Linkuri accesibilitate

Ştiri

R. Moldova: În ultimele 24 de ore au fost confirmate 691 cazuri noi de infectare cu COVID-19

Alte 691 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate duminică în Republica Moldova. Toate cazurile sunt cu transmitere locală. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 56 579 cazuri, iar 40 955 persoane au fost tratate. Numărul pacienților COVID decedați este în Moldova de 1366 .

CSM examinează demersul procurorului general referitor la „specializarea judecătorilor în domeniul crimelor de corupție”

Procurorul general Alexandru Stoianoglo

Consiliul Superior al Magistraturii va examina demersul procurorului general, Alexandr Stoianoglo cu privire la „specializarea judecătorilor în domeniul crimelor de corupție și a celor conexe” în ședința de marți, 6 octombrie, scrie Ziarul de Garda. Judecătorii specializați în acest domeniu trebuie să rezolve dosarele vizând ” furtul miliardului”.

Potrivit Procurorului General, implementarea respectivului proiect este dictată de necesitatea accelerării procedurii de examinare judecătorească a acestor categorii de dosare care trenează pe rolul instanțelor de mai bine de 5 ani. „Societatea deja de mult timp așteaptă rezultate pe acest caz. S-a întârziat nepermis de mult în aflarea adevărului și trebuie să intervenim ca lucrurile să se miște, iar cei vinovați sa-și primească pedepsele” – consideră Alexandr Stoianoglo.

„Având experiența specializării judecătorilor în domeniul combaterii traficului de ființe umane, credem că specializarea judecătorilor și în domeniul crimelor financiar-bancare va aduce un plus de valoare administrării justiţiei, prin asigurarea calităţii procedurilor în faţa instanţelor, a deciziilor pronunţate de acestea și va fortifica institutul precedentului judiciar”, spune Alexandru Stoianoglo potrivit comunicatului Procuraturii Generale, citat de site-ul Ziarului de Garda.

România: 1835 de cazuri de COVID 19 și 56 de decese printre infectați în 24 de ore

În ultimele 24 de ore în România au fost înregistrate 1835 de cazuri de COVID 19, la mai puțin de 14.000 de teste, ceea ce înseamnă o rată a infecțiilor detectate de circa 13%. 56 de oameni au murit în ultimele 24 de ore iar cazurile grave sunt la un nivel record.

România înregistrează in total 135.900 de cazuri de Covid-19, aproape 80% dintre cei u COVID 19 s-au vindecat. Numarul celor decedati de covid in Romania este de 5.003 pacienti. Mai multe amănunte AICI.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan susține că armata armeană a atacat cu rachete localitatea Ganja

Clădire istorică din localitatea Ganja, Azerbaidjan, distrusă cu rachete, 4 octombrie 2020

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat că forțele armene au lansat atacuri asupra localității Ganja cu rachete într-o escaladare a războiului din Caucazul de Sud care a izbucnit acum o săptămână. Armenia a negat că ar fi îndreptat focul „de orice fel” către Azerbaidjan, dar liderul de facto al regiunii separatiste Nagorno-Karabakh a declarat că forțele sale au distrus o bază aeriană militară din Ganja. În declarațiile postate pe site-ul său web, ministerul din Baku a declarat că Ganja, un oraș de peste 330 000 de locuitori din vestul Azerbaidjanului, și alte câteva zone civile au fost atacate cu rachete și bombardamente. Serviciul azer al postului nostru de radio a citat ministerul spunând că armata azeră "ia măsuri de represalii adecvate". Ministrul apărării de la Baku , Zakir Hasanov, a declarat că bombardarea teritoriului Azerbaidjanului din Armenia este o provocare deschisă care extinde aria bătăliei și a adăugat că Azerbaidjanul a luat „măsuri de represalii”. Jurnaliștii de la fața locului au relatat că explozii au zguduit localitatea Stepanakert, principalul oraș al regiunii separatiste Nagorno-Karabakh.

Joseph Borrell: Cererea Belarusului ca Polonia și Lituania să-și retragă ambasadorii este regretabilă

Joseph Borell, șeful diplomației europene

Cererea autorităților din Belarus ca Polonia și Lituania să își retragă ambasadorii și să își reducă semnificativ reprezentările diplomatice la Minsk este neîntemeiată și regretabilă. Acesta merge împotriva logicii dialogului și va izola și mai mult autoritățile din Minsk, se arată într-o declarație a șefului politicii externe a Uniunii Europene, Joseph Borrell.

Încercările autorităților din Belarus de a viza anumite state membre ale UE nu vor reuși să slăbească unitatea UE, ceea ce a fost reafirmat în mod clar de Consiliul European de la 1 octombrie când toate statele membre ale UE au cerut autorităților din Belarus să pună capăt violenței și represiunii, să elibereze toți deținuții și deținuți politici, respectă libertatea presei și societatea civilă și începe un dialog național incluziv, se mai arata în declarație.

Cităm în continuare „UE continuă să sprijine dreptul democratic al poporului din Belarus de a-și alege președintele prin noi alegeri libere și corecte, fără interferențe externe ”.

Donald Trump spune că se simte „mult mai bine” și speră să-și reia curând campania pentru prezidențiale

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, care este tratat pentru COVID-19 într-un spital militar din afara Washingtonului, a declarat că se simte „mult mai bine” și speră să „revină în curând” pentru a-și continua campania electorală înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie. Într-un videoclip de patru minute postat pe Twitter pe 3 octombrie, președintele Trump a spus că zilele următoare vor fi un „adevăratul test” și a mulțumit tuturor din Statele Unite și din întreaga lume pentru mesajele de sănătate primite.

„Vom învinge acest coronavirus”, a spus Trump într-un mesaj extrem de optimist cu privire la eficacitatea terapiei coronavirusului și a tratamentelor viitoare pe care le-a descris ca „minuni care vin de la Dumnezeu”.

Trump, care ia Remdesivir în plus față de o terapie cu anticorpi, poate continua să lucreze din apartamentul prezidențial al spitalului, care este echipat pentru a-i permite să își mențină îndatoririle oficiale, a anunțat Casa Albă. Remdesivirul este un tratament antiviral administrat intravenos care a prezentat unele semne de reducere a intensității și duratei bolii și se așteaptă să ia medicamentul timp de cinci zile. Mai devreme, medicii care l-au tratat pe președinte au făcut o evaluare optimistă a stării sale de sănătate, spunând că are „o stare excepțional de bună”, fără febră și fără dificultăți de respirație. Un important membru al personalului său a spus însă că următoarele două zile vor fi critice pentru liderul de la Casa Alba care are 74 de ani și este în grupa de risc pentru coronavirus.

Alegeri parlamentare în Kârgâzstan

Alegătorii din Kârgâzstan votează în alegeri parlamentare, după o campanie cu acuzații de cumpărare a voturilor. Secțiile de votare au fost deschise la 8 dimineața, ora locală , și sunt programate să se închidă la ora 20.00. Aproximativ 20 la sută din cei 3,5 milioane de alegători kirghizi înregistrați au votat până la prânz, potrivit Serviciului Kirghiz al postului nostru de radio. Șaisprezece partide politice concurează pentru Consiliul Suprem, format din 120 de membri. Legile electorale ale Kârgâzstanului stipulează că niciun partid nu poate ocupa mai mult de 65 de locuri în legislatură. De la începutul anilor 1990, Kârgâzstanul a fost numit o „insulă a democrației” în Asia Centrală. Totuși, la fel ca toate campaniile electorale din aceasta țara au fost dominate de controverse.

Infecțiile cu coronavirus, în creștere în întreaga Europă

Infecțiile cu coronavirus sunt în creștere în întreaga Europă, numărul zilnic record de cazuri în mai multe țări în ultimele zile obligându-i pe unii să impună restricții severe. UE și Marea Britanie înregistrează o medie de aproape 48 000 de cazuri pe zi, deoarece infecțiile cresc mult peste nivelurile observate la apogeul pandemiei europene în aprilie. Franța, ieri și-a doborât propriul record de infecții zilnice cu 16 972 de cazuri înregistrate în 24 de ore, ceea ce a dus la numărul total de cazuri confirmate la 606 625. Purtarea măștii este obligatorie chiar și în aer liber în multe orașe franceze, în timp ce în Marsilia, barurile și restaurantele sunt complet închise. La Paris, există posibilitatea iminentă de a închide și aici barurile și restaurantele. Marea Britanie a înregistrat 12 872 de noi infecții cu coronavirus ieri, cel mai mare număr zilnic de la începutul focarului. Și aici guvernul a impus restricții în ceea ce privește adunările sociale și aproape o treime din populația țării, de 66 de milioane, este supusă unor măsuri locale mai stricte de carantină generalizată. Iranul a reintrodus și el de ieri măsuri stricte în regiunea capitalei Teheran.

Fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a fost internat după un test pozitiv la COVID-19

Fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko

Fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a fost internat în spital cu pneumonie bilaterală după un test pozitiv la COVID-19, a anunțat ieri soția sa. Poroșenko se află într-un spital din Kiev a anunțat ea într-un videoclip postat pe Facebook. "În ciuda faptului că soțul meu are pneumonie bilaterală, el este puternic și demonstrează acest lucru în lupta împotriva bolii", a spus soția sa. Fostul președinte în vârstă de 55 de ani a anunțat pe 29 septembrie că este pozitiv pentru coronavirus și a spus că primește tratament acasă. El suferă de diabet, care este asociat cu un risc crescut de a dezvolta complicații. Poroșenko este în prezent membru al parlamentului și lider al partidului Solidaritate Europeană. Ucraina, cu o populație de aproximativ 40 de milioane de locuitori, a raportat peste 222.000 de cazuri de coronavirus și peste 4.300 de decese.

Donald Trump: „Cred că îmi merge bine! Vă mulțumesc tuturor! Dragoste!”

„Cred că îmi merge bine! Vă mulțumesc tuturor! Dragoste !”, a scris Donald Trump pe contul său de Twitter, în noaptea de vineri spre sâmbătă.

După ce a fost internat într-un spital militar fiind testat pozitiv cu coronavirus. Donald Trump și soția sa au fost pozitivi la Covid 19 , ca și mai multe persoane din cercul de apropiați ai președintelui american. Donald Trump își va îndeplini atribuțiile dintr-un salon special din spital în următoarele zile, ca măsură de precauție, a spus purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Kayleigh McEnany.

Medicul său, Sean Conley, a spus vineri seară că starea președintelui american este foarte bună, nu are nevoie de oxigen suplimentar și ca este tratat corespunzător, informează BBC. În vârstă de 74 de ani, Donald Trump este în grupul de risc pentru Covid 19. Lideri politici americani – democrati și republicani- dar și internaționali i-au transmis urări de sănătate liderului de la Casa Alba.

Curtea Supremă a decis: Andrian Candu nu va participa la alegerile prezidențiale

Fostul speaker al parlamentului Andrian Candu nu va participa la alegerile prezidențiale. Aceasta după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a declarat inadmisibil recursul depus de Pro Moldova în legătura că neînregistrarea lui Andrian Candu în cursa pentru alegeri. Membrii partidului spun că se vor adresa la CEDO, informează pagina de internet a TV8.

„Justiția din Republica Modova și-a reconfirmat astăzi loialitatea pentru regimul Dodon. Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul depus de Pro Moldova în legătura că neînregistrarea lui Andrian Candu în cursa pentru alegerile prezidențiale. A fost respinsă și cererea noastră privind ridicarea excepției de neconstituționalitate. Pro Moldova condamnă maniera flagrantă în care formațiunea noastră a fost lăsată înafara exercițiului electoral din 1 noiembrie. Continuăm să credem că a fost un act disperat desprins din teama guvernării față de puterea Pro Moldova”, se arată într-un comunicat al partidului.

În același timp, reprezentanți ai partidului au declarat că așteaptă decizia motivată după care vor lansa procedura de apărare la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.

În R. Moldova au fost confirmate sâmbătă alte 872 de cazuri de infectare cu COVID-19

Alte 872 de cazuri de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, șapte cazuri sunt de import, toate din Turcia. Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 55 888 de cazuri. Total teste efectuate – 3 124, dintre care primar – 2 857 şi repetat – 267. Numărul celor decedați de coronavirus în Moldova este de 1353.

UE trebuie să sancționeze Rusia pentru otrăvirea lui Navalnîi

Heiko Maas, ministrul german de externe

Uniunea Europeană trebuie să dea un răspuns clar Rusiei prin impunerea de sancțiuni pentru otrăvirea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi cu un agent chimic interzis la nivel internațional, a declarat sâmbătă ministrul german de externe Heiko Maas.

„Sunt convins că nu va mai exista nicio cale de a evita sancțiunile", a declarat Maas portalului de știri t-online într-un interviu, citat de agenția Reuters.

„Sancțiunile trebuie să fie întotdeauna precise și proporționale. Dar o astfel de încălcare gravă a Convenției internaționale privind armele chimice nu poate fi lăsată fără răspuns. În acest sens, suntem uniți în Europa", a adăugat Maas, potrivit sursei citate.

Germania deține în prezent președinția rotativă a Uniunii Europene. Liderii UE vor discuta posibilele sancțiuni împotriva Rusiei la următorul lor summit din 15-16 octombrie.

Cazul Navalnîi a înrăutățit relațiile dintre Moscova și o serie de țări occidentale. Germania s-a confruntat cu apeluri internaționale pentru a opri conducta aproape completă Nord Stream 2, care este menită să aducă mai mult gaz rusesc direct în Germania.

Întrebat dacă sancțiunile europene împotriva Rusiei ar trebui să includă Nord Stream 2, șeful diplomației germane a spus că există mai mult de 100 de companii europene implicate în proiect, numai jumătate dintre ele în Germania.

„Atâția muncitori europeni ar suferi dacă se îngheață construcțiile", a spus Maas.

Coridorul energetic Nord Stream 2 este condus de gigantul de stat rus Gazprom, cu jumătate din finanțarea oferită de Uniper și de unitatea Wintershall din Germania, compania anglo-olandeză Shell, OMV din Austria și Engie din Franța, scrie Reuters.

În cursa pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova sunt înregistrați șase candidați

În cursa pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova sunt înregistrați șase candidați. Dosarele ultimilor doi pretendenți – Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă vor fi examinate în ședința Comisiei Electorale Centrale, cel mai probabil, în ziua de marți, 6 octombrie, a precizat pentru IPN șefa direcției comunicare CEC, Rodica Sîrbu.

Primul în buletinul de vot este Renato Usatîi, candidat din partea Partidului Nostru, la care este şi preşedinte. Are 41 de ani și este primar al municipiului Bălţi, dar și fondator al fundaţiei care îi poartă numele. Potrivit declaraţiei de avere, în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2019, a obţinut venituri din donaţii în sumă de 3 700 000 de lei. Din vânzarea a patru autoturisme şi a unei motociclete, declară venituri de 27 290 000 de ruble. Iar salariul de la Primărie i-a adus 23 829 de lei. Din vânzarea părţii sociale la „Euroshow Grup” a obținut 5 400 de lei. Are în posesie 18 terenuri, un garaj, şase case de locuit şi alte trei bunuri imobile. Posedă un autoturism de marca Rolls Royce şi trei ceasuri de lux.
Al doilea în buletinul de vot este Andrei Năstase, din partea Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, al cărui preşedinte este. Are 45 de ani și este de profesie avocat. După ultimele alegeri locale, a acces în Consiliul municipal Chişinău. În iunie 2018, a fost ales în funcția de primar al capitalei, dar scrutinul a fost atunci anulat de instanța de judecată pe motiv că ar fi făcut propagandă electorală în ziua scrutinului. Potrivit declaraţiei de avere, pe parcursul anului 2018-2019, a obţinut venituri din salariul de parlamentar în mărime de 50 335 lei, funcția de ministru de interne i-a adus venituri de 78 272 de lei, iar în cadrul unei companii germane a câștigat 157 126 de euro. Pe parcursul anului 2019, a obţinut în cadrul Primăriei Chişinău indemnizaţii în valoare de 3250 de lei. Are în posesie opt terenuri, un garaj, un apartament, două case de locuit, două autoturisme şi alte şapte imobile.

Al treilea în buletinul de vot este Tudor Deliu, din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova. Are 64 de ani, este de profesie filolog şi master în drept administrativ şi constituţional. Îndeplineşte funcţia de consilier politic în cadrul partidului. Potrivit declaraţiei de avere, în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2019, a obţinut venituri din salariul de parlamentar în mărime de 233 820 de lei şi din activitatea de partid – 135 329 de lei. De asemenea, a activat la Colegiul de ecologie, de unde a obţinut un salariu de 335 311 lei şi la Academia administrare publică – 2 7995 de lei. Venituri obţinute din pensie, plăţi compensatorii sau alocații raportează în sumă de 253 618 lei. Are în proprietate două apartamente, un garaj şi o mașina Toyota Avensis.

Al patrulea în buletinul de vot este actualul președinte al țării, Igor Dodon, care candidează independent. Are 45 de ani și este doctor în economie. Este preşedinte al Federaţiei de şah a Republicii Moldova, fondator al AO Institutul de modernizare a Moldovei, AO Iubesc Moldova şi al Fundaţiei de binefacere Soluţia.

Potrivit declaraţiei de avere, citata de agenția IPN , în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2019, a avut venituri din salariul de preşedinte în mărime de 416 921 de lei. Soţia declară venituri de 784 290 de lei în cadrul Exclusiv Media. Are în proprietate un teren şi o casă de locuit.

A cincea în buletinul de vot este Violeta Ivanov, de la Partidul Șor. Are 53 de ani și este doctor în ştiinţe geonomice, fiind de profesie inginer. Estedeputat în Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit declaraţiei de avere, în perioada 1 ianuarie 2018 - 31 decembrie 2019, a obţinut un venit de la Parlament în mărime de 327 724 de lei, din cadrul Balkan Pharmaceuticals –303 230 de lei şi din cadrul Ionel Ivanov – 132 000 de lei. Din îndemnizaţii, compensații a obţinut 73 999 de lei. Deţine un apartament, şase conturi bancare cu o sumă totală de 523 924 de lei. Este asociat la Furni-Style şi acționar la Floare-Carpet.

A şasea în buletinul de vot este Maia Sandu, de la Partidul Acțiune și Solidaritate, la care este şi preşedintă. Are 48 de ani, de profesie economist. Maia Sandu a participat și la alegerile prezidenţiale din 2016, ajungând în turul doi. Potrivit declaraţiei de avere, în perioada 1 ianuarie 2018 - 31 decembrie 2019, a avut un salariu la Cancelaria de Stat de 111 786 de lei şi altul la Parlament, 50 335 de lei. Venituri a mai obţinut din activităţi în cadrul Teatrului Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti, 500 de roni, şi din dobânda unor depuneri la banca, 930 de dolari SUA. Are în proprietate un apartament şi o maşină din 2007. De asemenea, deţine două conturi, unul de 24 270 de dolari şi altul cu 1 000 de lei

CEC mai are în examinare dosarele de înregistrare în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale ale candidaților desemnați de Blocului Electoral UNIREA, Dorin Chirtoacă, și de Partidul Unității Naționale, Octavian Țîcu. Dorin Chirtoacă este președintele Partidului Liberal, are 42 de ani și este de profesie jurist. A fost primar al capitalei în perioada 2007 2017. Octavian Țîcu are 48 de ani, este conferenţiar universitar şi doctor în istorie, maestru internaţional la box, vicecampion european şi multiplu campion naţional. Este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. A candidat la funcţia de primar al Chişinăului la alegerile octombrie 2019, obținând sub 5% voturi.

Cererile de înregistrare în cursa electorală ale lui Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă vor fi discutate la CEC marți

Cererile de înregistrare în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale ale candidaților desemnați de Partidul Unității Naționale, Octavian Țîcu, și Blocul electoral Unirea, Dorin Chirtoacă, vor fi examinate în ședința Comisiei Electorale Centrale, cel mai probabil, în ziua de marți, 6 octombrie. Precizarea a fost făcută pentru agenția IPN de către Rodica Sîrbu, șefa direcției comunicare a Comisiei Electorale Centrale.

Octavian Țîcu a anunțat sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, că nu a fost admis în cursa prezidențială de către CEC, pe motiv că nu ar fi acumulat numărul de semnături valabile.

Octavian Țîcu dă vina pe Igor Dodon. „Frica lui Dodon și a Moscovei față de eventualitatea participării mele în această campanie a fost atât de mare, încât a decis să elimine orice risc și să mă scoată din cursă.” Octavia Țîcu se considera „singura alternativă unionistă, anti-sistem, necompromisă în schemele și înțelegerile politice, necoruptă și capabilă să-și asume lupta împotriva regimului până la demontarea lui definitivă”, potrivit postarii sale .

„Intenția CEC de a respinge înregistrarea lui Octavian Țîcu în cursa electorală contravine principiilor democratice și conceptului de alegeri libere și corecte, conform cărora cetățenilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a alege”, a spus Maia Sandu, lidera PAS, Maia Sandu, candidata la scrutinul prezidențial din 1 noiembrie, citata de site-urile deștiri din Moldova.

Potrivit TVR Moldova, preşedintele CEC a declarat că actele depuse de Octavian Ţîcu nu au fost examinate încă, iar o decizie finală în acest sens nu a fost luată.

În R. Moldova are loc Ziua Națională a Vinului

Moldova -- vin, șampanie, divin, bere, alcool de vânzare într-un magazin de cartier din orășelul Ștefan Vodă, afaceri, business, comert, alcoolice, 18Jul 2020

În Republica Moldova are loc Ziua Națională a Vinului. Evenimentul se află la cea de-a 19-a ediție, iar ceremonia de inaugurare s-a desfășurat la Vinăria Rădăcini Wines. Formatul sărbătorii din acest an este diferit de cei precedenți, având loc doar transmisiuni online, informeaza agenția IPN.Prezenți la eveniment au fost reprezentanți ai Guvernului și corpului diplomatic care i-au felicitat pe viticultorii moldoveni pentru rezultatul muncii acestora. Vinurile produse în Moldova au obținut de-a lungul anilor peste 850 de distincții internaționale. „Vom fi alături de vinificatorii moldoveni, îi vom ajuta să treacă prin aceste vremuri grele și vom aștepta să ne întâlnim pentru a degusta cele mai bune vinuri moldovenești” a declarat ambasadorul american la Chișinău, Dereck J. Hogan, în cadrul mesajului său cu ocazia Zilei Naționale a Vinului. „Mă mândresc cu faptul că Statele Unite prin intermediul USAID este partenerul strategic al industriei vinicole din Moldova. Datorită produselor dumneavoastră și cu ajutorul nostru, Moldova a devenit cunoscută în întreagă lume, ca fiind casa celor mai bune vinuri.”, a mai spus ambasadorul american.

Record negru în România: 2064 de cazuri noi de infectare cu coronavirus

În România s-a inregistrat sâmbătă un nou record de pacienți internați la Terapie Intensivă, conform informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică, citat de site-urile de știri din Romania.

Sâmbătă au fost raportate 2064 de cazuri noi de infectare cu coronavirus, din 24.847 teste efectuate. Cele mai multe cazuri noi au fost raportate în București (206), urmat de Iași (172) și Neamț (148). Până astăzi, în România 4 .947 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. Luni, urmează să fie anunțate la București noile măsuri restrictive împotriva răspândirii pandemiei.

Ucraina a anunțat peste 4500 de cazuri noi de infectare cu Coronavirus și 93 de morți în ultimele 24 de ore.

Polonia a anunțat și ea astăzi un nivel record de 2367 de cazuri noi de coronavirus.

Cehia a anunțat că de luni 5 octombrie introduce pentru 30 de zile, stare de urgență, mărind restricțiile impuse sectorului HORECA mai ales, fără însă a recurge la măsurile drastice din primăvară.

Spania a luat noi măsuri pentru a controla focarele de coronavirus din Madrid. Capitala Spaniei devine astfel prima capitală europeană care a reimpus restricții severe anti Covid. Regiunea Madrid a anunțat 859 de cazuri la 100.000 de persoane, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Spania, care a fost una dintre cele mai afectate țări din timpul primului val al pandemiei.

Ambasadoarea Germaniei transmite un mesaj în contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova

Ambasadoarea Germaniei in Moldova, Angela Ganninger a transmis , într-un interviu cu ocazia reunificării Germaniei acum 30 de ani, la 3 octombrie - un mesaj în contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, care vor avea loc pe 1 noiembrie. Ea și-a exprimat speranța că alegerile vor decurge liber, echitabil și corect, că va fi asigurat un acces echitabil la mass-media, așa încât toți candidații să poată să se prezinte în egală măsură, pentru ca, în final, dorința reală a cetățenilor să-și găsească expresie în rezultatele alegerilor. În ceea ce privește relația Moldovei cu Uniunea Europeană, ambasadoarea Berlinului a spus că fundamentul cooperării Republicii Moldova – membra a Parteneriatului Estic - cu UE rămâne Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, acorduri care au fost încheiate voluntar, după ce s-a ajuns la un acord asupra progreselor comune de reformare și măsurilor de finanțare.
Potrivit ambasadoarei Ganninger, Germania dorește să pună un accent deosebit pe Parteneriatul Estic în cadrul președinției sale actuale în Consiliul Uniunii Europene.
În perioada crizei provocate de COVID-19, UE a propus un ajutor suplimentar pentru Moldova , un suport macrofinanciar de peste 100 de milioane de euro, care poate fi achitat în două tranșe. Sunt puse la dispoziție 87 de milioane de euro ca ajutor imediat, dar există și un pachet pentru întregul Parteneriat Estic, în sumă de 140 de milioane de euro. Din acești bani urmează a fi susținute întreprinderile mici și mijlocii care au fost puternic afectate de criză.

Donald Trump a fost transferat la un spital militar pentru a fi tratat împotriva coronavirusului

Președintele american Donald Trump a fost transferat la un spital militar în afara Washingtonului pentru a primi tratament pentru coronavirus pe 2 octombrie. Un grup în creștere din cercul de apropiați ai președintelui Trump a anuntat teste pozitive. Mai multi membri importanti ai Partidului Republican au avut teste Covid pozitive dintre cei care au participat recent la ceremonia de nominalizare a judecatoarei Amy Coney Barret pentru Curtea Suprema a Statelor Unite. Senatorii republicani Thom Tillis din Carolina de Nord și Mike Lee din Utah au dat rezultate pozitive la coronavirus pe 2 octombrie, spunând că vor face o carantină timp de 10 zile. Cei doi senatori au participat la ceremonia de nominalizare a Curții Supreme din 26 septembrie în Grădina Trandafirilor de la Casa Albă pentru judecătorea Amy Coney Barrett. De atunci, aceștia au desfășurat activități în Senat și s-au întâlnit cu Barret la începutul acestei săptămâni, exprimându-și acum îngrijorarea că ar fi putut infecta pe alții. Barrett a dat rezultate negative pentru virus pe 2 octombrie, dar se pare că fusese deja diagnosticată cu Covid cu acesta în timpul verii. Alți patru senatori care au participat la evenimentul din Gradina Trandafirilor au avut rezultate negative la testul Covid. Pe lângă Trump și soția sa și alți participanți la ceremonia de nominalizare a judecatoarei Barrett au dat rezultate pozitive, printre care Ronna McDaniel, președinta Comitetului Național Republican, președintele Universității Notre Dame, Reverendul John Jenkins, și Kellyanne Conway, fost consilier al președintelui și purtător de cuvânt pentru Casa Albă. La ceremonie, multi participanti nu au purtat masca și nu au resoectate normele de distanțare socială.

Președintele azer cere Grupului Minsk să medieze pacea în enclava armeană Nagorno-Karabach

Președintele azer Ilham Aliev

Președintele azer Ilham Aliev, a îndemnat Rusia, Statele Unite și Franța - așa-numitul Grup Minsk să medieze eforturile de pace în conflictul privind enclava armeana din Azerbaijan, Nagorno Karabach , confruntata în ultimele zile cu ciocniri militare masive. "Cred că aceste trei țări ar trebui să continue să lucreze împreună la soluționarea conflictului din Nagorno-Karabakh, dar cu condiția ca acestea să rămână neutre", a declarat Aliev într-un interviu acordat televiziunii Al Jazeera astazi. Comentariile vin la o zi după Ministerul de Externe al Armeniei. a declarat că a salutat un apel comun din ziua precedentă din partea Grupului Minsk pentru încetarea imediată a ostilităților între forțele armene si azere.Tot pe 2 octombrie, Armenia a declarat că este dispusă să se angajeze în discuții de pace prin intermediul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), în timp ce liderii internaționali au continuat să solicite încetarea imediată a luptelor cu forțele azere pentru regiunea separatistă Nagorno-Karabakh. Există îngrijorări că apariția violenței din această săptămână în jurul teritoriului disputat ar putea deveni un război extins și ar putea atrage puteri regionale Rusia și Turcia, membră NATO.

Spania a luat noi măsuri pentru a controla focarele de coronavirus din Madrid

Spania - noi măsuri de restricție

Spania a luat noi măsuri pentru a controla focarele de coronavirus din Madrid, în timp ce Agenția Europeană pentru Medicamente a declarat că a început o revizuire a efectelor pe termn lung ale medicamentului REMDESIVIR deoarece unii pacienți au anuntat probleme renale grave. Noile restricții din Spania vor readuce capitala și regiunea din jur – cu o populație de 6 milioane de oameni – la un blocaj parțial. Madridul devine astfel prima capitală europeană care a reimpus restricții severe anti COVID. Regiunea Madrid a anunțat 859 de cazuri la 100.000 de persoane, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Madrid și nouă municipalități din apropiere vor fi închise persoanelor din afară pentru vizitele neesențiale, dar călătoriile pentru muncă, școală, programări medicale și cumpărături vor fi permise. Spania, care a fost una dintre cele mai afectate țări din timpul primului val al pandemiei, a înregistrat peste 32.000 de decese și a avut aproape 790.000 de infecții în pandemie, potrivit Universității Johns Hopkins.

SUA și UE au sancționat oficialii belaruși responsabili de fraude la alegerile prezidențiale

Alexandr Lukașenka nu se află pe lista sancțiunilor SUA și UE

Statele Unite și UE, la 2 octombrie, au aplicat sancțiuni împotriva oficialilor din Belarus responsabili de fraude în alegerile prezidențiale din 9 august și represiunii brutale împotriva protestatarilor și a membrilor opoziției. Minskul a ripostat imediat cu propria listă de persoane interzise să intre în țară, acuzând Uniunea Europeană că i-a impus „măsura punitivă” deoarece „nu respecta un set de cerințe de ultimatum pe care niciun stat suveran care se respectă nu le-ar satisface. „După aproape șase săptămâni de lupte diplomatice, liderii UE au reușit să depășească un impas creat de Cipru și au convenit la summitul de la Bruxelles, ieri asupra sancțiunilor împotriva a 40 de oficiali din Belarus. Liderii au îndemnat, de asemenea, Comisia Europeană, „să pregătească un plan cuprinzător de sprijin economic pentru Belarusul democratic”. Sancțiunile UE vizează oficialii din Belarus din Ministerul de Interne , din poliție și serviciile de securitate, precum și oficialilor electorali învinuiți pentru falsificarea rezultatelor alegerilor din 9 august care i-au conferit lui Aleksandr Lukașenka al șaselea mandat de președinte. Lukașenka nu se află pe lista sancțiunilor, dar diplomați ai UE au spus că ar putea fi adăugat în viitor. Statele Unite au aplicat și ele sancțiuni impotriva a opt oficiali din Belarus, inclusiv ministrul de interne, a declarat Departamentul Trezoreriei. De la Washington.

BEC din Romania a decis clasarea tuturor cererilor de renumărare a voturilor

Biroul Electoral Central (BEC) din Romania a decis vineri seară clasarea tuturor cererilor de renumărare a voturilor, după ce Biroul Electoral Municipal Bucureşti și-a declinat competența în favoarea sa în soluționarea cererilor de la sectoarele 1 și 5. Instituția a emis o notă privind clasarea cererilor de renumărare afirmând că cererile de renumărare a voturilor au rămas fără obiect. Mai multe AICI

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier erau așteptați la ceremonia de aniversare a unificării Germaniei

Cancelara Germaniei Angela Merkel și președintele Frank-Walter Steinmeier erau așteptați la ceremonia oficială din orașul Potsdam pentru sărbătorirea a 30 de ani de la unificarea Germaniei.

„Am realizat multe în acești 30 de ani", a declarat Merkel, Parlamentului german la începutul săptămânii. „Am reușit să reducem semnificativ diferența de condiții de viață între estul și vestul Germaniei.” A spus cancelara de la Berlin, ea însăși provenind in partea rasariteana a Germaniei. Potrivit unui sondaj recent, majoritatea germanilor cred că procesul de reunificare rămâne incomplet. Optzeci și trei la sută dintre respondenții de pe teritoriul fostei Germanii de Est și 59 la sută dintre cei din fosta Germanie de Vest și-au exprimat această opinie într-un sondaj YouGov comandat de agenția de știri dpa.

CEDO: România, condamnată la plata a 15 milioane de euro către foști proprietari

Sediul Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg

Statul român a fost obligat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la plata a peste 15 milioane de euro, cea mai consistentă sancțiune primită de România de la aderarea sa la UE, pentru că nu a rezolvat situația proprietarilor ale căror case au fost confiscate abuziv de regimul comunist și care, ulterior, după revoluția din 1989, au fost vândute chiriașilor. La 30 de ani de la Revoluție, România nu a soluționat situația proprietarilor de imobile confiscate de statul comunist în perioada 1950-1989, adesea cu drame de neimaginat, cu proprietari condamnați fără vină la închisoare, unde au murit torturați, și cu membri ai familiei trimiși în Bărăgan sau la munca de jos.

Este cea mai răsunătoare victorie a proprietarilor deposedați abuziv, anul acesta România fiind condamnată, până acum, la peste 20 de milioane de euro despăgubiri. În luna iulie, Cauza Nistor și alții contra României (29 de dosare) obliga statul român să plătească altor proprietari, pentru aceeași situație de drept, 5 milioane de euro.

„Săptămâna aceasta Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 6 hotărâri împotriva statului român, pentru că nu a reușit să rezolve, în 30 de ani, situația proprietarilor ale căror imobile naționalizate au fost vândute chiriașilor”, anunță Asociația pentru Proprietatea Privată.

Pentru că în România nu au primit despăgubiri pentru proprietățile trecute abuziv în proprietatea statului comunist, foștii proprietari s-au adresat instanței de la Strasbourg. Deși în urmă cu 10 ani statul român s-a angajat în fața autorităților europene să modifice cadrul legislativ, astfel încât să propună un mecanism eficient de despăgubire a foștilor proprietari, în prezent sunt zeci de mii de dosare nerezolvate, iar în multe cazuri măsurile compensatorii acordate sunt derizorii.

Prin decizia din 14 martie 2019 Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor CEDO de către state, i-a solicitat României să adopte măsuri suplimentare legislative și să prezinte, până la 31 mai 2019 situația dosarelor referitoare la despăgubiri pentru imobile naționalizate.

„Nici guvernul PSD, nici guvernul liberal care i-a urmat nu au luat vreo măsură concretă pentru cazurile semnalate de CEDO, astfel încât instanța europeană a fost nevoită să rezolve zeci de dosare.(103 dosare au fost reunite în cele 6 cauze soluționate marți la Strasbourg). Statul român este astfel obligat să plătească despăgubiri foștilor proprietari la valoarea de piață, în majoritatea cazurilor adăugând și câte 5000 de euro daune morale, plus cheltuielile de judecată ocazionate de introducerea acțiunii la CEDO”, spune asociația amintită.

Dacă situația acestor proprietari s-ar fi rezolvat în țară, aceștia ar fi primit despăgubiri într-un cuantum mult mai mic, la nivelul grilelor și calculelor realizate de ANRP, prin Comisia pentru Națională pentru Compensarea Imobilelor, în tranșe anuale timp de 5 ani și nu ar fi primit daune morale.

Prin urmare, CEDO face dreptate, dar după 15-17 ani mulți dintre foștii proprietari au încetat din viață, iar în unele dintre cauze nu au fost introduși în cauză moștenitorii.

Primăria Municipiului București mai are de soluționat 20.842 de notificări. În ritmul de până acum, spune asociația, ar mai trece încă 17 ani până vor fi soluționate, pentru că de la primărie dosarul plească la prefectură care face controlul de legalitate și, fie sesizează instanța, dacă apreciază că nu este corectă dispoziția Primarului General, fie trimite dosarul la ANRP, unde se fac alte verificări. După încă 5 ani de așteptare, dar uneori nici acest termen nu este respectat, ANRP, prin Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, poate să invalideze dispoziția primarului și fostul proprietar nu mai primește nimic sau poate să stabilească o valoare modică a despăgubirilor, care vor fi achitate în 5 tranșe anuale.

Despăgubirile stabilite de CEDO în ședința din 29 septembrie 2020 au fost:

1. Cauza Dimitrie Dan Popescu și alții contra României (25 de dosare) – despăgubiri în total de 2.989.350 euro
https://hudoc.echr.coe.int/eng…

2. Cauza Molațiu și alții contra României (21 de dosare) – despăgubiri în total de 3.357.915 euro https://hudoc.echr.coe.int/eng…

3. Cauza Komaromi și alții contra României (24 de dosare) – despăgubiri în total de 4.059.379 euro https://hudoc.echr.coe.int/eng…

4. Cauza Lengauer și alții contra României (23 de dosare) – despăgubiri în total de 3.112.765 euro
https://hudoc.echr.coe.int/eng…

5. Cauza Grigorescu și alții contra României (5 dosare) – despăgubiri în total de 1.060.034 euro
https://hudoc.echr.coe.int/eng…

6. Cauza Buttner și alții contra României (5 dosare) – despăgubiri în total de 964.554 euro
https://hudoc.echr.coe.int/eng…

Total 15.543.997 euro

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG