votstrainatate.ro .
Potrivit lui Bogdan Aurescu, votul prin corespondență este cea mai sigură cale pentru protejarea sănătății, în actualul context pandemic. La înscrierea pentru votul prin corespondență persoanele au posibilitatea de a face dovada reședinței sau domiciliului în străinătate folosindu-se de unele dintre cele mai uzuale documente, cum ar fi permisul de conducere în Spania, factura de utilități în Franța, abonamentul de transport în Olanda. Lista integrală este disponibilă pe site-ul MAE, în secțiunea dedicată alegerilor parlamentare din anul 2020.

De asemenea, Biroul Electoral Central a decis de curând faptul că alegătorul care deține un act de identitate al cărui termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020 își poate exercita dreptul de vot la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din decembrie 2020 în baza acestuia.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG