Linkuri accesibilitate

Ştiri

O jurnalistă rusă a murit după ce și-a dat foc în orașul Nijni Novgorod

Irina Slavina, jurnalista din Nijni Novgorod autoimolată

O jurnalistă rusă, Irina Slavina a murit după ce și-a dat foc în orașul Nijni Novgorod, în urma unui raid al poliției asupra apartamentului său, în căutarea aparentă a probelor care o legau de un grup de opoziție.

Înainte de a-și da foc astăzi în fața sediului poliției din oraș, Slavina a postat o declarație pe Facebook, spunând: „De vină pentru moartea mea este Federația Rusă”.

Filiala locală a Ministerului Situațiilor de Urgență a confirmat postului nostru de radio că o femeie a murit, dar a refuzat să confirme și identitatea victimei.

Site-ul independent de știri Koza Press, unde Slavina era editor, a identificat-o pe Slavina drept femeia autoimolată.

Cu o zi mai devreme, jurnalista scrise pe Facebook că poliția i-a percheziționat apartamentul și i-a confiscat un computer, notebook-uri, telefoane mobile și stick-uri de memorie. Ea a scris că poliția era în căutarea unor dovezi care să o lege de grupul de opoziție Open Russia.

Luna trecută, polițiștii l-au reținut pe Andrei Pivovarov, directorul executiv al Open Russia, sub acuzația de organizarea unui eveniment public fără preaviz.

Autoritățile ruse consideră organizația fondată de Mihail Hodorkovski o organizație „nedorită” și avut acțiuni repetate împotriva grupului și a conducerii organizației.

R. Moldova: au fost confirmate 952 cazuri noi de infectare cu COVID-19

952 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate vineri în Republica Moldova. Toate cazurile sunt cu transmitere locală.

Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 55 016 cazuri. Din numărul total de cazuri, 55 sunt lucrători medicali. 689 de oameni sunt stare gravă - dintre care 40 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată, 1709 sunt stare de gravitate medie, ceilalți pacienți în stare satisfăcătoare.

Numărul pacienților decedați de COVID 19 este de 1344.

Ministerul de Externe din Belarus a anulat acreditările tuturor jurnaliștilor străini din țară

Ministerul de Externe din Belarus a anulat acreditările tuturor jurnaliștilor străini din țară, declarând că mișcarea a fost făcută ca parte a reformelor și procedurilor pentru mass-media.

Într-o declarație de vineri, ministerul a anunțat că acreditările sunt imediat considerate invalide și că jurnaliștii care lucrează pentru organizații media străine din țară trebuie să solicite noi acreditări comisiei de acreditare reînnoite care va începe să funcționeze luni, 5 octombrie.

Declarația subliniază că modificările au fost introduse datorită „dreptului nostru suveran” de „a ne proteja” în conformitate cu „conceptul de securitate a informației din Republica Belarus”.

Europa Liberă și alte organizații internaționale de presă au corespondenți în Belarus care sunt cetățeni belaruși.

CEDO a pronunțat 6 hotărâri împotriva statului român care trebuie să dea milioane de euro despăgubiri

Clădirea Curții Europene pentru Drepturile Omului, Strasbourg

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat în această săptămână 6 hotărâri împotriva statului român, despăgubirile care urmează să fie plătite foștilor proprietari ridicându-se la peste 15 milioane și jumătate de euro, cea mai mare sumă de la data aderării României la Consiliul Europei, se arată într-un comunicat al Asociației pentru Proprietate Privată, citat de site-ul G4Media. „Nici guvernul PSD, nici guvernul liberal care i-a urmat nu au luat vreo măsură concretă pentru cazurile semnalate de CEDO, astfel încât instanța europeană a fost nevoită să rezolve zeci de dosare. 103 dosare au fost reunite în cele 6 cauze soluționate marți la Strasbourg”, se arată în comunicatul Asociației pentru Proprietate Privată. Despăgubirile au fost stabilite de CEDO în ședința din 29 septembrie 2020.

La Chișinău a fost deschis primul Centru de Informare al UE, Europe Caffe

La Chișinău a fost deschis primul Centru de Informare al Uniunii Europene, Europe Caffe. Inaugurarea a fost făcută virtual de către ambasadorul Uniunii Europene in Moldova Peter Michalko. Amplasat în centrul orașului, Europe Café își propune să devină un loc de conexiune la spațiul comunitar, oferind publicului informații despre Uniunea Europeană.

„Vrem ca Europe Cafe să devină un spaţiu primitor pentru oaspeţi şi, odată ce vom depăşi actuala pandemie, ne vom reuni aici cu toţii," a spus ambasadorul Michalko.

Prima expoziție care va fi desfășurată în incinta Europe Café este intitulată „UE-Moldova: Împreună mai puternici”. Este vorba despre o expoziție fotografică care prezintă povești de succes ale beneficiarilor programelor finanțate de Uniunea Europeană în Republica Moldova - oameni care, cu sprijin european, sunt capabili să-și îmbunătățească viața de zi cu zi. Europe Café este situată într-o clădire istorică de pe strada Șciusev. Din cauza pandemiei COVID-19, accesul este, însă deocamdată restricționat.

Human Rights Watch (HRW) critică planurile Rusiei de a extinde utilizarea sistemelor de recunoaștere facială

Organizatia nonguvernamentală Human Rights Watch (HRW) a criticat planurile Rusiei de a extinde în toată Rusia utilizarea sistemelor „invazive” de recunoaștere facială considerate a fi „un potențial pericol” pentru protecția vieții private. Ziarul Kommersant a scris săptămâna trecută că vor fi instalate camerele CCTV cu software de recunoaștere facială în spațiile publice și la intrarea clădirilor de apartamente din 10 orașe-pilot din Rusia cu scopul declarat de a proteja siguranța publică. Tehnologia este deja utilizată la Moscova, unde autoritățile intenționează să își extindă utilizarea în tramvaie și trenuri subterane. „Istoria Rusiei privind încălcarea drepturilor omului înseamnă că autoritățile ar trebui să fie pregătite să răspundă îngrijorărilor publice și să dovedească că nu subminează drepturile oamenilor, pretinzând că protejează siguranța publică", a declarat Hugh Williamson, directorul Europa și Asia Centrală la HRW, într-un comunicat publicat vineri. Preconizata desfășurare a tehnologiei de recunoaștere facială în toată Rusia a fost criticată și de grupul internațional pentru drepturile omului Amnesty International, care a avertizat că „va avea inevitabil un efect masiv” asupra celor care protestează împotriva autorităților ca si asupra avocatilor care le apăra drepturile.

UE adoptă sancțiuni împotriva autorităților din Belarus vinovate de reprimarea protestatarilor

Joseph Borell, șeful politicii externe a Uniunii Europen

„UE a adoptat în unanimitate sancțiuni împotriva a 40 de oficiali bielorusi responsabili de represiune și intimidare împotriva manifestanților pașnici, a membrilor opoziției și a jurnaliștilor în urma alegerilor prezidențiale din 2020 din Belarus, precum și pentru comportamentul necorespunzător al procesului electoral” , se arată în declarația șefului politicii externe a Uniunii Europene, Joseph Borell.

„Acest lucru trimite un mesaj puternic de sprijin al UE în favoarea dreptului democratic al poporului din Belarus de a-și alege președintele prin alegeri libere și corecte, precum și pentru condamnarea represiunii și violenței împotriva persoanelor care își exercită drepturile fundamentale. Acesta este, de asemenea, un semnal puternic că UE își păstrează valorile democrației și drepturilor omului și suntem gata să le apărăm în întreaga lume. Încălcarea gravă a drepturilor omului și falsificarea alegerilor costă,” se mai arata în declarație.

„Sperăm că aceste sancțiuni vor încuraja conducerea din Belarus să se abțină de la violențe suplimentare, să elibereze toate persoanele reținute ilegal, inclusiv prizonierii politici, să lanseze o anchetă aprofundată asupra tuturor presupuselor încălcări și abuzuri și să se angajeze într-un dialog autentic și incluziv cu opoziția. în vederea găsirii unei ieșiri pașnice a crizei actuale.

UE va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile din Belarus. Lista persoanelor vizate va fi în curs de revizuire constantă, iar UE este gata să impună măsuri restrictive suplimentare, dacă situația nu se îmbunătățește."

Bursele au reacționat în scădere după anunțul că Donald Trump a fost testat pozitiv la COVID 19

Bursele au reacționat în scădere vineri la știrea că președintele Donald Trump a fost testat pozitiv la Covid 19. Prețurile mondiale ale petrolului au scăzut și ele cu aproape 4%.

La mai puțin de o săptămână după prima dezbatere electorală față în față între Donald Trump și candidatul opoziției Joe Biden, - care a fost extrem de dură - fostul vicepreședinte Biden i-a transmis liderului de la Casa Albă gândurile sale și ale soției sale bune, pentru o însănătoșire grabnică.

Vom continua să ne rugăm pentru sănătatea și siguranța președintelui și a familiei sale", a scris pe Twitter Biden.

Casa Albă a transmis noul program al președintelui Trump care nu include și o călătorie în Florida, unde era planificat să participe la un miting electoral, dar a anunțat că simptomele președintelui american sunt „moderate”.

Cu doar o lună până la alegeri, sondajele îl arată pe Donald Trump în urmă cu 9 puncte procentuale față de democratul Joe Biden.

Un purtător de cuvânt al vicepreședintelui Mike Pence a declarat că vicepreședintele și soția sa Karen au avut rezultate negative la testul noului coronavirus.

Așa cum a fost rutina de luni de zile, vicepreședintele Pence este testat pentru COVID-19 în fiecare zi. În această dimineață, vicepreședintele Pence și a doua doamnă au dat rezultate negative la COVID-19 ", a scris pe Twitter Devin O'Malley.

Teste pozitive la coronavirus au avut și alți lideri internaționali, printre care premierul britanic Boris Johnson, președintele brazilian Jair Bolsonaro și liderul din Belarus Aliaksandr Lukașenka.

Kremlinul s-a alăturat demnitarilor străini precum premierul britanic Boris Johnson, premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele Consiliului European Charles Michel și directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreysus pentru a-i ura lui Trump și primei doamne o recuperare rapidă.

Sunt convins că vitalitatea, spiritele bune și optimismul dvs. vă vor ajuta să faceți față acestui virus periculos”, a scris Vladimir Putin într-un mesaj.

Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, cere autorităților să simplifice procedura de reexaminare a pensiilor

Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai

Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, recomandă Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Parlamentului să simplifice procedura de reexaminare a pensiilor în cazul persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie, informează agenția IPN.

Ombudsmanul pledează pentru ca autoritatea de asigurări sociale să reexamineze pensiile pentru limită de vârstă stabilite, fără prezentarea cererilor suplimentare de către beneficiar.

Chiar dacă modificările recente la articolul 33 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii sunt apreciate de către ombudsman, acesta propune alternativa de a reexamina pensia din oficiu, adică automat, în baza datelor deținute de către CNAS și cu expedierea ulterioară a deciziei respective beneficiarului.

În opinia lui Mihail Cotorobai, ar fi oportună reexaminarea pensiei în baza datelor procesate din oficiu, ca beneficiarii să nu fie expuși factorilor externi, cum ar fi temperaturi ridicate sau situații epidemiologice. În acest caz, autoritatea de asigurări sociale ar trebui să expedieze beneficiarului decizia privind reexaminarea pensiei cu informația privind datele utilizate, pentru a oferi acestuia posibilitatea contestării sau oferirea datelor suplimentare, în caz de dezacord cu decizia remisă.

Ministra Viorica Dumbrăveanu admite că numărul celor infectați cu noul coronavirus ar putea fi mai mare

O ambulanță la Bălți

Numărul de persoane infectate în Republica Moldova cu virusul COVID-19 ar putea fi mai mare decât cel constatat de către autorități, afirma ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, citată de agenția IPN.

În prezent, în Moldova 5 % din persoanele înregistrate cu COVID 19 au forme grave, 13 % au forme medii și 82% au forme ușoare și asimptomatice.
„E clar că ar putea fi persoane care sunt asimptomatice și nici nu știm că ele sunt în preajma noastră. Noi de fiecare dată facem apel către persoane când au anumite simptome să se adreseze medicilor de familie, dar sunt foarte multe persoane care cu adevărat nu manifestă semne clinice și în condițiile date este foarte greu să identificăm aceste persoane. Totodată, ele sunt cei care generează nu altceva decât transmiterea acestei infecții”, a declarat Viorica Dumbrăveanu într-un program de televiziune.

Referitor la cei care prezintă simptome, dar nu se adresează la medicul de familie, Viorica Dumbrăveanu susține că acest fapt ține de responsabilitatea fiecărui cetățean în parte. Ieri, 1 octombrie, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare număr de cazuri confirmate de COVID-19 într-o singură zi, de la începutul pandemiei - 1 022 cazuri noi de infectare. Bilanțul de îmbolnăviri depășește 52 de mii.

La 28 septembrie, în 26 de unități administrativ-teritoriale, a fost instituită starea de urgență în sănătate publică începând cu 1 octombrie. Printre localitățile vizate se și înscrie și capitala Chișinău. Pentru acestea a fost stabilit gradului de alertă „cod roșu”. Decizia a fost luată de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică.

Estonia a oferit R. Moldova echipament de 50 de mii de euro necesar pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus

Imagine generică de la Bălți

Estonia, prin intermediul PNUD Moldova, a donat Inspectoratului General pentru Situații de Urgență echipament necesar pentru prevenirea și controlul răspândirii noului tip de coronavirus. Lotul, în valoare de 50 de mii de euro, cuprinde patru corturi de tip tunel, cu o capacitate de 15 locuri fiecare, patru aeroterme și cinci toalete ecologice. Echipamentul va fi utilizat pentru amenajarea unor centre mobile de carantină, pre-triaj sau triaj epidemiologic, în preajma unităților spitalicești sau ale altor instituții publice, informează agenția IPN

Olga Goncearova, șefa Oficiului Ambasadei Estoniei la Chișinău, a spus că în lupta împotriva noului tip de coronavirus poţi avea succes prin colaborare. „Moldova este o prietenă pe care am ajutat-o și o vom ajuta în continuare cu expertiza și asistența noastră atât în vremuri bune, cât și în perioade dificile”, a spus Olga Goncearova.

Mihail Harabagiu, șef al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, a declarat că depășirea pandemiei este un obiectiv comun, iar susținerea oferită va contribui la salvarea vieților omenești, dar și la prevenirea unor noi riscuri pentru cetățenii Republicii Moldova.

Dima Al-Khatib, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova, a subliniat că, pe măsură ce pandemia accelerează și pune mai multă presiune asupra sistemului de sănătate publică și asupra instituțiilor implicate în intervențiile de urgență, trebuie acordată o atenție sporită măsurilor de prevenire și consolidare a capacităților instituțiilor din prima linie.

Potrivit specialiștilor, triajul epidemiologic în perioada pandemiei de COVID-19 este esențial pentru a limita răspândirea coronavirusului.

Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău își va relua gradual activitatea

Începând cu data de 7 octombrie, Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău își va relua gradual activitatea pentru depunerea jurământului de credință față de România, transmite IPN.

În prima fază, în perioada 7-16 octombrie, persoanele care au fost programate să participe la ceremoniile oficiale de depunere a jurământului de credință față de România din luna martie 2020 – adica cei planificati între 17 martie si 26 martie - sunt invitate să se prezinte la Secția consulară.

Fiecare sesiune este împărțită în patru intervale orare si activitatea incepe la ora 8 15 și se va incheia la 15 15.

În a doua fază, începând cu data de 19 octombrie, va fi reluată activitatea pentru depunerea jurământului de credință față de România pentru persoanele ale căror programări au fost anulate ca urmare a restrângerii activității Secției consulare, în context COVID-19. Acestea vor fi reprogramate strict cu respectarea ordinii cronologice și vor primi toate informațiile necesare la adresa de e-mail folosită la înregistrarea contului pe portalul SIMISC (www.econsulat.ro). Activitatea Secției consulare se va desfășura în funcție de contextul epidemiologic, sesiunile putând fi micșorate sau mărite, după caz. Accesul în incinta Secției consulare va fi permis numai cu purtarea obligatorie a măștii de protecție și în lipsa simptomelor asociate COVID-19 (temperatură ridicată, tuse, rinoree, respirație dificilă), precum și menținerea distanței fizice, mai mare de 1,5 metri.

România. Nou record negativ: 2343 de îmbolnăviri de COVID 19 și 53 de decese

Pandemia de coronavirus atinge în România un nou record negativ privind numărul de cazurile zilnice de infectare cu coronavirus. Autoritățile au anunțat vineri 2343 de noi îmbolnăviri depistate după prelucrarea a 26.011 teste. Rata de pozitivare a urcat la 9%.

Numărul deceselor este unul de asemenea în creștere, fiind anunțate încă 53 de decese în rândul persoanelor infectate cu coronavirus. In total in Romania 4.915 de pacienți cu Covid au decedat.

În secțiile de terapie intensivă se află 571 de persoane.

Cele mai multe noi cazuri sunt în București unde au fost confirmate pozitiv 517 persoane.

Mai multe AICI.

Armenia este dispusă la discuții de pace mediate de OSCE cu Azerbaidjanul

Luptele continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabakh

Armenia declară că este dispusă să se angajeze în discuții de pace mediate de OSCE iar comunitatea internațională continuă să solicite încetarea imediată a luptelor armeno-azere pentru regiunea separatistă Nagorno-Karabakh.

Nagorno-Karabah


Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.

Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994. De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forte armene.

Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută international.

Crește îngrijorarea internațională că violențele s-ar putea extinde și ar putea implica activ puterile regionale – Turcia și Rusia. Ministerul de Externe de la Erevan a anunțat într-o declarație de vineri că salută apelul de ieri al Franței, Rusiei și Statelor Unite - așa-numitul grup Minsk - pentru încetarea imediată a ostilităților. Cele trei țări au cerut, de asemenea, liderilor din Armenia și Azerbaidjan să „se angajeze fără întârziere la reluarea negocierilor de fond, cu bună-credință și fără condiții prealabile, sub auspiciile copreședinților Grupului Minsk OSCE”. „Armenia rămâne angajată în soluționarea pașnică a conflictului din Nagorno-Karabakh ... suntem pregătiți să ne angajăm cu țările Grupului Minsk pentru a restabili un regim de încetare a focului bazat pe acordurile din 1994-1995", se arată în declarația diplomației armene.

Potrivit estimărilor ambelor țări, cel puțin 200 de oameni au murit ca urmare a reluării violențelor , inclusiv civili. În lupte s-au folosit drone, tancuri, elicoptere și sisteme de rachete de-a lungul liniilor de contact care separă forțele etnice armene care controlează Nagorno-Karabakh de trupele azere. Ciocnirile sunt considerate cele mai grave de la acordul de încetare a focului din 1994.

La Minsk a fost aprobată o listă cu persoane cărora le este interzis accesul în Belarus

Autoritatile de la Minsk declară că au întocmit o listă a persoanelor cărora le este interzis accesul în Belarus ca represalii împotriva planurilor UE de a impune sancțiuni asupra a zeci de persoane din Belarus responsabile de fraude în alegerile prezidențiale din august și pentru represiune brutală împotriva protestatarilor , presei și membrilor opoziției. Ministerul de Externe a făcut anunțul astazi , acuzând UE că a impus „măsuri punitive” Minskului deoarece țara „nu a respectat un set de cerințe de ultimatum pe care niciun stat suveran care se respectă nu le-ar accepta”. De asemenea, a spus că lista neagră nu va fi făcută publică, în conformitate cu „practica diplomatică civilizată stabilită”. După ore de discuții la Bruxelles, liderii UE au reușit noaptea trecută să depășească un impas diplomatic creat de Cipru și au convenit asupra impunerii de sancțiuni pentru aproximativ 40 de oficiali din Belarus, dar nu și impotriva lui Aleksandr Lukashenka, pe care opozitia și miile de protestatari il acuza de fraudarea alegerilor din 9 august. Diplomații UE au spus că Lukașenka ar putea adăugat listei mai tirziu. UE respinge rezultatul votului și nu il recunoașten pe Lukașenka drept lider legitim al Belarusului. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat reporterilor că va fi lansată o procedură specială pentru a-i sancționa pe oficialii belaruși prin înghețarea activelor lor din banci europene și interdicții de călătorie.

Proteste în Iran în sprijinul Azerbaidjanului

Manifestație în sprijinul Azerbaidjanului

În mai multe orașe iraniene, inclusiv în capitala Teheran și în orașul Tabriz din nord-vest, au izbucnit proteste în sprijinul Azerbaidjanului în conflictul său cu Armenia cu privire la regiunea Nagorno-Karabakh. Videoclipurile postate online par să arate zeci de oameni care demonstrează scandând lozinci precum „Karabakh este al nostru. Va rămâne al nostru.” Etnicii azeri constituie o mare parte a populației iraniene. RFE / RL nu a putut verifica autenticitatea videoclipurilor. Se spune că forțele de securitate au dispersat protestatarii folosind gaze lacrimogene. De asemenea, sunt relatări despre ciocniri între protestatari și poliție. Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, cel puțin 38 de persoane ar fi fost reținute în cadrul protestelor.

Alegeri 2020: mai mulți candidați și-au lansat oficial campania - președintele Igor Dodon intră o lună în concediu

Președintele Igor Dodon, care candidează ca independent, susținut însă de fostul său Partid al Socialiștilor, și-a lansat oficial campania electorală în vederea alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie cu un discurs în care a promis „ordine și stabilitate” și o politică echilibrată, cu importante accente sociale.

Totodată a anunțat că își ia concediu timp de o lună, pentru a face campanie electorală.

Potrivit sondajelor de opinie, principala sa contra-candidată rămâne, ca și acum patru ani, Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritatea (PAS).

Maia Sandu și-a lansat și ea oficial campania cu un discurs în care a declarant că R. Moldova nu-și permite nici improvizație, nici corupție. Ea a îndemnat cetățenii să se mobilizeze pentru scrutinul prezidențial din 1 noiembrie, dacă vor să scape de sărăcie și hoție.

Tot vineri au mai intrat oficial în campanie electorală Violenta Ivanov, candidata Partidului Șor și Tudor Deliu din partea Partidului Liberal Democrat (PLDM).

Șase candidaturi au fost deja înscrise oficial de CEC, iar două (Dorin Chirtoacă și Octavina Țîcu) mai așteaptă să fie validate. În cursa electorală sunt înscriși acum oficial: Maia Sandu, Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Igor Dodon și Violeta Ivanov.

Pentru moment, în pofida numărului mare de noi infectări cu Covid-19, la Chișinău nu se vorbește despre o posibilă amânare a scrutinului.

Pandemia de coronavirus a subminat și democrația (Freedom House)

Raportul Freedom House „Democrația în carantină”, 2 octombrie 2020.

Pandemia de coronavirus a subminat și democrația în lume, prin faptul că multe guverne au utilizat pandemia ca pretext pentru a anula alegeri, limita drastic libertățile de bază sau libertatea de expresie și presa, se arată într-un raport al organizației internaționale Freedom House, cu sediul la New York.

În raportul dat publicității vineri, 2 octombrie, cu titlul „Democrația în carantină”, se atrage atenția că cel mai mult au avut de suferit democrațiile „șubrede” și țările cu regimuri autoritare sau dictatoriale.

Raportul menționează însă și țări din UE, cum ar fi Bulgaria, unde cartierele sau localitățile dominate de minoritatea roma au fost plasate sub restricții sanitare mai severe decât restul țării.

Un sondaj efectuat de GOR pentru acest raport arată că peste 60% din respondeți se așteaptă ca efectele negative ale pandemiei de Covid-19 asupa democrației să dureze ani de zile.

Freedom House a identificat patru mari probleme scoase în evidență sau agravate de pandemia de coronavirus: lipsa de transparență a guvernelor dar și a informațiilor oficiale privind pandemia, corupția, situația precară a grupelor vulnerabile (fie din cauza vârstei, a pre-condițiilor medicale sau din punct de vedere financiar) și abuzul de putere al autorităților.

Raportul Freedom House nu ocolește nici democrații consolidate, tradiționale, ca Statele Unite: „Administrația Trump a învăluit pandemia într-o ceață de informații false (…) care au pus în pericol viețile oamenilor și au subminat capacitatea întregii structuri federale de a reacționa” eficient la pandemie.

Aceasta remarcă a fost scrisă în raport, desigur, cu mult înainte să se știe că președintele american Donald Trump este infectat cu noul coronavirus, la fel și soția sa, Melania.

Președintele american Donald Trump și Prima Doamnă, Melania, sunt infectați cu noul coronavirus

Donald și Melania Trump pe aeroportul din Cleveland, înainte de prima dezbatere prezidențială, 29 septembrie 2020.

Casa Albă spune că președintele american Donald Trump are „simptome ușoare” de Covid-19 și continuă să lucreze după ce fost testat pozitiv pentru coronavirus, o evoluție care amenință să dea peste cap ultima lună a campaniei electorale prezidențiale.

Șeful de cabinet al Casei Albe, Mark Meadows, le-a spus reporterilor că președintele și prima doamnă, ambii testați pozitiv la Covid-19, se află la Casa Albă și au o stare de spirit bună.

„Președintele nu este incapacitat. De fapt, lucrează de la reședință”, a declarat agenției Reuters un înalt funcționar de la Casa Albă.

Cu doar câteva ore înainte de anunțul legate de testele sale pozitive, Donald Trump afirmase că pandemia este aproape terminată în Statele Unite. Adversarul său electoral pentru alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, fostul vicepreședinte democrat Joe Biden, îl acuză pe președinte că a încercat să distragă atenția de la ceea ce el numește un „răspuns eșuat la Covid-19” care a dus la moartea a peste 200.000 de americani.

Mulți oficiali ai Casei Albe care au fost în contact cu președintele Trump au fost supuși testelor, dar amploarea focarului poate să nu fie cunoscută încă deoarece pot trece câteva zile până când o infecție poate fi detectată printr-un test.

În vârstă de 74 de ani, Donald Trump a minimizat amenințarea reprezentată de pandemiei și a purtat arareori o mască, a primit mesaje de însănătoșire de la politicieni americani și lideri mondiali. „Cu toții am primit aceste vești cu mare tristețe”, a declarat președinta Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, care a spus că își va „intensifica” rugăciunile pentru sănătatea președintelui.

Joe Biden a spus că și el și soția sa Jill ii trimit „gânduri” pentru o recuperare rapidă.

Medicul președintelui, Sean Conely a precizat, într-o declarație de presă, că președintele și soția sa „se simt bine și intenționează să petreacă perioada de carantină la Casa Albă. Fiți liniștiți, mă aștept ca președintele să continue să lucreze în perioada convalescenței”.

Vicepreședintele Mike Pence, relatează BBC, a declarat că marți a fost în contact cu președintele Trump, la Casa Albă. Ulterior a anunțat că testul său a fost negativ.

La fel și contracandidatul democrat al președintelui, Joe Biden, și acesta a anunțat că testul său este negativ. Biden a fost cu Trump în același studio marți, când au avut prima dezbatere televizată, în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 3 noiembrie.

Consiliera prezidențială Hope Hicks, 30 septembrie 2020
Consiliera prezidențială Hope Hicks, 30 septembrie 2020

Colaboratoare apropiată a președintelui Trump și a soției acestuia, Hope Hicks se afla la bordul avionului prezidențial împreună cu Donald Trump când acesta a zburat marţi la Cleveland, în statul Ohio, pentru a participa la dezbaterea electorală cu Joe Biden.

De asemenea, Hicks a mers cu el miercuri în Minnesota pentru un miting de campanie.

Hicks este una din puținele consiliere ale președintelui care poartă mai des mască de protecție, au declarat persoane din anturajul ei cotidianului NYT, dar a fost văzută des în public, fără mască, în apropierea președintelui american.

Până la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie mai sunt 32 de zile. Pentru moment, întrunirile electorale sunt suspendate și nu se știe dacă în două săptămâni va mai avea loc a doua dezbatere electorală dintre Donald Trump și contracandidatul democrat Joe Biden.

Statele Unite sunt una din cele mai afectate țări din lume de pandemia de coronavirus cu peste 200 de mii de decese legate de Covid-19 (aproape o pătrime din victimele înregistrate la nivel global) și peste 7,2 milioane de cazuri de contaminare.

Începe campania electorală, doi candidați mai așteaptă confirmarea CEC

De vineri, 2 octombrie, începe oficial campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Perioada de depunere a semnăturilor de susținere pentru înscrierea în cursa electorală s-a încheiat pe 1 octombrie. Șase candidaturi au fost deja înscrise oficial de CEC, iar două (Dorin Chirtoacă și Octavina Țîcu) mai așteaptă să fie validate.

Pentru moment, în pofida numărului mare de noi infectări cu Covid-19, la Chișinău nu se vorbește despre o posibilă amânare a scrutinului.

În cursa electorală sunt înscriși acum oficial: Maia Sandu, Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Deliu, Igor Dodon și Violeta Ivanov.

Covid-19: Franța și Cehia adoptă noi măsuri sanitare

În Franța, ministrul Sănătății, Olivier Veran a declarat joi că Parisul şi suburbiile sale ar putea intra de luni, 5 octombrie în stare de alertă maximă, din pricina epidemiei de coronavirus, dacă va crește și mai mult numărul cazurilor de Covid-19 în regiune. În Franța sunt confirmate peste 600 de mii de cazuri de infectare cu coronavirus și peste 32 de mii de decese.

Tot de luni, 5 octombrie, în Cehia se reimpune starea de urgență în sănătate pentru a controla răspândirea pandemiei de coronavirus. Va fi limitat la 10 numărul de oameni care se pot întâlni într-un spațiu închis și la 20 pentru spații deschise, o partea din școli vor fi închise dar guvernul de la Praga a declarat că nu va impune nici o limitare a libertății de circulație, fie în țară sau peste hotare.

Covid-19: pentru a doua zi, peste 2 mii de contaminări în România

Control sanitar la un centru de votare din București, în timpul alegerilor locale de duminică, 27 septembrie 2020.

În România s-a înregistrat joi de asemeni un număr record de infectări pentru 24 de ore, și anume 2.086 de cazuri noi de Covid-19. Peste 550 de pacienți sunt internați la Terapie Intensivă, iar alte 37 de decese au fost raportate. Este a doua zi cu peste 2000 de cazuri zilnice după recordul de miercuri de 2158 de infectări raportate.

Joi, cele mai multe cazuri noi erau în București – 301, Iași -133, Constanța – 122, Cluj – 104, Bacău – 104.

Într-un interviu cu postul de televiziune Digi24, ministrul român al Sănătății, Nelu Tătaru a spus că revenirea la activitățile normale și nerespectarea normelor sanitare au făcut posibile creșterile din ultimele două zile dar s-a declarat încrezător că nu se va ajunge la 3 mii de cazuri pe zi. Tot el a anunțat că în ultima săptămână s-au înregistrat 771 de cazuri de copii infectați cu noul coronavirus. Tătaru spune că vinovate de creșterea numărului de cazuri în rândul copiilor nu sunt nici procesul electoral, nici ziua votului și nici prezența în sine a elevilor la școală ci nerespectarea regulilor sanitare pe drumul spre școală, la preluarea lor spre casă, în parcuri și în transportul în comun.

Pe fundalul acestei explozii de noi cazuri de Covid-19, Marcel Ciolacu, președintele celui mai mare partid parlamentar din România a declarant că social-democrații săi ar putea cere amânarea alegerilor generale, programate pentru 6 decembrie.

Duminică, 27 septembrie, în România au avut loc alegeri locale dar pentru moment nu există date care să arate dacă organizarea scrutinului a jucat vreun rol în răspândirea pandemiei de coronavirus și înmulțirea cazurilor de contaminare.

Mai multe: romania.europalibera.org

Kremlinul îl acuză pe Alexei Navalnîi de colaborare cu CIA

Poster, în fața ambasadei Rusiei de la Berlin, cu poza opozantului Alexei Navalnîi, sub care este scris „otrăvit”, Germania, 23 septembrie 2020.

Kremlinul l-a acuzat pe opozantul rus Alexei Navalnîi că ar colabora cu CIA (serviciile de informații americane) după ce acesta joi, în primul interviu acordat de la ieșirea din spital, a declarat că președintele Vladimir Putin ar fi în spatele tentativei de otrăvire, căreia i-a căzut victimă în august.

Este pentru prima dată că administrația prezidențială de la Moscova îl acuză direct pe Navalnîi de colaborare cu un serviciu străin de informații.

Navalnîi a reacționat imediat, respingând categoric aceste acuzații, catalogate de unul din colaboratorii săi drept „prostii” și a avertizat că-l va da în judecată pe purtătorul de cuvânt la Kremlinului, Dmitri Peskov pentru calomnie, cerându-i să prezinte dovezi pentru acuzațiile proferate.

Joi, într-un interviu cu săptămânalul german Der Spiegel, primul acordat de la externarea din spitalul Charite de la Berlin, Navalnîi declara că în opinia sa „ Putin este în spatele tentativei de otrăvire, pentru că altă explicație nu există”. Mai mult, el își reafirma intenția de a se întoarce în Rusia pentru că „nu vreau să-i fac lui Putin acest cadou” de a rămâne în străinătate.

Pe 20 august, Alexei Navalnîi a fost victima unei tentative de otrăvire cu o substanță neurotoxică din familia Noviciok (substanță clasificată international drept armă chimică). I s-a făcut rău în avionul care-l aducea din Siberia la Moscova. A fost internat, în comă, la spitalul din Omsk după care, două zile mai târziu, transferat în Germania, la spitalul Charite din Berlin. Ulterior, un laborator militar german și două laboratoare independente din Franța și Suedia au confirmat otrăvirea cu o substanță neurotoxică.

Pentru moment, Rusia respinge orice implicație în acest atentat iar purtătorul de cuvânt al Kremlinlui, Dmitri Peskov a calificat drept neadevărate și insultătoare declarațiile lui Navalnîi din interviul cu Der Spiegel.

Sancțiuni europene împotriva unor oficialități din Belarus, președintele Lukașenka nu este vizat

Summitul UE de la Bruxelles, 1 octombrie 2020

Liderii Uniunii Europene au căzut de acord să impună sancțiuni împotriva unui grup de circa 40 de oficialități belaruse, considerate responsabile de falsificarea alegerilor prezidențiale din 9 august și de reprimarea violentă a participanților la protestele antiprezidențiale care au urmat.

Pachetul de sancțiuni a fost adoptat în cursul nopții, după ore de negocieri blocate mult timp de Cipru, care la rândul său cerea sancțiuni împotriva Turciei, într-o dispută privind apele teritoriale.

Pentru moment, Alexandr Lukașenka, președintele contestat al Belarus, nu se află pe lista de sancțiuni dar ar putea fi adăugat ulterior, au asigurat diplomați europeni.

Uniunea Europeană nu recunoaște victoria lui Lukașenka în alegerile din august.

În schimbul sprijinului pentru sancțiunile privind Belarus, Ciprul dar și Grecia au obținut o declarație de sprijin a liderilor europeni în disputa lor cu Turcia asupra apelor teritoriale în Mediterana de est, zonă care include și importante zăcăminte de gaze.

Record absolut: în R. Moldova încă 1022 de cazuri de COVID 19 și 16 decese

Încă 1022 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în R. Moldova, joi, într-un nou record absolut. Datele actualizate de ministerul sănătății arată că fost confirmată pozitiv cu COVID-19 fiecare a treia persoană testată, rata de pozitivare fiind de peste 34%. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova a depășit 54 de mii, inclusiv peste 13 200 de cazuri active și aproape 650 de bolnavi în stare gravă. Tot joi, numărul deceselor confirmate printre persoanele infectate a crescut cu 16, ajungând la 1 336.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG